Navigation path

Left navigation

Additional tools

CONSEIL EUROPEEN – BRUXELLES 17 juin 2010 CONCLUSIONS DE LA PRÉSIDENCE

European Council - DOC/10/2   17/06/2010

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK SL BG

D/10/2

Figures and graphics available in PDF and WORD PROCESSED
COMMISSION EUROPÉENNE

TEXTE RO

CONSEIL EUROPEEN – BRUXELLES
17 juin 2010
CONCLUSIONS DE LA PRÉSIDENCE

_________________

_______________________

    UE a întâmpinat criza financiară globală cu o atitudine hotărâtă şi conjugată şi a luat măsurile necesare pentru a garanta stabilitatea uniunii economice şi monetare. În special, în luna mai s-a ajuns la un acord cu privire la un pachet de sprijin pentru Grecia, precum şi cu privire la un mecanism european de stabilizare financiară şi la o facilitate financiară, care au fost finalizate în luna iunie. Am pus bazele unei guvernanţe economice mult mai puternice. Ne menţinem angajamentul de a întreprinde toate acţiunile necesare pentru a reaşeza economiile noastre pe calea unei creşteri durabile şi care favorizează crearea de locuri de muncă.

    În acest scop, în momentul de faţă:

  • adoptăm „Europa 2020”, noua noastră strategie economică pentru ocuparea forţei de muncă şi o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Aceasta reprezintă un cadru coerent care permite Uniunii să îşi mobilizeze toate instrumentele şi politicile şi statelor membre să întreprindă acţiuni coordonate şi consolidate. Strategia va promova concretizarea reformelor structurale. Accentul trebuie pus la acest moment pe punerea în aplicare, iar noi vom ghida şi monitoriza acest proces. În lunile care vor urma, vom analiza în detaliu modul în care pot fi mobilizate politici specifice pentru a debloca potenţialul de creştere al UE, pornind de la politicile în materie de inovare şi de energie;

  • ne reafirmăm hotărârea colectivă de a asigura sustenabilitatea fiscală, inclusiv prin accelerarea planurilor pentru consolidare fiscală, acolo unde acest lucru se justifică;

  • ne confirmăm angajamentul de a garanta stabilitatea financiară prin abordarea lacunelor existente la nivelul reglementării şi supravegherii pieţelor financiare, atât la nivelul UE, cât şi la nivelul G20. Suntem de acord să avansăm în mod rapid în ceea ce priveşte măsurile legislative-cheie, astfel încât noile organisme de supraveghere să îşi poată începe activitatea de la începutul anului viitor şi să poată stabili o poziţie ambiţioasă pentru UE la Summitul de la Toronto;

  • suntem întru totul de acord cu privire la necesitatea urgentă de a consolida coordonarea politicilor noastre economice. Convenim asupra primelor orientări în ceea ce priveşte Pactul de stabilitate şi de creştere şi supravegherea bugetară, precum şi supravegherea macroeconomică mai largă. Aşteptăm cu interes raportul final al grupului operativ în octombrie.

I. O NOUĂ STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI CREŞTERE ECONOMICĂ

Finalizarea şi punerea în aplicare a strategiei Europa 2020

  • Consiliul European a finalizat noua strategie economică a Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă şi o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii. Strategia va ajuta Europa să se redreseze după criză şi să devină mai puternică, atât la nivel intern, cât şi la nivel internaţional, prin creşterea competitivităţii, a productivităţii, a potenţialului de creştere, a coeziunii sociale şi a convergenţei economice. Noua strategie răspunde provocării de reorientare a politicilor de la gestionarea crizei la introducerea unor reforme pe termen mediu şi lung care să promoveze creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă şi să asigure sustenabilitatea finanţelor publice, inter alia prin reformarea sistemelor de pensii.

  • Statele membre sunt hotărâte să asigure sustenabilitatea fiscală şi să atingă fără întârziere obiectivele bugetare. Acestea vor continua să adopte ritmuri diferenţiate de consolidare fiscală, luând în considerare atât riscurile fiscale, cât şi pe cele non-fiscale. Recent, mai multe state membre şi-au sporit şi şi-au concentrat în prima parte a perioadei consolidarea bugetară. Dacă este necesar, toate statele membre sunt pregătite să ia măsuri suplimentare pentru accelerarea consolidării fiscale. Ar trebui să se acorde prioritate strategiilor de consolidare bugetară favorabile creşterii, axate în principal pe limitarea cheltuielilor. Mărirea potenţialului de creştere ar trebui considerată factorul esenţial de facilitare a consolidării fiscale pe termen lung.

  • Consiliul European confirmă cele cinci obiective principale ale UE (a se vedea anexa I) care vor constitui obiective comune în funcţie de care se vor orienta acţiunile statelor membre şi ale Uniunii cu privire la: promovarea ocupării forţei de muncă; îmbunătăţirea condiţiilor pentru inovare, cercetare şi dezvoltare; îndeplinirea obiectivelor referitoare la schimbările climatice şi la energie; îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei. Consiliul European este de acord cu cuantificarea indicatorilor privind educaţia şi incluziunea socială/sărăcia, astfel cum a fost convenită de Consiliu. Consiliul European acordă sprijinul său politic Orientărilor integrate privind politicile economice precum şi orientărilor integrate privind ocuparea forţei de muncă, care vor fi adoptate în mod formal în urma avizului Parlamentului European cu privire la acestea din urmă. Orientările vor fi în continuare baza oricăror recomandări specifice fiecărei ţări pe care Consiliul ar putea să le adreseze statelor membre. Aceste recomandări sunt în conformitate deplină cu dispoziţiile relevante ale tratatului şi cu normele UE şi nu modifică competenţele statelor membre, de exemplu în domenii precum educaţia.

  • Statele membre trebuie acum să ia măsuri pentru a pune în practică aceste priorităţi ale politicilor la nivelul lor. Statele membre ar trebui, menţinând un dialog intens cu Comisia, să îşi stabilească rapid obiectivele naţionale, ţinând cont de poziţiile lor iniţiale şi de circumstanţele la nivel naţional şi în conformitate cu procedurile naţionale de luare a deciziilor. Acestea ar trebui să identifice, de asemenea, principalele blocaje în calea creşterii economice şi să indice, în programele lor naţionale de reformă, modul în care intenţionează să le abordeze. Progresele către obiectivele principale ar trebui evaluate periodic.

  • Toate politicile comune, inclusiv politica agricolă comună şi politica de coeziune, vor trebui să sprijine strategia. Un sector agricol durabil, productiv şi competitiv va aduce o contribuţie importantă la noua strategie, având în vedere potenţialul de creştere şi de ocupare a forţei de muncă din zonele rurale şi asigurând totodată o concurenţă echitabilă. Consiliul European subliniază importanţa promovării coeziunii economice, sociale şi teritoriale, precum şi a dezvoltării infrastructurii, pentru a contribui la succesul noii strategii. Ar trebui să fie utilizată pe deplin dimensiunea externă a strategiei, în special prin strategia comercială pe care Comisia o va prezenta până la sfârşitul anului. Ar trebui depuse eforturi în direcţia abordării principalelor blocaje care frânează creşterea economică la nivelul UE, inclusiv cele referitoare la funcţionarea pieţei interne şi a infrastructurii, precum şi a necesităţii unei politice energetice comune şi a unei noi politici industriale ambiţioase.

  • În special, trebuie ca, printr-un set cuprinzător de iniţiative, piaţa unică europeană să atingă o nouă etapă. Consiliul European salută raportul prezentat de dl Mario Monti privind o nouă strategie pentru piaţa unică şi intenţia Comisiei de a da curs acesteia prin prezentarea de măsuri concrete. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni în decembrie 2010.

