Afaceri maritime și pescuit


Mulți dintre cetățenii europeni depind de mare și de resursele acesteia pentru a-și câștiga existența. Pe lângă pescuit ca principală activitate, ea oferă și posibilitatea exploatării zăcămintelor de petrol și gaz și a parcurilor eoliene din larg pentru obținerea energiei. O mare parte din traficul comercial al UE se realizează pe oceanele lumii. Zonele de coastă sunt atractive din punct de vedere turistic și constituie o altă sursă de venit pentru populație.

Fiind atât de multe în joc, trebuie să exploatăm resursele marine dând dovadă de responsabilitate, să evităm pescuitul excesiv și să luăm măsurile necesare pentru ca activitatea extractivă să nu dăuneze mediului marin sau costier.

Pescuit - importanța conservării

Sectorul european al pescuitului se situează pe locul patru la nivel mondial, furnizând, anual, aproximativ 6,4 milioane de tone de pește. Pescuitul și industria de prelucrare a peștelui asigură locuri de muncă pentru mai mult de 350 000 de persoane.

UE face tot posibilul pentru ca pescuitul să fie durabil, atât din punct de vedere ecologic, cât și economic, protejând, totodată, interesele consumatorilor și ținând seama de nevoile pescarilor.

Reforma politicii comune în domeniul pescuitului, care a avut loc în ianuarie 2014, și-a propus următoarele obiective: să garanteze mijloacele de trai ale pescarilor, punând totodată capăt pescuitului excesiv și epuizării stocurilor.

Noua legislație se sprijină pe Fondul european pentru afaceri maritime și pescuit. În perioada 2014-2020, acesta va finanța proiecte menite

  • să introducă tehnici inovatoare de pescuit
  • să creeze noi puncte de desfacere pentru pește și fructele de mare
  • să amelioreze calitatea vieții în zonele de coastă.

Acest lucru le va permite pescarilor să practice un pescuit durabil, iar comunităților costiere să își diversifice economiile.

Cooperarea internațională

UE colaborează cu organismele ONU și negociază în cadrul organizațiilor regionale și internaționale din domeniul pescuitului pentru a garanta că apele lumii sunt reglementate în mod transparent și durabil și că se evită pescuitul excesiv.

Acordurile bilaterale cu țările terțe le permit pescarilor din UE să practice pescuitul în ape îndepărtate respectând aceleași condiții de durabilitate ca și în UE. În acest fel este asigurată aprovizionarea pieței europene. În schimb, țările partenere (dintre care unele sunt țări în curs de dezvoltare) primesc o contribuție financiară pe care o pot investi în dezvoltarea propriei industrii a pescuitului și în sporirea stocurilor proprii de pește.

Dezvoltarea durabilă a acvaculturii

Discrepanța dintre cantitatea de pește și fructe de mare consumată în UE și cea furnizată de sectorul pescuitului este din ce în ce mai mare. Acvacultura poate contribui, într-o oarecare măsură, la reducerea acestei diferențe. În prezent, un sfert din cantitatea de pește și fructe de mare din UE provine din ferme piscicole și din alte forme de acvacultură. Midiile, păstrăvul-curcubeu și somonul de Atlantic sunt, în ordinea volumului produs, principalele specii de acvacultură din UE, urmate de stridii, doradă, crapul comun, scoici și bibanul-de-mare.

Acvacultura europeană respectă standarde extrem de stricte în materie de protecție a mediului, sănătate animală și protecție a consumatorului. Cu toate acestea, sectorul a stagnat în ultimii ani. Noile reglementări își propun să inverseze această tendință și să stimuleze oferta de alimente proaspete, sănătoase și produse pe plan local.

Pescuitul ilegal

Pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat epuizează stocurile de pește, distruge habitatele marine, denaturează concurența și dezavantajează pescarii cinstiți și comunitățile costiere (mai ales pe cele din țările în curs de dezvoltare).

UE depune eforturi majore pentru a acoperi lacunele care permit activitatea operatorilor ilegali. Doar produsele din pescuit certificate ca fiind legale de către statul de pavilion sau statul exportator pot fi comercializate în interiorul și în afara UE. Operatorilor UE care pescuiesc ilegal li se pot aplica sancțiuni severe, oriunde și sub orice pavilion ar naviga. Acestea vor fi proporționale cu valoarea economică a capturii, ceea ce va anula orice profit.

Consumul durabil de pește

Durabilitatea depinde și de modul în care consumăm pește și fructe de mare. De aceea, UE și guvernele europene depun eforturi pentru a-i informa pe consumatori cu privire la această chestiune.

Și, în timp ce deciziile de cumpărare le conferă consumatorilor o putere semnificativă, este important ca eforturile lor să fie susținute pe tot parcursul lanțului de aprovizionare.

De exemplu, în baza noilor norme privind etichetarea peștilor, moluștelor, crustaceelor și algelor, toate produsele vândute consumatorilor sau furnizorilor de servicii de alimentație publică trebuie să ofere următoarele informații:

  • denumirea comercială și științifică a speciei
  • proveniența produsului - dacă a fost capturat din ape marine, din ape dulci sau dintr-o crescătorie
  • zona de captură sau de producție și tipul de unelte de pescuit utilizate
  • dacă produsul a fost decongelat și data până la care poate fi consumat, în conformitate cu normele generale de etichetare a produselor alimentare.

Beneficii economice

Mările și oceanele sunt motoare importante ale economiei europene. UE dispune de cel mai mare număr de porturi comerciale (1 200) și de cea mai mare flotă comercială din lume. 90 % din comerțul cu țările terțe și 40 % din schimburile comerciale din interiorul UE se desfășoară pe mare. Acest sector furnizează aproximativ 5,4 milioane de locuri de muncă și generează o valoare adăugată brută de aproximativ 500 de miliarde de euro pe an.

Cu toate acestea, există încă un potențial important neexploatat pentru inovare și creștere economică, în special în anumite zone. Ca urmare, în ultimii ani, UE a lărgit sfera de acțiune a politicii sale maritime pentru a include toate utilizările spațiului maritim.

Obiectivele sale pe termen lung sunt cuprinse în strategia privind creșterea albastră și prevăd:

  • dezvoltarea sectoarelor cu potențial ridicat - acvacultură, turism costier, biotehnologie marină, energia oceanelor, exploatarea minieră a fundului mărilor etc.
  • furnizarea de cunoștințe și garantarea siguranței juridice, prin elaborarea unei hărți digitale a fundului mărilor europene, prin planificarea spațiului maritim (pentru a consolida eficiența și viabilitatea activităților maritime) și prin supraveghere maritimă integrată (oferindu-le autorităților implicate noi instrumente pentru schimbul de informații, care să diminueze costul supravegherii și să îi sporească eficiența).
  • elaborarea de strategii specifice pentru anumite mări (Marea Adriatică, Marea Ionică, Oceanul Arctic, Oceanul Atlantic, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Nordului) care să promoveze și cooperarea dintre țările riverane.

Pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanța crucială a sănătății apelor mărilor și oceanelor, UE sărbătorește în fiecare an, la 20 mai, English Ziua Maritimă Europeană.

Începutul paginii

Afaceri maritime și pescuit

Manuscris actualizat în noiembrie 2014

Această publicaţie face parte din seria „Să înţelegem politicile Uniunii Europene”


Începutul paginii



CONTACT

Pentru informaţii generale

Sunaţi la
00 800 6 7 8 9 10 11 Detalii despre serviciile oferite

Trimiteţi-ne întrebările dvs. prin e-mail

Datele de contact ale instituţiilor, relaţii cu presa, vizite

Ajutaţi-ne să îmbunătăţim portalul

Aţi găsit informaţiile pe care le căutaţi?

DaNu

Ce informaţii aţi căutat?

Sugestiile dumneavoastră: