Navigation path

Left navigation

Additional tools

CONSILIUL EUROPEAN 10-11 DECEMBRIE 2009 CONCLUZII

European Council - DOC/09/6   11/12/2009

Other available languages: EN FR DE DA ES NL IT SV PT FI EL CS ET HU LT LV MT PL SK BG

D/09/6

Figures and graphics available in PDF and WORD PROCESSED
COMMISSION DES COMMUNAUTÉS EUROPÉENNES

TEXTE RO

CONSEIL EUROPEEN – BRUXELLES
10 & 11 décembre 2009
CONCLUSIONS DE LA PRÉSIDENCE



CONSILIUL EUROPEAN

Bruxelles, 11 decembrie 2009

(OR. en)

EUCO 6/09

CO EUR 6

CONCL 4

NOTĂ DE ÎNSOȚIRE

  • Secretariatul General al Consiliului

  • Destinatar:

  • Delegațiile

  • Subiect:

  • CONSILIUL EUROPEAN

  • 10-11 DECEMBRIE 2009

  • CONCLUZII

În anexă, se pun la dispoziția delegațiilor Concluziile Consiliului European (10-11 decembrie 2009).

________________________

Noul Tratat de la Lisabona va permite Uniunii să se concentreze pe deplin asupra abordării provocărilor din perioada următoare. În următoarele luni, vor continua acțiunile în vederea asigurării punerii depline în aplicare a tratatului, în special în ceea ce privește instituirea Serviciului european pentru acțiune externă și adoptarea legislației privind inițiativa cetățenilor. Constatând că situația economică începe să arate semne de stabilizare, Consiliul European a subliniat importanța elaborării unor strategii credibile și coordonate de ieșire din politicile extinse de stimulare, de îndată ce redresarea va fi garantată pe deplin. În ultimele luni, UE a realizat progrese importante în consolidarea cadrului său de reglementare, în special având în vedere acordul la care a ajuns Consiliul cu privire la o structură cu totul nouă de supraveghere financiară în Europa. Având în vedere provocările structurale importante cu care se confruntă UE, este necesară evaluarea impactului Strategiei de la Lisabona și elaborarea unei noi strategii care să răspundă, de asemenea, noilor provocări. Consiliul European a adoptat Programul de la Stockholm, un nou program multianual pentru perioada 2010-2014, care va permite dezvoltarea spațiului de libertate, securitate și justiție. Consiliul European a susținut un schimb de opinii cu privire la modul în care UE ar putea contribui cel mai bine la obținerea unui rezultat pozitiv în cadrul Conferinței de la Copenhaga privind schimbările climatice. Reconfirmând poziția convenită în cadrul reuniunii sale din luna octombrie, Consiliul a afirmat disponibilitatea UE și a statelor sale membre de a contribui cu o finanțare inițială rapidă de 2,4 miliarde EUR anual pentru perioada 2010-2012. Consiliul European a adoptat declarații privind Iranul și Afganistanul.

o

o o

Reuniunea Consiliului European a fost precedată de o prezentare a domnului Jerzy Buzek, Președintele Parlamentului European, în urma căreia a avut loc un schimb de opinii.

o

o o

I. Aspecte instituționale

  • Consiliul European salută intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie. Tratatul asigură Uniunii un cadru instituțional stabil și durabil și va permite Uniunii să se concentreze pe deplin asupra abordării provocărilor din perioada următoare.

  • Activitatea pregătitoare intensivă, desfășurată pe parcursul președinției suedeze, astfel cum este prezentată în raportul Președinției (EUCO 5/09), a permis intrarea în vigoare în bune condiții a tratatului. La 1 decembrie, Herman Van Rompuy și-a preluat atribuțiile în calitate de Președinte al Consiliului European, iar Catherine Ashton pe cele de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

  • Consiliul European invită Înaltul Reprezentant să prezinte rapid, pe baza raportului Pre ședinției adoptat de Consiliul European la 29 octombrie 2009, propunerea privind organizarea și funcționarea Serviciului european pentru acțiune externă, în vederea adoptării acesteia, împreună cu actele juridice aferente, până la sfârșitul lunii aprilie 2010. Statele membre vor continua să furnizeze contribuții în acest domeniu.

  • Consiliul European salută lansarea de către Comisie a unei consultări publice cu privire la inițiativa cetățenilor. Acesta invită Comisia să prezinte o propunere legislativă cât mai curând posibil, în vederea adoptării acesteia în prima jumătate a anului 2010.

  • Ca urmare a concluziilor Consiliului European din decembrie 2008 și iunie 2009, guvernul spaniol a înaintat o propunere de modificare a tratatelor în ceea ce privește măsurile tranzitorii privind componența Parlamentului European. Consiliul European a hotărât să consulte Parlamentul European și Comisia în vederea unei examinări rapide a propunerii respective.