  • În continuarea prezentării de către Comisie a primei iniţiative emblematice privind „O agendă digitală pentru Europa”, Consiliul European aprobă stabilirea unei agende de acţiune ambiţioase, pe baza unor propuneri concrete şi solicită tuturor instituţiilor să se implice în deplina punere în aplicare a acesteia, inclusiv în crearea unei pieţe digitale unice pe deplin funcţionale până în 2015. Comisia este invitată să prezinte un raport cu privire la progresele înregistrate până la sfârşitul anului 2011.

  • Consiliul European aşteaptă cu interes prezentarea celorlalte iniţiative emblematice până la sfârşitul anului.

Consolidarea guvernanţei economice

  • Criza a pus în evidenţă slăbiciuni clare în guvernanţa noastră economică, în special în ceea ce priveşte supravegherea bugetară şi, în general, supravegherea macroeconomică. În consecinţă, consolidarea coordonării politicii economice reprezintă o prioritate crucială şi absolută.

  • Consiliul European salută raportul privind progresele realizate al preşedintelui Grupului operativ privind guvernanţa economică şi îşi exprimă acordul referitor la un prim set de orientări.

  • Normele actuale privind disciplina bugetară trebuie să fie puse integral în aplicare. În ceea ce priveşte consolidarea acestora, Consiliul European convine asupra următoarelor orientări:

  • consolidarea atât a componentei preventive, cât şi a celei de corecţie a Pactului de stabilitate şi de creştere, asociind procesul de consolidare către obiectivul pe termen mediu cu o serie de sancţiuni; acestea vor fi evaluate, astfel încât să existe un sistem coerent şi progresiv, asigurând condiţii de concurenţă echitabile între statele membre. Se va ţine seama în mod adecvat de situaţia specifică a statelor membre care sunt membre ale zonei euro, iar obligaţiile care revin fiecărui stat membru în temeiul tratatelor vor fi respectate pe deplin;

  • acordarea, în cadrul supravegherii bugetare, a unui rol mult mai important nivelurilor şi evoluţiilor datoriei, precum şi sustenabilităţii globale, astfel cum se prevedea iniţial în Pactul de stabilitate şi de creştere;

  • începând cu 2011, în contextul unui „semestru european”, prezentarea către Comisie, în primăvară, a programelor de stabilitate şi de convergenţă pentru anii următori, luând în considerare procedurile bugetare naţionale;

  • garantarea faptului că toate statele membre dispun de norme bugetare naţionale şi de cadre bugetare pe termen mediu în conformitate cu Pactul de stabilitate şi de creştere; efectele acestora ar trebui să fie evaluate de către Comisie şi Consiliu;

  • asigurarea calităţii datelor statistice, esenţiale pentru o politică bugetară şi o supraveghere bugetară solide; institutele de statistică ar trebui să fie pe deplin independente în ceea ce priveşte furnizarea datelor.

  • În ceea ce priveşte supravegherea macroeconomică, Consiliul European convine asupra următoarelor orientări:

  • dezvoltarea unui grafic de realizări pentru mai buna evaluare a evoluţiilor competitivităţii şi a dezechilibrelor, pentru a permite detectarea din timp a tendinţelor care nu sunt viabile sau care sunt periculoase;

  • dezvoltarea unui cadru de supraveghere eficient, care să reflecte situaţia specifică a statelor membre din zona euro.

  • Consiliul European invită grupul operativ şi Comisia să dezvolte rapid în continuare aceste orientări şi să le facă operaţionale. Acesta aşteaptă cu interes raportul final al grupului operativ, care acoperă toate aspectele mandatului acestuia, pentru reuniunea sa din octombrie 2010.

