Sportul şi activitatea fizică ocupă un loc important în viaţa a milioane de cetăţeni europeni şi sunt profund ancorate în societatea europeană. În 2011, Comisia a adoptat o strategie privind dezvoltarea dimensiunii europene în sport.

În UE există peste 700 000 de cluburi sportive.
Dincolo de importanţa pe care o are în menţinerea formei fizice şi psihice, sportul reuşeşte şi să îi apropie pe oameni. Aproximativ 60% din populaţia UE participă, periodic, la o anumită activitate sportivă, numărul cluburilor din UE fiind în prezent de circa 700 000. Sportul este un sector economic vast şi în rapidă expansiune, care contribuie masiv la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.
În cadrul programului său de acţiuni pregătitoare în domeniul sportului (2009-2013) ![]()
![]()
, UE a finanţat proiecte transnaţionale pentru a identifica şi testa reţelele corespunzătoare şi bunele practici în domeniu. Aceste proiecte vizează următoarele domenii:
Sportul şi activitatea fizică beneficiază deja de sprijinul UE prin intermediul politicilor din alte domenii (educaţie, tineret, sănătate, incluziune socială şi politică regională), însă proiectele menţionate aici sunt menite să pregătească lansarea primului program al UE de finanţare a sportului, în cadrul unui nou program mai amplu privind educaţia, formarea, tineretul şi sportul (2014-2020).
Prin intermediul sportului, UE doreşte să încurajeze activitatea fizică, promovând schimbul de bune practici între ţările UE şi cu părţile interesate. Orientările privind activitatea fizică în UE
(2008) arată în ce măsură politicile naţionale din diverse sectoare îi pot încuraja pe cetăţeni să devină mai activi. De asemenea, Platforma UE privind regimul alimentar, activitatea fizică şi sănătatea facilitează dezbaterile între organizaţii privind tendinţele alimentare şi activitatea fizică.

UE urmăreşte să promoveze şi să încurajeze practicarea sportului şi a activităţii fizice.
Problemele cauzate de dopaj sunt evidente: subminează principiul concurenţei loiale, îi descurajează pe oameni să mai participe la competiţii sportive sau să le mai urmărească şi reprezintă un mare pericol pentru sănătate. UE oferă finanţare pentru proiectele de cercetare în acest domeniu, precum şi în cadrul acţiunii pregătitoare menţionate mai sus. De asemenea, UE menţine contacte periodice cu organismele responsabile în domeniu, printre care Agenţia Mondială Antidoping .
Sportul poate elimina barierele sociale, reunind oameni din diverse categorii sociale sau profesionale. UE încurajează cele 27 de state membre să includă în cererile de finanţare din Fondul social european şi Fondul european de dezvoltare regională iniţiative care folosesc sportul pentru a facilita incluziunea socială. De asemenea, proiectele transnaţionale au beneficiat de finanţare în cadrul acţiunilor pregătitoare.
UE încurajează serviciile de poliţie şi autorităţile sportive să difuzeze informaţii referitoare la suporteri care pot reprezenta un risc potenţial. Comisia sprijină reţeaua Football against Racism in Europe ![]()
![]()
![]()
(Fotbal împotriva rasismului în Europa).
UE respectă autonomia şi autoreglementarea organizaţiilor sportive, cu condiţia ca acestea să respecte legea, principiile democratice şi transparenţa, să îşi asume responsabilitatea în luarea deciziilor şi să promoveze participarea tuturor factorilor implicaţi.
Comisia îi încurajează pe angajatori, pe sportivi şi pe lucrătorii din domeniu să se folosească de dialogul social european pentru a modela relaţiile de muncă în acest sector.