Uniunea Europeană este profund angajată în apărarea universalităţii şi indivizibilităţii drepturilor omului. Prin urmare, le promovează şi le apără în mod activ atât pe plan intern, cât şi în relaţiile cu alte ţări, colaborând cu statele membre ale UE, cu ţări partenere, cu organizaţii internaţionale şi regionale şi cu societatea civilă.
Drepturile omului nu au limită de vârstă.
Drepturile omului în UE
Deşi situaţia drepturilor omului în UE este bună, nu ne putem opri aici. Uniunea Europeană sprijină eforturile de combatere a rasismului, xenofobiei şi altor tipuri de discriminare bazate pe religie, sex, vârstă, handicap sau orientare sexuală, acordând o atenţie deosebită respectării drepturilor omului în materie de azil şi imigrare. UE are o lungă tradiţie în a primi pe teritoriul său cetăţeni din alte ţări (fie că vin să caute un loc de muncă, fie că îşi părăsesc ţara din cauza războaielor sau a persecuţiilor).
Combaterea discriminării
Prin Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială (PROGRESS), UE finanţează o serie de activităţi menite să combată rasismul şi xenofobia în interiorul graniţelor sale. Aproape un sfert din bugetul de 743 de milioane de euro alocat programului PROGRESS este consacrat combaterii discriminării. UE a creat şi o Agenţie pentru Drepturi Fundamentale (FRA).
Printre priorităţile politice ale UE se numără eforturile în direcţia stopării traficului de persoane, în special femei şi copii. Au fost derulate o serie de programe transfrontaliere destinate combaterii traficului de persoane, în colaborare cu ţările candidate şi cu cele învecinate din sud-estul Europei.
Acest poster pentru campania antidiscriminare a fost declarat câştigător în cadrul unui concurs organizat de UE pentru copii cu vârste între 12 şi 14 ani.
O forţă la nivel mondial pentru apărarea drepturilor omului
UE a reuşit să transforme problema respectării drepturilor omului într-o preocupare majoră, aflată în centrul relaţiilor sale cu alte ţări şi regiuni. Toate acordurile comerciale sau de cooperare cu ţări din afara UE conţin o clauză care prevede că drepturile omului reprezintă un element esenţial al acestor relaţii. În prezent, există peste 120 de astfel de acorduri.
Cel mai cuprinzător este Acordul de la Cotonou 
- pactul privind asistenţa şi schimburile comerciale încheiat între Uniune şi un număr de 79 de ţări în curs de dezvoltare din Africa, zona Caraibe şi Pacific (grupul ACP). În cazul în care o ţară ACP încalcă drepturile omului, UE poate suspenda concesiile comerciale şi poate limita programele de asistenţă care îi erau destinate. Uniunea consideră că existenţa unor structuri politice democratice constituie o condiţie indispensabilă reducerii sărăciei, principalul obiectiv al politicii sale de dezvoltare. Aceleaşi principii sunt aplicate şi celorlalte ţări partenere.
Programul UE privind acordarea de ajutor umanitar de urgenţă la nivel mondial nu face, în mod normal, obiectul unor restricţii legate de încălcarea drepturilor omului. Ajutorul furnizat, fie că este vorba de bani, alimente, servicii sau asistenţă tehnică, are ca unic scop să uşureze suferinţa, indiferent dacă aceasta este cauzată de catastrofe naturale sau de o proastă administrare de către regimuri opresive.
În ultimii ani, UE a menţinut un dialog pe tema respectării drepturilor omului cu ţări ca Rusia, China şi Iran. De asemenea, a impus sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului de către regimurile din Burma (Myanmar) şi Zimbabwe.
UE ia iniţiativa
Pentru a promova drepturile omului în lume, UE finanţează Iniţiativa europeană pentru democraţie şi drepturile omului. Beneficiind de un buget de 1,1 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, aceasta încadrează respectarea drepturilor omului şi a democraţiei într-un context global şi se concentrează pe patru obiective:
- consolidarea democraţiei, a bunei guvernanţe şi a statului de drept (susţinerea pluralismului politic, a libertăţii presei şi a bunei funcţionări a sistemului judiciar)
- abolirea pedepsei cu moartea acolo unde încă se mai aplică
- combaterea torturii prin măsuri preventive (formarea şi educarea forţelor de poliţie) şi punitive (tribunale internaţionale şi penale)
- combaterea rasismului şi a discriminării, garantând respectarea drepturilor politice şi civile.
Această iniţiativă finanţează şi proiecte consacrate egalităţii între sexe şi protecţiei copiilor. De asemenea, sprijină acţiunile întreprinse, în comun, de UE şi de alte organizaţii implicate în apărarea drepturilor omului, precum Organizaţia Naţiunilor Unite, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, Consiliul Europei şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