Reglementarea serviciilor financiare

  • Reformele necesare în vederea restabilirii solidităţii şi stabilităţii sistemului financiar european trebuie finalizate urgent. Trebuie asigurate rezilienţa şi transparenţa sectorului bancar. Este esenţială înregistrarea de progrese în următoarele câteva luni. Consiliul European convine asupra faptului că rezultatele testelor de rezistenţă efectuate în prezent de către autorităţile de supraveghere bancară vor fi comunicate cel târziu în a doua jumătate a lunii iulie. Comunicarea Comisiei „Reglementarea serviciilor financiare în folosul creşterii sustenabile” din 2 iunie 2010 detaliază o listă cuprinzătoare de iniţiative care trebuie întreprinse şi finalizate înainte de sfârşitul anului 2011. UE trebuie să îşi dovedească voinţa fermă de a crea un sistem financiar mai singur, mai solid, mai transparent şi mai responsabil.

  • Consiliul European, în special:

  • solicită Consiliului şi Parlamentului European să adopte rapid propunerile legislative privind supravegherea financiară pentru a asigura faptul că cele trei autorităţi europene de supraveghere şi Comitetul european pentru riscuri sistemice pot începe să funcţioneze de la începutul anului 2011 ;

  • solicită găsirea unui acord referitor la propunerea legislativă privind administratorii de fonduri de investiţii alternative înainte de această vară şi rapida examinare a propunerii Comisiei privind îmbunătăţirea supravegherii de către UE a agenţiilor de rating al creditelor;

  • aşteaptă cu interes propunerile anunţate de Comisie privind pieţele instrumentelor financiare derivate şi, în special, măsuri adecvate privind vânzarea în lipsă (inclusiv vânzarea în lipsă fără prevalidare) şi credit default swaps.

  • Consiliul European convine asupra faptului că statele membre ar trebui să introducă sisteme de taxe şi impozite asupra instituţiilor financiare pentru a asigura o repartizare echitabilă a sarcinilor şi pentru a stabili stimulente în vederea limitării riscului sistemic1. Astfel de taxe sau impozite ar trebui să fie parte a unui cadru de soluţionare credibil. Se solicită de urgenţă continuarea lucrărilor privind principalele caracteristici ale acestora şi ar trebui evaluate cu atenţie aspectele condiţiilor de concurenţă echitabile şi impacturile cumulative ale diferitelor măsuri de reglementare. Consiliul European invită Consiliul şi Comisia să continue această activitate şi să prezinte un raport în octombrie 2010.

II. SUMMITUL G 20 DE LA TORONTO

  • Răspunsul Uniunii la criză trebuie să continue să fie coordonat la nivel global pentru a garanta faptul că măsurile sunt coerente la nivel internaţional. Acţiunea Uniunii în vederea sporirii competitivităţii, a consolidării finanţelor publice şi a reformării sectorului financiar îi va permite să prezinte poziţii consolidate pentru acţiuni similare la nivel internaţional în cadrul următorului summit G20. UE ar trebui să coordoneze eforturile de stabilire a unei abordări globale pentru introducerea sistemelor de taxe şi impozite asupra instituţiilor financiare în vederea menţinerii unor condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial şi îşi va apăra cu fermitate poziţia la reuniunea cu partenerii G20. Introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare la nivel mondial ar trebui examinată şi dezvoltată în continuare în acest context.

  • În vederea summitului de la Toronto, Consiliul European confirmă orientările aprobate de Consiliu şi reflectate în mandatul pregătit pentru reuniunea ministerială de la Busan. Având în vedere riscurile majore pe care o renunţare tardivă la măsurile extraordinare de stimulare fiscală le-ar avea asupra sustenabilităţii conturilor publice, G20 ar trebui să convină asupra unei strategii de ieşire coordonate şi diferenţiate, pentru a asigura sustenabilitatea finanţelor publice. Toate economiile majore trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor convenite de creştere economică puternică, durabilă şi echilibrată. G20 trebuie să îşi reafirme angajamentul de a reforma sistemul financiar şi să realizeze progrese rapide în mod coerent şi coordonat în privinţa întregii serii de acţiuni asupra cărora s-a convenit la Pittsburgh, pentru a consolida rezilienţa şi transparenţa sistemului nostru financiar, inclusiv prin capital suplimentar de o mai bună calitate şi prin rezerve de lichidităţi. În cadrul FMI, cotele ar trebui să fie revizuite ca parte a unui pachet mai larg al chestiunilor privind guvernanţa FMI, care ar trebui să cuprindă toate elementele asupra cărora s-a convenit la Pittsburgh şi la Istanbul, şi să fie stabilite integral până în noiembrie 2010 sub forma unui pachet cuprinzător unic.

III. OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE ALE MILENIULUI

  • Viitoarea reuniune plenară la nivel înalt a ONU privind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului constituie o oportunitate unică de a consolida eforturile noastre colective şi parteneriatele noastre cu ţările în curs de dezvoltare pentru a elimina sărăcia, foametea şi inegalitatea la nivel global. Concluziile adoptate de Consiliu la 14 iunie asigură Uniunii Europene o poziţie puternică pentru această reuniune.

  • Uniunea Europeană este în continuare hotărâtă să sprijine îndeplinirea ODM la nivel mondial până în 2015. Acest lucru este posibil dacă toţi partenerii dau dovadă de un angajament politic ferm, pun în aplicare schimbările de politică necesare şi întreprind acţiuni concrete. Uniunea Europeană solicită reuniunii plenare la nivel înalt să convină asupra unor acţiuni concrete menite să crească asumarea responsabilităţii de către ţările în curs de dezvoltare; să concentreze eforturile; să îmbunătăţească impactul politicilor; să mobilizeze într-o mai mare măsură şi de o manieră mai previzibilă finanţarea pentru dezvoltare, inclusiv surse inovatoare de finanţare; să utilizeze în mod mai eficace resursele pentru dezvoltare. Consiliul European îşi reafirmă angajamentul de a îndeplini obiectivele în materie de ajutor pentru dezvoltare până în anul 2015, astfel cum se menţionează în concluziile sale din iunie 2005. Consiliul European convine să revină anual asupra acestei chestiuni pe baza unui raport din partea Consiliului.

IV. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

  • Consiliul European ia act de comunicarea Comisiei în care se analizează opţiunile pentru a depăşi procentul de 20% stabilit pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi care evaluează riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon. În conformitate cu concluziile Consiliului din 11 iunie, Comisia va efectua noi analize, inclusiv în ceea ce priveşte consecinţele pentru fiecare stat membru, iar Consiliul va examina în continuare aspectele prezentate în comunicare. După cum se arată în raportul ECOFIN, UE şi statele sale membre au înregistrat progrese în respectarea angajamentelor privind finanţarea iniţială rapidă pentru 2010 şi vor prezenta un raport în cadrul conferinţei de la Cancun într-o manieră coordonată cu privire la progresele înregistrate. Consiliul European va reveni asupra chestiunii schimbărilor climatice în toamnă, înainte de conferinţa de la Cancun.

V. ALTE CHESTIUNI

  • Consiliul European îşi exprimă aprecierea faţă de activitatea realizată de Grupul de reflecţie. Raportul grupului privind „Proiectul Europa 2030 - Provocări şi oportunităţi” va contribui în mod util la acţiunile Uniunii Europene în viitor.

  • Consiliul European salută progresele înregistrate în punerea în aplicare a Pactului european privind imigraţia şi azilul şi aprobă concluziile Consiliului din 3-4 iunie.

  • Consiliul European salută avizul Comisiei privind cererea Islandei de aderare la UE şi recomandarea de deschidere a negocierilor de aderare. Având în vedere că a luat în considerare cererea pe baza avizului şi a concluziilor sale din decembrie 2009 privind consensul reînnoit în favoarea extinderii, Consiliul European ia act de faptul că Islanda întruneşte criteriile politice stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 şi decide că ar trebui să fie deschise negocierile de aderare.