II. Situația economică, financiară și a ocupării forței de muncă

  • Criza economică și financiară a provocat dificultăți serioase economiei mondiale și a dus la cea mai dificilă recesiune economică din anii 1930 până acum. Pentru abordarea crizei, UE și statele sale membre au pus în aplicare o gamă largă de măsuri extraordinare, inclusiv Planul european de redresare economică din decembrie 2008. Măsurile de sprijin au fost esențiale pentru restabilirea încrederii în piețele financiare și pentru asigurarea funcționării corespunzătoare a acestora, precum și pentru atenuarea impactului crizei asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă.

  • Situația economică începe să arate semne de stabilizare, iar nivelul încrederii este în creștere. Previziunile indică o redresare ușoară în 2010, urmată de o revenire la o creștere mai puternică în 2011. Dar există în continuare incertitudini și fragilități, iar preconizările privind situația socială și cea a ocupării forței de muncă indică o continuare a deteriorării în 2010. Prin urmare, politicile în sprijinul economiei ar trebui să rămână în vigoare, iar retragerea acestora să se producă numai după ce redresarea va fi garantată pe deplin. Pentru a crea așteptări realiste și pentru a consolida încrederea, Consiliul European reconfirmă importanța elaborării și comunicării unor strategii credibile și coordonate de ieșire din politicile extinse de stimulare.

Strategii de ie șire

  • Consiliul European subliniază faptul că strategia de ieșire pentru domeniul fiscal va fi pusă în aplicare în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, care rămâne piatra de temelie a cadrului bugetar al UE. Recomandările adresate țărilor pentru care s-a declanșat procedura de deficit excesiv, în special în forma adoptată de Consiliu la 2 decembrie, reprezintă un instrument important pentru restabilirea finanțelor publice solide. În acest context, Consiliul European își reiterează concluziile din 20 octombrie cu privire la strategia de ieșire pentru domeniul fiscal și reamintește faptul că strategia va include o consolidare care să depășească semnificativ pragul de 0,5% din PIB pe an, asociată unor reforme structurale care să pună bazele unei sustenabilități fiscale pe termen lung. Consolidarea fiscală ar trebui să înceapă cel mai târziu în 2011 și mai devreme în unele state membre în care circumstanțele economice o justifică, cu condiția ca previziunile Comisiei să indice în continuare că redresarea se consolidează și se autonomizează.

  • Sunt necesare strategii de ieșire mai extinse, ținând seama, de asemenea, de necesitatea desfășurării de scheme de sprijin financiar. Activitatea ulterioară trebuie să se ghideze în funcție de principiile aplicate retragerii sprijinului acordat sectorului financiar, astfel cum au fost stabilite de Consiliu la 2 decembrie 2009. Este esențial să se elaboreze o abordare coordonată, care să țină seama de stabilitatea financiară și de circumstanțele fiecărui stat membru și care să ofere stimulente adecvate pentru instituțiile financiare, astfel încât acestea să înceteze să depindă de sprijinul financiar public.

  • Consiliul European a subliniat că eliminarea treptată a măsurilor de sprijin public ar trebui să fie coordonată în mod corespunzător între statele membre pentru a evita efectele negative de contaminare, că calendarul de ieșire ar trebui să țină seama de o gamă largă de elemente, în conformitate cu concluziile Consiliului din 2 decembrie 2009, și că, în funcție de circumstanțele fiecărui stat membru, acea eliminare treptată a sprijinului ar trebui să înceapă cu garanțiile guvernamentale.

  • Consiliul European încurajează Consiliul să își continue activitatea cu privire la strategiile de ieșire și să prezinte un raport până în luna iunie 2010, atât cu privire la domeniul fiscal, cât și la sectorul financiar.

Piețele financiare, inclusiv supravegherea

  • Criza financiară a demonstrat în mod clar punctele slabe ale actualului cadru de reglementare și ale mecanismelor actuale de supraveghere pentru instituțiile financiare. Consiliul European salută acțiunile rapide și hotărâte întreprinse de Consiliu, care a convenit asupra unei structuri fundamental noi pentru supravegherea financiară în Europa. Această nouă structură va fi instituită pentru a restabili încrederea consumatorilor și a investitorilor în piețele financiare, pentru a oferi o protecție sporită împotriva viitoarelor creșteri nefondate și a viitoarelor crize din economie, pentru a consolida stabilitatea și pentru a face ca supravegherea să corespundă realității integrării piețelor.

