Comparabilă cu un motor economic alimentat de o populaţie care numără aproape jumătate de miliard, Uniunea Europeană joacă un rol important în lumea internaţională a afacerilor. Ea începe să aibă un cuvânt tot mai greu de spus, pe măsură ce creşte numărul deciziilor luate în comun de statele membre în materie de politică externă.
UE îşi consolidează relaţiile cu republicile din Asia Centrală
UE organizează periodic reuniuni la nivel înalt cu Statele Unite, Japonia, Canada şi, de puţin timp, cu Rusia, India şi China. Relaţiile cu aceste ţări se referă la multe domenii, inclusiv educaţie, mediu, combaterea crimei şi drepturile omului.
Cel mai mare partener comercial: SUA
UE este angajată într-un parteneriat eficient şi echilibrat cu Statele Unite, cel mai mare partener comercial al său. În 2007, cele două părţi au creat Consiliul economic transatlantic, organism politic care supraveghează eforturile de consolidare a relaţiilor economice. De curând, UE şi SUA au căzut de acord asupra unui plan de consolidare a cooperării în domeniul gestionării crizelor şi prevenirii conflictelor. De asemenea, UE doreşte să îşi unească eforturile cu Statele Unite pentru combaterea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea sistemului bancar după criza financiară.
Petrol şi gaz: Rusia
UE şi Rusia au în vedere încheierea unui nou acord privind relaţiile bilaterale. Convorbirile au demarat în iulie 2008, însă au fost întrerupte timp de câteva luni, după conflictul dintre Rusia şi Georgia. Cele două părţi doresc să coopereze mai mult pe toate fronturile, recunoscând că au raporturi din ce în ce mai strânse. UE doreşte să-şi intensifice colaborarea cu Rusia în special pentru a asigura aprovizionarea cu energie. Rusia alimentează cu petrol şi gaz o mare parte a Europei, însă disputele sale cu ţările tranzitate, în special cu Ucraina, au avut ca rezultat întreruperea repetată a aprovizionării.
Observatorii electorali sunt trimişi în toată lumea în cadrul acţiunilor europene de apărare a drepturilor omului.
Mai departe către est
Pe lângă relaţiile cu Rusia, UE le are în vedere şi pe cele cu alte şase ţări din est: Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Moldova, Ucraina şi Belarus. Planul prevede creşterea finanţării destinate acestor ţări şi posibilitatea ca ele să încheie acorduri de liber schimb în cazul în care îşi reformează economiile. Ţările care vor beneficia de pe urma acestui parteneriat estic sunt cele tranzitate de petrolul şi gazul destinat Europei. Însă toate aceste ţări se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte respectarea democraţiei şi a statului de drept. De asemenea, UE este preocupată de stabilitatea în regiune după conflictul dintre Rusia şi Georgia din august 2008, încheiat cu semnarea unui acord de încetare a focului propus de UE.
Relaţii mai strânse cu ţările din zona mediteraneană şi din Orientul Mijlociu
În iulie 2008, UE a lansat Uniunea Mediteraneană pentru a pune bazele unor relaţii mai strânse cu Orientul Mijlociu şi cu vecinii săi nord-africani. Reunind cele 27 de state membre ale UE şi alte 16 ţări printre care Israel, Turcia şi Siria, noul for reprezintă aproape 800 de milioane de persoane. În cadrul său vor fi întreprinse proiecte comune destinate revitalizării zonei mediteraneene: eliminarea poluării, renovarea porturilor, îmbunătăţirea flotei şi folosirea energiei solare, etc. Liga Arabă şi Autoritatea Palestiniană vor fi reprezentate în Uniunea Mediteraneană.
Relaţiile regionale: Asia şi America latină
Uniunea Europeană îşi intensifică nu doar relaţiile bilaterale, ci şi pe cele cu grupările regionale, în special din Asia şi America Latină. Astfel, UE a încheiat „parteneriate consolidate” cu partenerii săi asiatici, aflaţi într-un proces rapid de dezvoltare. Acestea reflectă un echilibru mai bun între elementele economice, politice, sociale şi culturale care caracterizează respectivele relaţii.
Membri potenţiali ai UE: Balcanii
Şapte ţări din regiunea Balcanilor aspiră să adere la Uniunea Europeană. Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au fost acceptate oficial drept ţări candidate la aderare. UE evaluează situaţia altor ţări din Balcanii de Vest care ar putea deveni candidate: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru şi Serbia. Regiunea Kosovo şi-a declarat independenţa de Serbia în 2008, dar nu există încă un acord internaţional cu privire la statutul său. UE depune eforturi pentru a găsi o soluţie diplomatică dar, în acelaşi timp oferă şi ajutor practic. UE a trimis în zonă un număr de 1900 de experţi judiciari şi poliţişti care au misiunea de a ajuta la consolidarea statului de drept.