  • Consiliul European invită Consiliul să adopte un cadru general de negociere. Consiliul European reaminteşte că negocierile vor viza adoptarea în întregime de către Islanda a acquis-ului UE şi asigurarea punerii în aplicare şi a impunerii pe deplin a acestuia, abordând obligaţiile existente, precum cele identificate de Autoritatea AELS de Supraveghere în temeiul Acordului privind SEE, şi alte domenii deficitare identificate în avizul Comisiei, inclusiv în domeniul serviciilor financiare. Consiliul European salută angajamentul Islandei de a aborda aceste chestiuni şi îşi exprimă încrederea că Islanda va continua în mod activ eforturile în sensul soluţionării chestiunilor pendinte. Consiliul European confirmă faptul că negocierile se vor baza pe realizările specifice ale Islandei şi că ritmul va depinde de progresele înregistrate de Islanda în îndeplinirea cerinţelor stabilite în cadrul de negociere, care va aborda, inter alia, cerinţele menţionate anterior.

  • Consiliul European felicită Estonia pentru convergenţa realizată pe baza unor politici economice şi financiare adecvate şi salută îndeplinirea de către aceasta a tuturor criteriilor de convergenţă menţionate în tratat. Consiliul European salută propunerea Comisiei ca Estonia să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2011.

  • Consiliul European adoptă o declaraţie privind Iranul (anexa II).

  • Confirmând concluziile sale precedente din decembrie 2008 şi iunie 2009 şi ca urmare a propriei decizii din decembrie 2009 de a examina măsurile tranzitorii privind adăugarea a 18 locuri în Parlamentul European până la finalul actualei legislaturi 2009-2014, Consiliul European adoptă o decizie (doc. EUCO 11/10) pentru a urmări procedura necesară pentru adoptarea respectivelor măsuri.

_________________

ANEXA I

NOUA STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI CREŞTERE ECONOMICĂ

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE UE

  • obiectivul de a se ajunge la o rată de ocupare de 75% pentru femeile şi bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, inclusiv printr-o mai mare participare a tinerilor, a lucrătorilor în vârstă, a celor mai puţin calificaţi şi printr-o mai bună integrare a migranţilor legali;

  • îmbunătăţirea condiţiilor pentru cercetare şi dezvoltare, în special pentru ca nivelurile combinate ale investiţiilor publice şi private din acest sector să ajungă la 3% din PIB; Comisia va elabora un indicator menit să reflecte intensitatea cercetării, dezvoltării şi a inovării;

  • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea până la 20% a ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie; şi urmărirea unei creşteri cu 20% a eficienţei energetice;

UE se angajează să decidă trecerea la o reducere cu 30% până în 2020 faţă de nivelurile din 1990, aceasta reprezentând oferta sa condiţionată în vederea stabilirii unui acord global şi cuprinzător pentru perioada de după 2012, cu condiţia ca şi celelalte ţări dezvoltate să se angajeze să efectueze reduceri comparabile ale emisiilor şi ca ţările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat în conformitate cu responsabilităţile şi capacităţile lor proprii;

- îmbunătăţirea nivelurilor de educaţie, în special prin fixarea obiectivului de reducere a ratei de părăsire timpurie a şcolii la sub 10% şi prin creşterea de până la 40%, cel puţin, a numărului absolvenţilor de învăţământ terţiar sau echivalent acestuia, cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani1;

- promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei, stabilind obiectivul de a elimina pentru cel puţin 20 de milioane de persoane riscul de sărăcie sau excluziune2.

_________________

ANEXA II

DECLARAŢIE PRIVIND IRANUL

  • Consiliul European subliniază îngrijorarea sa crescândă cu privire la programul nuclear al Iranului şi salută adoptarea de către Consiliul de Securitate al ONU a Rezoluţiei 1929 privind introducerea unor noi măsuri restrictive împotriva Iranului.

  • Consiliul European salută eforturile recente ale Braziliei şi ale Turciei de a asigura faptul că se realizează progrese în ceea ce priveşte Acordul privind reactorul de cercetare de la Teheran, propus Iranului de către AIEA în octombrie 2009. Un acord satisfăcător cu Iranul privind reactorul sus-menţionat ar putea servi drept măsură de consolidare a încrederii. Consiliul European subliniază însă faptul că aceasta nu va soluţiona esenţa chestiunii nucleare a Iranului. Consiliul European îndeamnă Iranul să se angajeze în negocieri pe marginea programului său nuclear.

  • Consiliul European reafirmă drepturile şi responsabilităţile Iranului în temeiul Tratatului de neproliferare. Consiliul European regretă profund faptul că Iranul nu a valorizat numeroasele posibilităţi care i-au fost oferite pentru a înlătura îngrijorarea comunităţii internaţionale referitoare la natura programului nuclear iranian. Decizia Iranului de a îmbogăţi uraniul până la nivelul de 20%, care contravine obligaţiilor sale internaţionale în temeiul rezoluţiilor actuale ale CSONU şi ale Consiliului guvernatorilor AIEA, a sporit şi mai mult această îngrijorare. În acest sens, Consiliul European ia act de ultimul raport al AIEA din 31 mai.

  • În aceste circumstanţe, luarea de noi măsuri restrictive a devenit inevitabilă. Consiliul European, reamintind declaraţia sa din 11 decembrie 2009 şi având în vedere lucrările realizate ulterior de Consiliul Afaceri Externe, invită Consiliul Afaceri Externe să adopte în cadrul următoarei sale reuniuni măsurile de punere în aplicare a măsurilor cuprinse în Rezoluţia 1929 a Consiliului de Securitate al ONU, precum şi măsurile de însoţire aferente, pentru a contribui la soluţionarea tuturor preocupărilor rămase în privinţa dezvoltării de către Iran a unor tehnologii sensibile în sprijinul programelor sale nucleare şi de rachete, prin intermediul negocierilor. Aceste măsuri ar trebui să se axeze pe domeniul comerţului, în special în ceea ce priveşte bunurile cu dublă utilizare şi restricţiile suplimentare privind asigurarea referitoare la schimburile comerciale; pe sectorul financiar, inclusiv prin îngheţarea activelor altor bănci iraniene şi prin restricţii impuse activităţii bancare şi de asigurări; pe sectorul transporturilor din Iran, în special în privinţa Islamic Republic of Iran Shipping Line (IRISL) şi a filialelor acesteia, precum şi a transportului aerian de mărfuri; pe sectoarele-cheie ale industriei gazului şi a petrolului, cu interzicerea noilor investiţii, a asistenţei tehnice şi a transferurilor de tehnologie, de echipamente şi de servicii legate de aceste domenii şi în special de tehnologiile de rafinare, lichefiere şi GNL; pe noi interdicţii privind regimul vizelor şi pe îngheţarea activelor, îndeosebi în ceea ce priveşte Garda Revoluţionară Islamică (IRGC).

  • Consiliul European confirmă încă o dată angajamentul Uniunii Europene de a depune eforturi în vederea unei soluţionări pe cale diplomatică a chestiunii referitoare la programul nuclear al Iranului. Consiliul European solicită Iranului să îşi demonstreze disponibilitatea de a consolida încrederea comunităţii internaţionale şi de a răspunde invitaţiei de reluare a negocierilor şi reafirmă valabilitatea propunerilor făcute Iranului în iunie 2008.

  • O serie de negocieri serioase cu privire la programul nuclear al Iranului şi la alte chestiuni de interes reciproc reprezintă o necesitate. Consiliul European subliniază faptul că Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate este pregătit să relanseze dialogul în acest sens.

1 :

Republica Cehă îşi rezervă dreptul de a nu introduce aceste măsuri.

1 :

Consiliul European evidenţiază competenţa statelor membre de a defini şi a implementa obiectivele cantitative din domeniul educaţiei.

2 :

Această categorie de populaţie se defineşte ca numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune, în conformitate cu următorii trei indicatori (riscul de sărăcie; starea de sărăcie; gospodării fără persoane ocupate), statele membre având libertatea de decizie în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor naţionale pe baza celor mai adecvaţi indicatori, ţinând seama de circumstanţele şi priorităţile lor naţionale.


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website