Navigation path

Left navigation

Additional tools

Curtea se pronunță cu privire la transcrierea, în actele de stare civilă dintr-un stat membru, a prenumelor și a numelor de familie ale unor cetățeni ai Uniunii

Court of Justice - CJE/11/45   12/05/2011

Other available languages: EN FR DE ES IT EL CS HU LT PL SK SL BG

Presă și informare

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

COMUNICAT DE PRESĂ nr. 45/11

Luxemburg, 12 mai 2011

Hotărârea în cauza C-391/09

Malgožata Runevič-Vardyn și Łukasz Paweł Wardyn/Vilniaus miesto savivaldybės administracija și alții

 

Curtea se pronunță cu privire la transcrierea, în actele de stare civilă dintr-un stat membru, a prenumelor și a numelor de familie ale unor cetățeni ai Uniunii

Dreptul Uniunii nu se opune refuzului de a modifica numele de familie și prenumele care figurează în actele de stare civilă cu condiția ca acest refuz să nu fie de natură să provoace persoanelor interesate inconveniente majore

Doamna Malgožata Runevič-Vardyn, născută în anul 1977 la Vilnius, este resortisant lituanian și face parte din minoritatea poloneză din Lituania. Aceasta declară că părinții săi i-au dat prenumele polonez „Małgorzata” și numele de familie al tatălui său, „Runiewicz”. Potrivit acesteia, certificatul său de naștere din anul 1977 a fost redactat cu caractere chirilice și numai cel eliberat în anul 2003 menționa că prenumele și numele de familie au fost înregistrate în forma lituaniană, și anume „Malgožata Runevič”. Același prenume și același nume de familie figurează de asemenea în pașaportul său lituanian, care i-a fost eliberat în anul 2002.

În anul 2007, după ce a locuit și a lucrat în Polonia un anumit timp, aceasta s-a căsătorit, la Vilnius, cu un resortisant polonez, domnul Łukasz Paweł Wardyn. În certificatul de căsătorie, emis de serviciul de stare civilă din Vilnius, „Łukasz Paweł Wardyn” este transcris sub forma „Lukasz Pawel Wardyn” − normele de grafie lituaniene au fost utilizate fără modificări de diacritice. Numele soției sale figurează sub forma „Malgožata Runevič-Vardyn” − fiind utilizate doar caracterele lituaniene, care nu cuprind litera „W”, inclusiv pentru adăugarea numelui de familie al soțului său la propriul nume. Soții locuiesc în prezent, cu fiul lor, în Belgia.


În anul 2007, doamna Malgožata Runevič-Vardyn a depus la serviciul de stare civilă din Vilnius o cerere prin care urmărea ca prenumele și numele său de familie, astfel cum figurează în certificatul de naștere, să fie modificate în „Małgorzata Runiewicz” și ca prenumele și numele său de familie, astfel cum figurează în certificatul de căsătorie, să fie modificate în „Małgorzata Runiewicz-Wardyn”. Întrucât această cerere a fost refuzată, soții au formulat o acțiune la Vilniaus miesto 1 apylinkės teismas (instanța de primul grad din districtul orașului Vilnius, Lituania). Această instanță solicită Curții de Justiție să stabilească dacă dreptul Uniunii se opune unei reglementări a unui stat membru care impune transcrierea numelor și a prenumelor persoanelor fizice în actele de stare civilă din acest stat sub o formă care să respecte normele de grafie ale limbii oficiale naționale.

Mai întâi, Curtea subliniază că Directiva 2000/43/CE1 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică nu se aplică situației soților Wardyn, întrucât o reglementare națională referitoare la transcrierea numelor de familie și a prenumelor în actele de stare civilă nu intră în domeniul de aplicare al acesteia. În această privință, deși este adevărat că directiva se referă, în mod general, la accesul și la furnizarea de bunuri și de servicii, la dispoziția publicului, nu se poate considera că o astfel de reglementare națională intră sub incidența noțiunii „serviciu” în sensul directivei.

În continuare, în ceea ce privește dispozițiile tratatului referitoare la cetățenia Uniunii, Curtea amintește că, deși în stadiul actual al dreptului Uniunii normele care reglementează transcrierea în actele de stare civilă a numelui de familie și a prenumelui unei persoane sunt de competența statelor membre, acestea trebuie totuși, în exercitarea acestei competențe, să respecte dreptul Uniunii și, în special, dispozițiile tratatului referitoare la libertatea recunoscută oricărui cetățean al Uniunii de circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre.

1Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, p. 22, Ediție specială, 20/vol. 1, p. 19).

Curtea observă că prenumele și numele de familie ale unei persoane sunt un element constitutiv al identității sale și al vieții sale private, a căror protecție este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea se pronunță cu privire la cererea doamnei Malgožata Runevič-Vardyn de modificare a prenumelui și a numelui său de familie anterior căsătoriei în certificatele de naștere și de căsătorie lituaniene. Astfel, atunci când un cetățean al Uniunii se deplasează într-un alt stat membru și se căsătorește ulterior cu un resortisant al acestui alt stat, faptul că numele său de familie și prenumele, purtate anterior căsătoriei, pot fi modificate și transcrise în actele de stare civilă din statul său membru de origine numai cu caracterele limbii acestui stat nu poate constitui un tratament mai puțin favorabil decât cel de care beneficiază înainte de a fi exercitat libera circulație a persoanelor. Prin urmare, lipsa unui astfel de drept nu poate descuraja cetățeanul Uniunii de la exercitarea drepturilor de circulație recunoscute prin tratat și, în această măsură, nu constituie o restricție.


În ceea ce privește cererea soților de modificare a adăugării, în certificatul de căsătorie lituanian, a numelui de familie al domnului Wardyn la numele de familie anterior căsătoriei al soției sale (și anume Wardyn în loc de Vardyn), Curtea nu exclude că refuzul unei astfel de modificări ar putea provoca inconveniente persoanelor interesate. Cu toate acestea, un astfel de refuz poate constitui o restricție privind libertățile recunoscute prin tratat numai dacă este de natură să provoace persoanelor interesate „inconveniente majore” de ordin administrativ, profesional și privat. Revine instanței de trimitere să determine dacă refuzul de a modifica numele de familie comun soților este de natură să provoace persoanelor interesate astfel de inconveniente. Dacă aceasta este situația, este vorba de o restricție privind libertățile recunoscute prin tratat oricărui cetățean al Uniunii. Revine de asemenea instanței naționale să determine, în aceste împrejurări, dacă un astfel de refuz respectă un just echilibru între interesele în cauză, și anume, pe de o parte, dreptul soților la respectarea vieții lor private și de familie, precum și, pe de altă parte, protecția legitimă de statul membru în cauză a limbii sale oficiale naționale și a tradițiilor sale. Curtea consideră, în speță, că, eventual, caracterul disproporționat al refuzului cererilor de modificare introduse de soți ar putea reieși din faptul că serviciul de stare civilă din Vilnius a transcris acest nume, în privința domnului Wardyn, în același certificat, cu respectarea normelor de grafie poloneze respective.

În ceea ce privește cererea domnului Wardyn având ca obiect transcrierea prenumelor sale în certificatul de căsătorie lituanian sub o formă care să respecte normele de grafie poloneze, și anume „Łukasz Paweł” (iar nu Lukasz Pawel), Curtea observă că divergența dintre transcrierile lituaniană și poloneză ar consta în omiterea semnelor diacritice nefolosite în limba lituaniană. Curtea subliniază în această privință că semnele diacritice sunt omise adeseori în numeroase acțiuni din viața cotidiană pentru motive de ordin tehnic (legate în special de constrângerile obiective ale sistemelor informatice). În plus, pentru o persoană care nu stăpânește o limbă străină, semnificația semnelor diacritice este adeseori necunoscută. Așadar, este puțin probabil ca omiterea unor astfel de semne să poată provoca prin ea însăși inconveniente reale și majore persoanei interesate, de natură să dea naștere la îndoieli cu privire la identitatea, precum și la autenticitatea documentelor prezentate de aceasta. Prin urmare, Curtea constată că un refuz de a modifica certificatul de căsătorie al unui cetățean al Uniunii resortisant al unui alt stat membru, astfel încât prenumele acestui cetățean să fie transcrise în acest certificat cu semne diacritice, astfel cum au fost transcrise în actele de stare civilă eliberate de statul său membru de origine, și sub o formă care să respecte normele de grafie ale limbii oficiale naționale a acestui din urmă stat nu constituie o restricție privind libertățile recunoscute prin tratat oricărui cetățean al Uniunii.

MENȚIUNE:Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.

Document neoficial, destinat presei, care nu angajează răspunderea Curții de Justiție.

Textul integral al hotărârii se publică pe site-ul CURIA în ziua pronunțării.

Persoana de contact pentru presă: Claudiu Ecedi-Stoisavlevici (+352) 4303 3720

Imagini de la pronunțarea hotărârii sunt disponibile pe „ Europe by Satellite ((+32) 2 2964106


Side Bar

My account

Manage your searches and email notifications


Help us improve our website