Justiţie
Vă puteţi deplasa aproape în toată Uniunea Europeană fără paşaport sau controale la frontieră.
Într-o Europă fără frontiere, din ce în ce mai mulţi oameni trăiesc, muncesc şi fac afaceri în alte ţări ale UE. Uniunea doreşte să le facă viaţa mai uşoară construind un spaţiu european al justiţiei. Scopul său este de a oferi soluţii practice la problemele transfrontaliere, astfel încât cetăţenii să se simtă în largul lor atunci când se deplasează în UE, iar firmele să poate valorifica la maxim avantajele pieţei unice.
Garantarea drepturilor fundamentale
Respectarea drepturilor omului şi existenţa instituţiilor democratice şi a statului de drept constituie principiile care stau la baza Uniunii Europene. Carta drepturilor fundamentale 
stabileşte toate drepturile individuale, civile, politice, economice şi sociale de care beneficiază cetăţenii UE. Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA)
îi ajută pe factorii decizionali să elaboreze noi legi şi să deruleze activităţi menite să sensibilizeze publicul faţă de drepturile fundamentale.
UE acţionează în numele cetăţenilor săi pentru a combate discriminarea pe motiv de origine rasială sau etnică, religie sau credinţă, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Într-o epocă marcată de omniprezenţa internetului, UE este angajată în lupta pentru dreptul la protecţia datelor personale.
Cooperarea dintre instanţele judiciare
Autorităţile UE colaborează pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere.
Deoarece pe teritoriul UE se circulă liber, este important ca cetăţenii să aibă acces nerestricţionat la sistemul de justiţie din ţara în care se află sau ca infractorii să nu poată eluda justiţia pentru infracţiunile săvârşite.
Cooperarea dintre autorităţile judiciare naţionale s-a intensificat, astfel încât deciziile luate într-un stat membru să fie recunoscute şi aplicate în altul. Aceste principii sunt foarte importante în special în procesele civile având ca temă divorţul, stabilirea custodiei sau a pensiei alimentare, sau chiar falimentul ori neplata facturilor, atunci când persoanele implicate locuiesc în ţări diferite.
Pentru a contribui la combaterea infracţiunilor grave precum corupţia, traficul de droguri şi terorismul, UE a creat Reţeaua judiciară europeană .
Mandatul european de arestare a înlocuit lungile proceduri de extrădare, astfel încât persoanele suspectate sau condamnate, care au fugit în străinătate, să poată fi retrimise rapid în ţara în care au fost sau urmează să fie judecate.
Afaceri interne
Politica în domeniul afacerilor interne joacă un rol esenţial în garantarea circulaţiei libere şi sigure a cetăţenilor, a dreptului acestora de a locui şi lucra oriunde în UE. Absenţa controalelor la frontierele interne ale UE necesită adoptarea unei abordări comune pentru gestionarea problemelor legate de azil şi imigrare, pentru controlarea frontierelor externe şi pentru soluţionarea provocărilor la nivel de securitate internă.
Azilul şi imigrarea
Deoarece tot mai multe persoane încearcă să intre pe teritoriul Uniunii pentru a scăpa de războaie, persecuţii şi calamităţi naturale sau pentru a-şi clădi un viitor mai bun, ţările UE încearcă să găsească soluţii comune la problemele comune cu care se confruntă.
Standardele minime şi procedurile comune pentru solicitanţii de azil vor oferi un grad ridicat de protecţie celor care au nevoie de ea, garantând totodată că sistemele naţionale de azil nu vor fi folosite abuziv. De exemplu, ele stabilesc cum şi unde trebuie prelucrate cererile, ce norme trebuie respectate în cazul primirii solicitanţilor de azil, ce statut au persoanele cărora li se acordă azil şi ce rol joacă autorităţile naţionale în îndeplinirea acestor responsabilităţi.
La rândul lor, liderii UE sunt pe cale de a elabora o politică UE în materie de imigrare , comună, echilibrată şi cuprinzătoare, pentru ca să poată beneficia de oportunităţile create de fenomenul imigrării şi să facă faţă, în acelaşi timp, provocării reprezentate de imigrarea ilegală. Această politică îşi propune să ţină cont de priorităţile şi nevoile fiecărui stat membru şi să încurajeze integrarea cetăţenilor provenind din afara UE în societăţile care îi primesc.
UE se străduieşte să creeze, totodată, parteneriate cu ţările de origine şi cu cele tranzitate, pentru a organiza mai eficient imigrarea legală şi pentru a o combate pe cea ilegală, pentru a îmbunătăţi raportul dintre migraţie şi dezvoltare şi pentru a consolida statul de drept şi respectarea drepturilor fundamentale în aceste ţări.
Mai mult, controalele eficiente la toate punctele de intrare în UE sunt o condiţie necesară pentru asigurarea liberei circulaţii a persoanelor în interiorul UE. Statele membre colaborează pentru a ameliora securitatea prin controale mai eficiente la frontierele externe şi pentru a le facilita intrarea în UE celor care au dreptul să o facă. Cooperarea operaţională între ţările UE este organizată de agenţia pentru gestionarea cooperării la frontierele externe ale UE, FRONTEX .
Provocările legate de securitatea internă
Garantarea securităţii cetăţenilor este una dintre principalele priorităţi ale UE. Provocările actuale în materie de securitate se înmulţesc şi se diversifică, trecând de graniţele naţionale. Prin urmare, politica în domeniul afacerilor interne urmăreşte să asigure un nivel mai ridicat de siguranţă în Europa, concentrându-se pe combaterea terorismului şi a crimei organizate , în special prin măsuri vizând traficul ilegal de arme, de persoane şi exploatarea sexuală a copiilor.
Strategia internă de securitate comună a UE urmăreşte ameliorarea securităţii interne prin cooperare în ceea ce priveşte aplicarea legii, gestionarea frontierelor, protecţia civilă şi gestionarea dezastrelor naturale.
Strategia include norme şi modalităţi practice de a-i împiedica pe membrii reţelelor de crimă organizată – baroni ai drogurilor, traficanţi de persoane, spălători de bani, terorişti – să exploateze libertăţile oferite de UE şi de a ameliora cooperarea dintre forţele naţionale de poliţie , în special în cadrul Oficiului European de Poliţie.
