Cetăţenii UE au dreptul de a locui în orice stat membru. De la intrarea în vigoare a Acordului Schengen, care a eliminat controalele la frontierele interne ale UE (nu şi în Bulgaria, Cipru, Irlanda, România şi Regatul Unit), se poate trece foarte uşor dintr-o ţară în alta.
De asemenea, UE face eforturi pentru a-i proteja pe cetăţeni de criminalitatea internaţională şi de terorism şi pentru a garanta accesul la sistemul local de justiţie şi respectarea drepturilor cetăţenilor pe întreg teritoriul UE.

Vă puteţi deplasa în aproape toată Uniunea Europeană fără paşaport sau controale la frontieră.
Carta drepturilor fundamentale
a UE stabileşte toate drepturile individuale, civile, politice, economice şi sociale de care beneficiază cetăţenii UE. Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) ![]()
![]()
ajută factorii decizionali să elaboreze noi acte legislative şi să deruleze activităţi menite să sensibilizeze publicul faţă de drepturile fundamentale.
UE acţionează în numele cetăţenilor săi pentru a combate discriminarea pe motiv de origine rasială sau etnică, religie sau credinţă, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Într-o epocă marcată de omniprezenţa internetului, UE s-a angajat să lupte pentru dreptul la protecţia datelor personale.
Când călătoriţi pe teritoriul UE, beneficiaţi de acces nerestricţionat la sistemul juridic al ţării în care vă aflaţi. De asemenea, infractorii nu pot scăpa de consecinţele faptelor comise trecând graniţa.
Cooperarea dintre autorităţile judiciare naţionale s-a intensificat, astfel încât deciziile luate într-o ţară din UE să fie recunoscute şi aplicate în celelalte. Aceste principii sunt foarte importante în special în procese civile cum sunt procesele de divorţ, de stabilire a custodiei sau a pensiei alimentare, sau chiar cele având ca obiect falimentul sau neplata facturilor, atunci când persoanele implicate locuiesc în ţări diferite.
Pentru a contribui la combaterea infracţiunilor grave precum corupţia, traficul de droguri şi terorismul, UE a creat Reţeaua judiciară europeană
.
Mandatul european de arestare a înlocuit lungile proceduri de extrădare, astfel încât persoanele suspectate sau condamnate care au fugit în străinătate să poată fi retrimise rapid în ţara în care au fost sau urmează să fie judecate.

Autorităţile UE colaborează pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere.
Standardele comune minime şi procedurile pentru solicitanţii de azil vor asigura un grad ridicat de protecţie celor care au nevoie de aceasta şi vor garanta că sistemele naţionale de azil nu fac obiectul abuzurilor. De exemplu, ele stabilesc cum şi unde trebuie prelucrate cererile, ce norme trebuie respectate în cazul primirii solicitanţilor de azil, ce statut au persoanele cărora li se acordă azil şi ce rol joacă autorităţile naţionale în îndeplinirea acestor responsabilităţi.
Ţările UE lucrează la o politică europeană coerentă în domeniul imigrării, care să valorifice oportunităţile create de fenomenul imigrării legale şi să soluţioneze, în acelaşi timp, problemele cauzate de imigraţia ilegală. Această politică îşi propune să ţină cont de priorităţile şi nevoile fiecărui stat membru şi să încurajeze integrarea cetăţenilor provenind din afara UE în societăţile care îi primesc.
UE se străduieşte să creeze, totodată, parteneriate cu ţările de origine şi cu cele tranzitate, pentru a organiza mai eficient imigrarea legală şi pentru a o combate pe cea ilegală, pentru a îmbunătăţi raportul dintre migraţie şi dezvoltare, pentru a consolida statul de drept şi pentru a promova respectarea drepturilor fundamentale în aceste ţări.
Pentru ca cetăţenii să poată circula liber pe teritoriul UE, trebuie să existe controale eficiente la toate punctele de intrare în UE. Statele membre colaborează pentru a ameliora securitatea prin controale mai eficiente la frontieră şi pentru a facilita intrarea în UE a persoanelor îndreptăţite. Cooperarea operaţională între ţările UE este coordonată de agenţia pentru gestionarea cooperării la frontierele externe ale UE, FRONTEX
.
Politicile UE în domeniul afacerilor interne pun accent pe combaterea terorismului şi a crimei organizate, a criminalităţii informatice şi a radicalizării violente, în special prin măsuri vizând traficul ilegal de arme, traficul de persoane şi exploatarea sexuală a copiilor.
Strategia internă de securitate
a UE urmăreşte ameliorarea securităţii interne prin cooperare în ceea ce priveşte aplicarea legii, gestionarea frontierelor, protecţia civilă şi gestionarea dezastrelor.
Strategia include măsuri legislative şi modalităţi practice menite să-i împiedice pe membrii reţelelor de crimă organizată – baroni ai drogurilor, persoane implicate în spălarea de bani, terorişti, traficanţi de persoane – să exploateze libertăţile oferite de UE şi să amelioreze cooperarea dintre forţele naţionale de poliţie, în special în cadrul Oficiului European de Poliţie (Europol).