  • Consiliul European salută abordarea generală la care a ajuns Consiliul cu privire la un pachet complet pentru un nou cadru de supraveghere în Uniunea Europeană. Un nou Comitet european pentru riscuri sistemice va asigura Uniunii Europene un sistem de monitorizare a riscurilor macroprudențiale și de transmitere de avertismente privind riscurile și recomandări cu privire la măsurile corective atunci când astfel de riscuri sunt semnificative. Cele trei noi autorități de supraveghere bancară, pentru asigurări și pentru piețele valorilor mobiliare vor elabora standarde tehnice comune, vor avea un rol important de coordonare în colegiile de supraveghetori, vor fi în măsură să acționeze în mod eficace în cazul unor urgențe financiare și vor asigura aplicarea consecventă a dreptului comunitar, inter alia prin mediere obligatorie. Consiliul European așteaptă cu interes negocierile cu Parlamentul European, în vederea unei adoptări rapide, astfel încât noul sistem să poată deveni funcțional în cursul anului 2010.

  • Adoptarea de către Consiliu a unei abordări generale privind modificările aduse Directivei privind cerințele de capital reprezintă un nou pas în direcția consolidării reglementării financiare în lumina crizei financiare. Aceasta întărește cerințele de capital pentru anumite activități bancare și introduce norme clare și obligatorii cu privire la remunerare, în acord cu cele susținute de liderii G20. Politicile de remunerare în cadrul sectorului financiar trebuie să promoveze o gestionare a riscului solidă și eficace și ar trebui să contribuie la prevenirea pe viitor a crizelor în economie. Consiliul European așteaptă acum de la Parlamentul European să ajungă în mod rapid la un acord final. Consiliul European invită sectorul financiar să pună imediat în aplicare practici compensatorii solide și în acest sens încurajează statele membre să analizeze opțiunile pe termen scurt care sunt disponibile. Consiliul European salută intenția Comisiei de a monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a unor principii de remunerare solide. Consiliul European îndeamnă de asemenea la continuarea progreselor în ceea ce privește contracararea prociclicității în sectorul bancar și invită Comisia să prezinte și alte propuneri în 2010, luând în considerare activitatea în curs de desfășurare a Comitetului de la Basel.

  • Consiliul European subliniază importan ța reînnoirii contractului economic și social dintre instituțiile financiare și societatea pe care o deservesc și a asigurării faptului că publicului îi revin beneficii în perioadele favorabile și că i se oferă protecție în caz de risc. Consiliul European încurajează FMI să aibă în vedere în analiza sa întreaga gamă de opțiuni disponibile, inclusiv taxele pe asigurare, fondurile pentru soluționarea situațiilor de criză, acordurile privind capitalul contingent, precum și o taxă globală pe tranzacțiile financiare.

În conformitate cu concluziile Consiliului European din octombrie 2009, acesta invită Consiliul și Comisia să identifice principiile-cheie pe care ar trebui să le respecte noile mecanisme globale.

  • Consiliul European subliniază de asemenea necesitatea accelerării lucrărilor pe marginea propunerii de directivă privind administratorii fondurilor de investiții alternative, care ar trebui să abordeze și chestiunea politicilor de remunerare corespunzătoare. Consiliul salută intenția Comisiei de a prezenta, în 2010, propuneri legislative în vederea îmbunătățirii stabilității și a transparenței piețelor instrumentelor financiare derivate.

O nouă strategie UE 2020

  • UE se confruntă cu provocări structurale importante. Acesta este motivul pentru care a fost lansată Strategia de la Lisabona acum zece ani. Această strategie a fost utilă în crearea unui cadru de consolidare a competitivității europene și de încurajare a reformei structurale. În prezent, a sosit momentul evaluării impactului Strategiei de la Lisabona și, mai ales, momentul orientării spre viitor. Având în vedere impactul social și economic al crizei, având de asemenea în vedere provocările ridicate de îmbătrânirea populațiilor, de adâncirea inegalităților și de schimbările climatice, este nevoie, mai mult ca niciodată, de o nouă abordare. Pentru a continua îmbunătățirea competitivității și sporirea potențialului de creștere durabilă al UE, politicile trebuie reorientate spre reforme pe termen lung, în cadrul unei noi strategii, ambițioase și restructurate.

  • Plecând de la acțiunile întreprinse deja, perioada care se întinde până la Consiliul European de primăvară ar trebui folosită pentru a defini elementele unei astfel de strategii pentru UE 2020 și pentru a examina modalitățile de garantare a finanțelor publice sustenabile, menținându-se în același timp investițiile și serviciile sociale, modalitățile de creare a unor piețe de muncă incluzive și eficiente, modalitățile de consolidare accentuată a pieței interne, precum și modalitățile de exploatare deplină a beneficiilor reciproce ale schimburilor comerciale externe și ale deschiderii spre exterior. Alte aspecte importante care trebuie examinate vizează beneficiile oferite de o economie mai ecologică, îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri și pentru baza industrială, precum și aprofundarea bazei de cunoștințe din cadrul economiilor noastre, inclusiv a cercetării și inovării. În acest context, ar trebui depuse toate eforturile pentru a se asigura coeziunea economică, socială și teritorială și egalitatea de gen.

