Cale de navigare

Concurenţă


Normele europene au fost elaborate astfel încât să le garanteze întreprinderilor condiţii echitabile şi egale de concurenţă. În acelaşi timp, ele iau în considerare aspecte precum inovarea, standardele comune sau dezvoltarea întreprinderilor mici.

Pentru o concurenţă loială

Două persoane descărcând un camion © Imageselect

Unele firme internaţionale de transport de mobilă au fost amendate pentru că şi-au armonizat tarifele.

Conform normele europene, întreprinderilor nu li se permite:

  • să fixeze preţuri sau să-şi distribuie între ele cote de piaţă
  • să facă abuz de poziţie dominantă pentru a elimina concurenţi de dimensiuni mai mici
  • să fuzioneze dacă astfel ar obţine o poziţie din care să poată controla piaţa. În realitate, aceste norme reuşesc să împiedice doar un număr mic de fuziuni. Companiile mari, care desfăşoară un volum mare de activităţi în UE, nu pot fuziona fără aprobarea Comisiei Europene, chiar dacă nu îşi au sediul în UE.

În situaţii speciale, Comisia poate fi de acord ca o companie să deţină monopol – de exemplu, dacă este vorba de infrastructuri foarte costisitoare (în acest caz vorbim despre „monopoluri naturale”) sau în cazul în care monopolul este important pentru asigurarea unui serviciu public. Cu toate acestea:

  • companiile în poziţie de monopol trebuie să poată demonstra că tratează celelalte firme în mod echitabil
  • monopolurile naturale trebuie să pună infrastructura lor la dispoziţia tuturor utilizatorilor
  • profitul rezultat din furnizarea serviciului public nu poate fi utilizat pentru subvenţionarea operaţiunilor comerciale - se evită astfel subminarea preţurilor concurenţilor prin practicarea unor preţuri mai mici.

Fără jocuri de putere

În relaţiile comerciale cu societăţi mici, firmele mari nu se pot folosi de puterea lor de negociere pentru a le impune furnizorilor sau clienţilor condiţii care le-ar putea îngreuna negocierea unor contracte comerciale cu firme concurente. Comisia poate să amendeze (şi chiar amendează) întreprinderile care folosesc astfel de practici.

UE investighează nu doar comerţul cu produse, ci şi profesiile liberale şi serviciile, inclusiv serviciile financiare, precum serviciile bancare cu amănuntul şi cardurile de credit.

Mecanic auto reparând o maşină © Carofoto

Datorită UE, a crescut concurenţa pe piaţa reparaţiilor auto.

Fără ajutoare nejustificate

Comisia monitorizează ajutorul pe care guvernele statelor membre îl acordă întreprinderilor (ajutor de stat), cum ar fi:

  • împrumuturile şi subvenţiile
  • reducerile fiscale
  • furnizarea de produse şi servicii la preţuri preferenţiale
  • garanţiile de stat care ar putea să le îmbunătăţească simţitor ratingul de credit în raport cu concurenţii lor.

Guvernele nu pot acorda, sub nicio formă, ajutor de stat întreprinderilor care nu au nicio şansă să devină viabile din punct de vedere economic.

Excepţii

Sunt posibile unele excepţii de la regulile generale:

  • companiilor li se poate permite să coopereze în vederea elaborării unui standard tehnic unic aplicabil pieţei în ansamblul ei
  • companiilor mici li se poate permite să colaboreze, în măsura în care aceasta le-ar putea consolida capacitatea de a concura cu firmele mai mari
  • guvernelor li se poate permite să acorde ajutor de stat în cazul în care există o şansă reală ca întreprinderea aflată în dificultate – sau o companie nou creată – să devină rentabilă şi atâta timp cât este în interesul UE ca aceasta să fie rentabilă (de exemplu, pentru că s-ar păstra sau crea locuri de muncă).

Considerentele care sunt întotdeauna luate în calcul sunt beneficiile pentru consumatori sau eventualele prejudicii care ar putea fi aduse altor întreprinderi. Adeseori Comisia aprobă acordarea ajutorului pentru cercetare şi inovare, dezvoltare regională şi întreprinderi mici, pentru că acest lucru serveşte intereselor generale ale UE.

Avantajele concrete

Unul dintre cele mai renumite cazuri în care Comisia a acuzat o firmă de concurenţă neloială a implicat compania americană Microsoft. Comisia a amendat Microsoft pentru că le impunea consumatorilor europeni să cumpere mai multe tipuri de software într-un singur pachet IT. Comisia a considerat că, prin această practică comercială, Microsoft limita dreptul consumatorilor de a alege, menţinând în mod artificial preţurile ridicate şi împiedicând inovarea în industria de software.

Comisia a intervenit şi în industria auto pentru a aduce mai multă transparenţă în stabilirea preţurilor, ceea ce a avut ca efect o reducere a diferenţei dintre preţurile fără taxe la nivelul UE.

O altă intervenţie a Comisiei i-a vizat pe dealerii pentru mai multe mărci de autoturisme, cărora li s-a permis să îşi desfăşoare activitatea în mai multe state membre. În cazul dealerilor neautorizaţi, aceştia au primit dreptul de a vinde piese de schimb şi de a efectua reparaţii recunoscute de producător sau importator.

Mecanisme de reglementare

Competenţele extinse ale Comisiei în ceea ce priveşte investigarea şi interzicerea încălcării normelor europene privind concurenţa fac obiectul controlului juridic al Curţii Europene de Justiţie. Se întâmplă des ca întreprinderile şi guvernele statelor membre să facă apel împotriva deciziilor Comisiei şi, uneori, să aibă câştig de cauză.

Începutul paginii

Politica în domeniul concurenței

Publicată în iulie 2013

Această publicaţie face parte din seria „Să înţelegem politicile Uniunii Europene”


Începutul paginii



CONTACT

Pentru informaţii generale

Sunaţi la
00 800 6 7 8 9 10 11 Detalii despre serviciile oferite

Trimiteţi-ne întrebările dvs. prin e-mail

Datele de contact ale instituţiilor, relaţii cu presa, vizite

Ajutaţi-ne să îmbunătăţim portalul

Aţi găsit informaţiile pe care le căutaţi?

DaNu

Ce informaţii aţi căutat?

Sugestiile dumneavoastră: