Cadrul pentru cooperare în materie de politică economică îl constituie Uniunea Economică şi Monetară (UEM), la care participă toate statele membre. În limitele acestuia, ţările convin asupra principiilor după care se ghidează în soluţionarea problemelor care afectează economia. Rezultatul este un ritm de creştere economică mai alert, mai multe locuri de muncă şi protecţie socială mai bună pentru toţi. De asemenea, cooperarea îi permite Uniunii să reacţioneze în mod coordonat la provocările globale de ordin economic şi financiar şi să reziste mai bine la şocurile externe.
Mulţumită UE, plătiţi mai puţin pentru a le trimite bani copiilor aflaţi la studiu în străinătate.
Depăşim criza împreună
Încă de la începutul crizei actuale, în octombrie 2008, UE a reacţionat ca un tot unitar. Guvernele naţionale, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comisia au depus eforturi comune pentru a proteja depozitele, pentru a permite acordarea de credite accesibile întreprinderilor şi familiilor şi pentru a crea un sistem mai bun de guvernanţă financiară. Obiectivul final nu constă doar în întoarcerea la stabilitate, ci şi în crearea condiţiilor necesare relansării creşterii economice şi generării de locuri de muncă.
Până acum, guvernele UE au cheltuit peste 2 000 de miliarde de euro pentru a redresa economia. Liderii UE au coordonat măsurile de intervenţie, sprijinind băncile şi acordând garanţii pentru împrumuturi. De asemenea, UE a majorat nivelul de garantare a depozitelor bancare ale persoanelor fizice la 100 000 de euro.
În mai 2010, a fost introdus un pachet de măsuri de stabilizare la nivel european, prin care se oferă asistenţă financiară statelor membre aflate în dificultate, menţinându-se, astfel, stabilitatea financiară a UE în contextul puternicelor tensiuni la care sunt supuse pieţele datoriei publice din zona euro. Măsurile de siguranţă constau în Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF) şi în Fondul european de stabilitate financiară (FESF). Alături de contribuţiile provenind de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), ele alcătuiesc un pachet de stabilitate financiară în valoare de până la 750 de miliarde de euro. De la jumătatea anului 2013, va fi creat un nou mecanism permanent de criză - Mecanismul european de stabilitate (MES).
Avantajele monedei euro
Utilizarea aceleiaşi monede în mare parte din ţările europene i-a permis Uniunii să reacţioneze la criza creditelor într-un mod coordonat şi a oferit mai multă stabilitate decât ar fi fost posibil în alte condiţii. De exemplu, BCE a putut reduce rata dobânzilor pentru întreaga zonă euro, evitându-se fixarea de către fiecare ţară a propriei rate de schimb. În prezent, băncile europene pot să acorde sau să primească împrumuturi de la alte bănci, în aceleaşi condiţii.
Peste 60% din cetăţenii UE folosesc zilnic euro. Moneda unică prezintă avantaje pentru toţi: costurile de schimb valutar în cazul călătoriilor sau al tranzacţiilor comerciale efectuate în zona euro au dispărut; în cele mai multe cazuri, costurile asociate plăţilor transfrontaliere au dispărut sau au scăzut semnificativ; consumatorii şi întreprinderile pot compara mai uşor preţurile, ceea ce stimulează concurenţa.
Zona euro constituie, în sine, o garanţie pentru stabilitatea preţurilor. BCE fixează ratele dobânzilor de referinţă la niveluri menite să menţină inflaţia în zona euro sub 2%, pe termen mediu. De asemenea, gestionează rezervele valutare ale UE şi poate interveni pe pieţele de schimb valutar pentru a influenţa cursul de schimb al euro.
Monedă euro pentru toţi europenii
Toate statele membre ar trebui să introducă moneda euro, însă doar atunci când economia lor este pregătită. De aceea, ţările care au aderat la UE în 2004 şi în 2007 intră treptat în zona euro. Danemarca şi Regatul Unit, pe de altă parte, nu utilizează această monedă datorită unor acoduri politice speciale. Pentru ca o ţară să poată adera la zona euro, moneda sa naţională trebuie să fi avut un curs de schimb stabil timp de doi ani. Pe lângă această condiţie, mai există şi alte criterii care trebuie îndeplinite, în ceea ce priveşte nivelurile dobânzilor, deficitele bugetare, ratele inflaţiei şi nivelul datoriei publice.
Costuri mai reduse pentru plăţile transfrontaliere
Banca Centrală Europeană nu are doar sarcina de a menţine stabilitatea preţurilor, ci şi pe aceea de a garanta că plăţile transfrontaliere în euro se efectuează cu costuri cât mai reduse pentru bănci şi clienţii acestora.
A fost deja introdus TARGET2, un sistem de plăţi în timp real utilizat de BCE şi de băncile centrale naţionale în cazul sumelor foarte mari. În viitor, acest sistem va oferi aceleaşi avantaje şi în cazul tranzacţiilor cu titluri de valoare.
BCE şi Comisia Europeană colaborează pentru crearea unui spaţiu unic de plăţi în euro (SEPA), care ar permite extinderea avantajelor pe care le prezintă plăţile efectuate eficient, cu costuri reduse. Obiectivul final este acela ca plăţile în euro, indiferent cum se efectuează - prin virament bancar, prin debitare directă sau cu cardul – să fie tratate în acelaşi mod. Nu va mai conta dacă plata este internă sau transfrontalieră. În prezent, UE extinde beneficiile acestui sistem la plăţile efectuate prin debitare directă.