  • În același timp, Consiliul European îndeamnă la un nou proces de reflecție privind metodologia care va trebui utilizată; este nevoie de o structură de guvernanță mai eficientă și mai transparentă, direcționată înspre obținerea de rezultate tangibile. În acest context, monitorizarea și evaluarea măsurilor strategice sunt esențiale. Este de asemenea necesară aprofundarea reflecțiilor privind modul de îmbunătățire a coordonării politicilor economice și modalitatea optimă de utilizare a recomandărilor pentru fiecare țară, de consolidare a legăturii dintre măsurile naționale și măsurile UE, precum și de asumare sporită a responsabilității la nivel național printr-o implicare mai activă a partenerilor sociali și a autorităților regionale și locale.

  • Consiliul European ia act de consultarea lansată de către Comisie cu privire la viitoarea strategie și așteaptă cu interes discutarea unei propuneri ambițioase cât de curând posibil, în 2010, în vederea unei dezbateri complete în cadrul Consiliului European, inclusiv în cadrul celui de primăvară din 2010.

Strategia de dezvoltare durabilă

  • Dezvoltarea durabilă rămâne un obiectiv fundamental al Uniunii Europene în temeiul Tratatului de la Lisabona. Conform celor evidențiate în raportul Președinției privind revizuirea din 2009 a Strategiei de dezvoltare durabilă a Uniunii (16818/09), strategia va continua să ofere o viziune pe termen lung și va reprezenta cadrul global de politică pentru toate politicile și strategiile Uniunii.

  • O serie de tendințe nedurabile necesită acțiune urgentă. Sunt necesare eforturi suplimentare semnificative pentru a reduce schimbările climatice și a se adapta la acestea, pentru a reduce consumul ridicat de energie în sectorul transporturilor și a stopa pierderea actuală a biodiversității și a resurselor naturale. În viitor, va fi necesar să se acorde o mai mare atenție procesului de trecere la o economie sigură și durabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și cu consum redus. Acțiunile prioritare ar trebui precizate ma i bine în viitoarele revizuiri. Guvernanța, inclusiv mecanismele de punere în aplicare, de monitorizare și de continuare, ar trebui consolidată, de exemplu prin stabilirea unor legături mai clare cu viitoarea strategie UE 2020 și cu alte strategii cu caracter transversal.

  • Consiliul European salută intenția Comisiei de a institui forumul pentru zonele ultraperiferice ale Europei, deschis tuturor statele membre și regiunilor ultraperiferice, astfel cum se prevede în comunicarea Comisiei prezentată la 17 octombrie 2008. Forumul inaugural va fi organizat la Bruxelles la 27 și 28 mai 2010 și va avea loc, ulterior, din doi în doi ani.

  • Consiliul European reamintește obiectivul de a efectua o revizuire globală a bugetului, care să cuprindă toate aspectele cheltuielilor și resurselor UE. Consiliul European invită Comisia să înainteze un raport, astfel încât să elaboreze orientările referitoare la priorități în cursul anului 2010. Consiliul European așteaptă cu interes prezentarea de către Comisie a propunerii acesteia privind următorul cadru financiar multianual cel târziu până în luna iulie 2011.

III. Programul de la Stockholm - O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora

  • Consiliul European î și reafirmă hotărârea de a continua dezvoltarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în serviciul și pentru protecția cetățenilor UE și a persoanelor care locuiesc în acest spațiu. La cinci ani de la Programul de la Haga, este timpul ca Uniunea să își revizuiască politica, pentru a face față în mod eficient noilor provocări, valorificând pe deplin oportunitățile create de Tratatul de la Lisabona. În acest scop, Consiliul European a adoptat un nou program multianual pentru perioada 2010-2014, și anume Programul de la Stockholm.

  • Consiliul European consideră că, în următorii ani, accentul ar trebui să se pună cu prioritate pe interesele și necesitățile cetățenilor și ale altor persoane față de care UE are o responsabilitate. Provocarea va consta în asigurarea respectării libertăților și a drepturilor fundamentale, precum și a integrității, garantându-se în egală măsură securitatea în Europa. Este extrem de important ca măsurile de aplicare a legii și măsurile de protecție a drepturilor individuale, a statului de drept și a normelor internaționale de protecție să fie consecvente și să se consolideze reciproc. Programul de la Stockholm se concentrează asupra priorităților prezentate mai jos.

  • Promovarea cetă țeniei și a drepturilor fundamentale: Cetățenia europeană trebuie să devină o realitate tangibilă. Spațiul de libertate, securitate și justiție trebuie, înainte de toate, să fie un spațiu unic în care sunt protejate drepturile fundamentale. Extinderea spațiului Schengen trebuie să continue. Respectul față de persoană și față de demnitatea acesteia, precum și față de celelalte drepturi înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale și în Convenția europeană a drepturilor omului reprezintă o valoare esențială. De exemplu, exercitarea acestor libertăți și protejarea vieții private a cetățenilor trebuie să depășească de frontierele naționale, mai ales prin protejarea datelor cu caracter personal. Trebuie să se țină seama de necesitățile particulare ale persoanelor vulnerabile, iar cetățenii europeni, și nu numai, trebuie să își poată exercita pe deplin drepturile specifice în interiorul Uniunii Europene și chiar, atunci când este cazul, în afara Uniunii.

  • O Europă a dreptului și a justiției: Trebuie consolidată realizarea unui spațiu european de justiție, astfel încât să se depășească fragmentarea actuală. Ar trebui să se acorde prioritate mecanismelor care facilitează accesul la justiție, astfel încât populația să își poată valorifica drepturile pe întreg teritoriul Uniunii. Ar trebui de asemenea îmbunătățită cooperarea dintre profesioniștii din domeniul juridic, dar și formarea acestora și ar trebui mobilizate resursele necesare pentru eliminarea obstacolelor din calea recunoașterii deciziilor juridice în alte state membre.

  • O Europă care protejează: Ar trebui să se elaboreze o strategie de securitate internă pentru a se îmbunătăți și mai mult securitatea în Uniune, pentru a se proteja astfel viața și integritatea cetățenilor europeni și pentru a se combate criminalitatea organizată, terorismul și alte amenințări. Strategia ar trebui să vizeze consolidarea cooperării în domeniul aplicării legii, al gestionării frontierelor, al protecției civile, al gestionării dezastrelor, precum și al cooperării judiciare în materie penală, pentru o Europă mai sigură. În plus, Uniunea Europeană trebuie să își fundamenteze acțiunea pe solidaritatea dintre statele membre și trebuie să aplice pe deplin articolul 222 din TFUE.

  • Accesul în Europa într-o lume globalizată: Accesul în Europa pentru persoanele recunoscute ca având un interes legitim de a intra pe teritoriul UE trebuie să devină mai efectiv și mai eficient. În același timp, Uniunea și statele sale membre trebuie să garanteze securitatea pentru cetățenii proprii. Politicile privind gestionarea integrată a frontierelor și acordarea vizelor ar trebui concepute pentru a răspunde acestor obiective.

  • O Europă a responsabilită ții, solidarității și parteneriatului în materie de migrație și de azil: Elaborarea unei politici europene cuprinzătoare și vizionare privind migrația, bazată pe solidaritate și responsabilitate, rămâne un obiectiv-cheie al politicilor în Uniunea Europeană. Este necesară punerea eficientă în aplicare a tuturor instrumentelor juridice relevante, și ar trebui să se utilizeze pe deplin agențiile și birourile care operează în acest domeniu. Migrația bine gestionată poate aduce beneficii tuturor părților interesate. Pactul european privind imigrația și azilul oferă o bază clară pentru noi evoluții în acest domeniu. Europa va avea nevoie de o politică flexibilă, care să răspundă priorităților și necesităților statelor membre și care să permită migranților să își valorifice la maxim potențialul. Instituirea în 2012 a unui sistem comun de azil rămâne un obiectiv, iar persoanelor care au nevoie de protecție trebuie să li se asigure accesul la proceduri de azil eficiente și sigure din punct de vedere legal. În plus, în conformitate cu concluziile Consiliului European din octombrie 2009, pentru a menține sisteme de imigrație și azil credibile și durabile în UE sunt necesare prevenirea, controlul și combaterea imigrației ilegale, având în vedere faptul că UE se confruntă cu o presiune crescândă din partea fluxurilor de migrație ilegală, în special statele membre aflate la frontierele sale externe, inclusiv la frontierele sudice.

  • Rolul Europei într-o lume globalizată - dimensiunea externă: Importanța dimensiunii externe a politicii UE în spațiul de libertate, securitate și justiție subliniază necesitatea unei integrări sporite a acestor politici în politicile generale ale Uniunii Europene. Dimensiunea externă este esențială pentru abordarea provocărilor-cheie cu care ne confruntăm și pentru a oferi oportunități mai mari cetățenilor UE de a lucra și de a dezvolta afaceri cu țări din lumea întreagă. Dimensiunea externă a spațiului de libertate, securitate și justiție este esențială pentru o implementare reușită a obiectivelor acestui program și, în special, ar trebui să fie luată în considerare în toate celelalte aspecte ale politicii externe a UE și ar trebui să fie pe deplin coerentă cu acestea.

  • Consiliul European invită Comisia să prezinte un plan de ac țiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm, care urmează să fie adoptat până în iunie 2010, precum și o revizuire intermediară a acestuia până în iunie 2012.

IV. Conferința de la Copenhaga privind schimbările climatice

  • Conferința de la Copenhaga constituie o ocazie istorică pentru comunitatea internațională de a acționa împreună în vederea soluționării provocării reprezentate de schimbările climatice. Consiliul European reamintește poziția de negociere pe care a adoptat-o la 30 octombrie 2009. Toate părțile trebuie să se dedice pe deplin eforturilor de a obține la Copenhaga un acord global, cuprinzător, ambițios și obligatoriu din punct de vedere politic, care să cuprindă toate elementele constitutive ale Planului de acțiune de la Bali și să se bazeze pe elementele esențiale ale Protocolului de la Kyoto. O condiție preliminară pentru obținerea unui acord la Copenhaga este aceea de a utiliza standarde internaționale transparente, stabilite de comun acord, pentru măsurare, raportare și verificare, asigurându-se astfel transparența și respectarea angajamentelor, a acțiunilor și a sprijinului. În acest context, Uniunea Europeană va sprijini eforturile de consolidare a guvernanței internaționale în materie de mediu. Acordul ar trebui să conducă la finalizarea unui instrument obligatoriu din punct de vedere juridic, de preferință în termen de șase luni de la Conferința de la Copenhaga, pentru perioada care începe la 1 ianuarie 2013.

  • Consiliul European salută, în acest context, angajamentele recente ale anumitor țări de reducere a emisiilor. Obiectivul nostru comun trebuie să fie acela de a rămâne, în ceea ce privește încălzirea globală, sub limita de două grade stabilită științific. Unele părți nu au prezentat încă oferte care să corespundă acestui obiectiv. Consiliul European îndeamnă țările dezvoltate să prezinte ofertele respective fără întârziere, iar țările în curs de dezvoltare, în special cele mai avansate economic, să se angajeze la acțiuni adecvate de atenuare.

  • Uniunea Europeană joacă un rol principal în cadrul eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. Ca parte a unui acord global și cuprinzător pentru perioada de după 2012, UE își reiterează oferta condiționată de a trece la o reducere cu 30% până în 2020, comparativ cu nivelurile din 1990, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să se angajeze la reduceri comparabile ale emisiilor și ca țările în curs de dezvoltare să contribuie în mod corespunzător, în conformitate cu responsabilitățile care le revin și capacitățile de care dispun.

  • Acordul de la Copenhaga ar trebui să cuprindă dispozi ții privind o serie de acțiuni imediate, care să înceapă în 2010. Consiliul European recunoaște necesitatea acordării unui sprijin financiar sporit. Sprijinul public internațional cu aplicare rapidă ar trebui să implice un sprijin specific și separat pentru adaptare, atenuare, inclusiv în ceea ce privește silvicultura și consolidarea capacităților, cu un accent special pe țările vulnerabile și cel mai puțin dezvoltate. UE solicită țărilor dezvoltate să își anunțe contribuțiile la un astfel de sprijin, în conformitate cu concluziile Consiliului European din octombrie. UE își exprimă încrederea în faptul că se va ajunge la o sumă globală de 7 miliarde EUR anual. UE și statele sale membre sunt pregătite să contribuie cu o finanțare inițială rapidă de 2,4 miliarde EUR anual pentru perioada 2010-2012.

  • În plus, Consiliul European recunoa ște necesitatea unei sporiri semnificative a fluxurilor financiare publice și private până în 2020 și își reiterează concluziile din octombrie 2009. În acest context, Consiliul European își reconfirmă angajamentul de a contribui într-o proporție echitabilă la sprijinul public internațional.

V. Extinderea

  • Consiliul European aprobă concluziile Consiliului din 8 decembrie 2009 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere.

VI. Relațiile externe

Dezvoltarea

  • Consiliul European recunoa ște perpetuarea impactului crizei economice asupra celor mai săraci, își reafirmă angajamentele în materie de asistență oficială pentru dezvoltare și va reveni asupra acestei chestiuni cu ocazia reuniunii sale din iunie 2010, înainte de summitul ONU.

Parteneriatul estic și Uniunea pentru Mediterana

  • Consiliul European salută demararea punerii în aplicare a Parteneriatului estic din momentul lansării acestuia la summitul de la Praga din 7 mai 2009 și ia act cu satisfacție de toate măsurile și inițiativele recente întreprinse în vederea consolidării și a aprofundării relațiilor dintre UE și parteneri. Consiliul European subliniază angajamentul Uniunii Europene de a continua punerea în aplicare a Parteneriatului estic și de a promova reformele politice și socio-economice din țările partenere, facilitând apropierea acestora de Uniunea Europeană.

  • Consiliul European subliniază importanța parteneriatului consolidat dintre UE și țările partenere din zona mediteraneeană și salută procesul de întărire a relațiilor și a eforturilor de a potența cooperarea și dialogul, precum și de instituire a structurilor Uniunii pentru Mediterana.

Iran

  • Consiliul European adoptă declarația privind Iranul, care figurează în anexă.

Afganistan

  • Consiliul European adoptă declarația privind Afganistanul, care figurează în anexă.

________________________

ANEXA I

DECLARAȚIE PRIVIND IRANUL

Consiliul European subliniază că, începând cu anul 2004, Uniunea Europeană a depus eforturi în sensul găsirii unei soluții diplomatice pentru problema reprezentată de programul nuclear al Iranului. Consiliul European își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că Iranul nu a întreprins până acum nicio acțiune în sensul recâștigării încrederii comunității internaționale în natura exclusiv pașnică a programului său nuclear. Faptul că Iranul a construit o instalație clandestină de îmbogățire a uraniului lângă Qom, încălcându-și astfel obligațiile, și declarația privind intenția de a construi noi centrale au accentuat și mai mult îngrijorarea Consiliului European.

Consiliul European îndeamnă din nou Iranul să își îndeplinească pe deplin și fără altă întârziere obligațiile în temeiul rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și ale AIEA, în special să respecte cerințele stabilite de rezoluția Consiliului guvernatorilor AIEA din 27 noiembrie 2009.

De asemenea, Consiliul European regretă faptul că Iranul nu a ajuns la un acord cu AIEA cu privire la un plan de aprovizionare cu combustibil nuclear pentru reactorul de cercetare de la Teheran, care ar contribui la instaurarea încrederii, satisfăcând totodată nevoia Iranului de radioizotopi medicali.

Consiliul European ia act cu îngrijorare de faptul că Iranul nu a acceptat invitațiile repetate din partea Chinei, Franței, Germaniei, Rusiei, Regatului Unit, Statelor Unite ale Americii și Înaltului Reprezentant al UE, Javier Solana, de a discuta în continuare programul său nuclear și alte chestiuni de interes reciproc. Cu toate acestea, își menține angajamentul de a face eforturi în sensul găsirii unei soluții diplomatice pentru problema reprezentată de programul nuclear al Iranului. Oferta de negociere se află în continuare pe masa negocierilor.

Uniunea Europeană va continua să examineze toate aspectele legate de chestiunea nucleară iraniană și va hotărî în curând care sunt următoarele etape în contextul abordării duble. În această privință, Uniunea Europeană își menține disponibilitatea de a discuta cu Iranul pentru a ajunge la o soluție negociată cu privire la chestiune, în cazul în care Iranul ia decizii concrete în acest scop. Cu toate acestea, refuzul permanent al Iranului de a își îndeplini obligațiile la nivel internațional și aparenta lipsă de interes a acestuia pentru continuarea negocierilor necesită un răspuns clar, inclusiv prin măsuri corespunzătoare. În conformitate cu abordarea dublă, Uniunea Europeană ar sprijini acțiunile Consiliului de Securitate al ONU dacă Iranul continuă să nu coopereze cu comunitatea internațională cu privire la programul său nuclear. Uniunea Europeană este gata să adopte măsurile necesare pentru însoțirea acțiunilor Consiliului de Securitate al ONU. Consiliul European le solicită miniștrilor afacerilor externe din UE să ia în considerare opțiunile pentru următoarele etape de parcurs pentru atingerea acestui obiectiv în cadrul următorului Consiliu Afaceri Externe.

Consiliul European îți reafirmă profunda îngrijorare cu privire la continuarea încălcării drepturilor omului în Iran. Uniunea Europeană va continua să ridice problema îngrijorărilor sale în dialogul cu guvernul iranian și să reamintească Iranului obligațiile sale la nivel internațional, inclusiv pe cele asumate în temeiul Pactului internațional al Organizației Națiunilor Unite privind drepturile civile și politice. Consiliul European își reiterează îngrijorarea crescândă cu privire la situația personalului misiunilor Uniunii Europene și a cetățenilor europeni din Iran care au fost judecați de curând și solicită eliberarea lor promptă și necondiționată. Orice acțiune întreprinsă împotriva unuia dintre statele membre ale UE este considerată o acțiune împotriva întregii Uniuni Europene.

_____________________

ANEXA II

DECLARAȚIE PRIVIND AFGANISTANUL

Consiliul European reafirmă angajamentele ferme ale UE de a promova stabilitatea și dezvoltarea în Afganistan și Pakistan.

În acest context, Consiliul subliniază disponibilitatea UE de a îl susține pe Președintele Hamid Karzai în punerea în aplicare a angajamentelor sale, stabilite în cadrul celor cinci domenii-cheie prezentate în discursul său inaugural: domeniul securității, al guvernanței și combaterii corupției, al dezvoltării economice, inclusiv a agriculturii, al păcii și reconcilierii și al cooperării regionale. Aceasta necesită o coordonare strânsă și strategică a eforturilor internaționale sub conducerea UNAMA.

Consiliul European reamintește faptul că UE a inițiat pași decisivi pentru consolidarea și realizarea unei abordări mai coerente și mai concertate a acțiunii UE în Afganistan și Pakistan, prin intermediul planului său de acțiune pentru această regiune.

Consiliul European salută recentul anunț al președintelui Obama cu privire la o implicare și un angajament consolidate ale Statelor Unite ale Americii în Afganistan și Pakistan. Acest anunț vine într-un moment de reînnoire a atenției și a implicării comunității internaționale în ansamblu. Uniunea Europeană este pregătită să conlucreze îndeaproape cu Afganistan, Statele Unite ale Americii, cu parteneri regionali și cu alți parteneri în cadrul comunității internaționale pentru abordarea provocărilor din Afganistan.

Consiliul European subliniază necesitatea menținerii unei abordări cuprinzătoare a provocărilor din Afganistan, pe baza unor instrumente politice, civile/de dezvoltare și militare conjugate. Accentul trebuie să se pună pe transferul treptat către guvernul afgan, la nivel național și subnațional, al responsabilității depline pentru securitatea, stabilizarea și dezvoltarea socială și economică a țării și pentru obținerea unor rezultate tangibile. În acest context, Consiliul European subliniază mai ales necesitatea construirii de capacități în Afganistan. Uniunea Europeană și statele sale membre cheltuiesc deja în prezent aproape 1 miliard EUR anual pentru diferite activități civile, politice și de dezvoltare din Afganistan, sumă care se adăugă la importantele contribuții ale statelor membre ale UE în materie de securitate, prin intermediul Forței internaționale de asistență pentru securitate (FIAS). Consiliul European reiterează angajamentul UE față de sectorul polițienesc și judiciar din Afganistan, printre altele prin intermediul Misiunii de poliție a UE în Afganistan.

La 28 ianuarie 2010, la Londra va avea loc o conferință internațională. Consiliul European așteaptă, cu această ocazie, angajamente ferme din partea guvernului afgan în domeniul guvernanței, în special la nivel subnațional, al acțiunii împotriva corupției, al luptei împotriva stupefiantelor, al reintegrării și al dezvoltării socioeconomice și cu privire la construirea unor relații puternice cu vecinii săi și în regiune. De cealaltă parte, așteptăm sprijin politic reînnoit din partea comunității internaționale pentru securitate, guvernanță și dezvoltare economică, inclusiv prin consolidarea structurii de coordonare internaționale. Această conferință va reprezenta, prin urmare, un pas înainte pe calea transferării responsabilităților către autoritățile afgane.

_____________________

ANEXA III

LISTA DOCUMENTELOR ÎNAINTATE CONSILIULUI EUROPEAN

  • Raport privind progresele înregistrate din partea Președinției către Consiliul European
    - Punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona (doc. EUCO 5/09)

  • Revizuirea Strategiei UE de dezvoltare durabilă - 2009 - Raportul Președinției (doc. 16818/09)

  • - Declarația ministerială PESA zece ani - provocări și oportunități (doc. 15649/09 + COR1 + COR2)

  • - Concluziile Consiliului din 8 decembrie 2009 privind extinderea/procesul de stabilizare și de asociere (doc. 17169/1/09 REV1)

- Concluziile adoptate de Consiliu la 2 decembrie privind strategiile de ieșire (17066/09)

- Scrisoare din partea președintelui Consiliului ECOFIN referitoare la stadiul lucrărilor privind supravegherea financiară (doc. 17398/09)

- Programul de la Stockholm - O Europă deschisă și sigură în serviciul cetățenilor și pentru protecția acestora

(doc. 17024/09)

- Concluziile adoptate de Consiliu la 16 noiembrie 2009 privind politica maritimă integrată (doc. 15175/1/09 REV1)


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website