Fără bariere naţionale
Majoritatea familiilor europene sunt libere să îşi aleagă furnizorul de electricitate.
Pentru a crea această piaţă unificată, sute de bariere de ordin tehnic, juridic şi birocratic, care stăteau în calea liberului schimb şi a liberei circulaţii între statele membre, au fost eliminate printr-o serie de reforme, care au atins punctul culminant în anul 1993.
Potrivit studiilor realizate de Comisie, aceste reforme au generat 2,75 de milioane de locuri de muncă suplimentare şi o creştere de 1,85% în perioada 1992-2009.
Având posibilitatea de a desfăşura activităţi economice în toate ţările UE, companiile şi-au extins operaţiunile. Rezultatul: a crescut concurenţa, ceea ce a dus la scăderea preţurilor şi la diversificarea ofertei.
În Europa, convorbirile telefonice costă mult mai puţin decât în urmă cu 10 ani, tarifele la biletele de avion au scăzut semnificativ şi au fost inaugurate noi rute. Persoanele fizice şi întreprinderile îşi pot alege acum furnizorul de electricitate şi gaz.
În acelaşi timp, UE depune eforturi, alături de autorităţile naţionale din domeniul reglementării şi concurenţei, pentru a se asigura că aceste libertăţi nu sunt în detrimentul echităţii, protecţiei consumatorului sau sustenabilităţii mediului.
Un imbold pentru firmele din Europa
Firmele europene care îşi comercializează produsele şi serviciile în UE dispun de acces nerestricţionat la aproximativ 500 de milioane de consumatori, având astfel şanse mari să rămână competitive în contextul economiei globale. De asemenea, această vastă piaţă unificată este foarte atractivă pentru investitorii străini.
Integrarea economică poate constitui un mijloc valoros de protecţie împotriva recesiunilor periodice, permiţându-le statelor membre să îşi menţină relaţiile comerciale mai degrabă decât să recurgă la măsuri protecţioniste, care ar avea ca rezultat înrăutăţirea crizei.
Obstacolele rămase
Persoanele cu înaltă calificare pot lucra oriunde în UE.
Procesul de integrare trebuie să continue. Mai există multe domenii cu potenţial neexploatat.
Caracterul fragmentat al sistemelor fiscale naţionale a constituit, de asemenea, un obstacol în calea integrării şi eficienţei pieţei.
De exemplu, sectorul serviciilor s-a deschis mai greu decât pieţele pentru bunuri, deşi un nou act legislativ major, adoptat în 2006, a permis întreprinderilor să furnizeze, din ţara de origine, o serie de servicii transfrontaliere.
Întârzierile au afectat de asemenea şi serviciile financiare şi transporturile, acolo unde mai există pieţe naţionale separate.
În ceea ce priveşte serviciile financiare, UE încearcă să evite repetarea crizei din 2009. Pentru aceasta, construieşte un sector financiar mai sigur şi mai puternic, luând măsuri ca supervizarea instituţiilor financiare şi reglementarea produselor financiare complexe şi solicitând băncilor să deţină mai mult capital.
Liberă circulaţie, dar nu fără controale
Majoritatea ţărilor UE au convenit să elimine verificarea paşapoartelor la graniţa cu alte state membre, în cazul călătoriilor pe uscat (pasagerii aerieni sunt obligaţi, în continuare, să prezinte un document de identitate).
Fac excepţie de la regulă 5 ţări în care se efectuează, în continuare, control la frontiere: Cipru, Irlanda, Regatul Unit, Bulgaria şi România.
În schimb, la frontierele exterioare ale UE controalele sunt mai aspre, pentru a-i împiedica pe infractori să profite de sistem. Pe lângă aceste controale mai există:
