Pentru o concurenţă loială

Firmele de transport de mobilă au fost amendate pentru că şi-au armonizat tarifele.
Conform normele europene, întreprinderilor nu li se permite:
- să fixeze preţuri sau să-şi distribuie între ele cote de piaţă
- să facă abuz de poziţie dominantă pentru a elimina concurenţi de dimensiuni mai mici
- să fuzioneze dacă astfel ar obţine o poziţie din care să poată controla piaţa. În realitate, aceste norme reuşesc să împiedice doar un număr mic de fuziuni. Companiile mari, care desfăşoară un volum mare de activităţi în UE, nu pot fuziona fără aprobarea Comisiei Europene, chiar dacă nu îşi au sediul în UE.
În anumite situaţii speciale, Comisia poate fi de acord ca o companie să deţină monopol – de exemplu, în situaţia în care este vorba de infrastructuri foarte costisitoare - în acest caz vorbim despre „monopoluri naturale” – sau în cazul în care monopolul este important pentru asigurarea unui serviciu public. Cu toate acestea:
- companiile în poziţie de monopol trebuie să poată demonstra că tratează celelalte firme în mod echitabil
- monopolurile naturale trebuie să pună infrastructura lor la dispoziţia tuturor utilizatorilor
- profitul rezultat din serviciul public nu poate fi utilizat pentru subvenţionarea operaţiunilor comerciale, evitându-se astfel subminarea preţurilor concurenţilor prin practicarea unor preţuri mai mici.
Fără jocuri de putere
În relaţiile comerciale cu societăţi mici, firmele mari nu se pot folosi de puterea lor de negociere pentru a le impune furnizorilor sau clienţilor condiţii care le-ar putea îngreuna negocierea unor contracte comerciale cu firmei concurente. Comisia poate să amendeze (şi chiar amendează) întreprinderile care folosesc astfel de practici.
Investigaţiile pe care le realizează UE pentru contracararea comportamentelor anticoncurenţiale nu se limitează doar la bunuri. Profesiunile liberale şi serviciile, inclusiv serviciile financiare, precum serviciile bancare cu amănuntul şi cardurile de credit, fac, de asemenea, obiectul acestor investigaţii.

Datorită UE, a crescut concurenţa pe piaţa reparaţiilor auto.
Fără ajutoare nejustificate
Comisia monitorizează ajutorul pe care guvernele statelor membre îl acordă întreprinderilor (ajutor de stat), cum ar fi:
- împrumuturile şi subvenţiile
- reducerile fiscale
- furnizarea de produse şi servicii la preţuri preferenţiale
- garanţiile de stat care ar putea să le îmbunătăţească simţitior ratingul de credit în raport cu concurenţii lor.
Ajutorul de stat nu se acordă, sub nicio formă, întreprinderilor care nu au nicio şansă să devină viabile din punct de vedere economic.
Excepţii care confirmă regula
Sunt posibile unele excepţii de la regulile generale. Comisia poate permite companiilor să coopereze în vederea elaborării unui standard tehnic unic aplicabil pieţii în ansamblul ei. De asemenea, poate permite colaborarea dintre companiile mai mici, în măsura în care aceasta le-ar putea consolida capacitatea de a concura cu firmele mai mari. Ajutorul de stat este admis în cazul în care există o şansă reală ca întreprinderea aflată în dificultate – sau o companie nou creată – să devină rentabilă şi atâta timp cât este în interesul UE să fie rentabilă (de exemplu, s-ar păstra sau crea astfel locuri de muncă).
Considerentele care sunt întotdeauna luate în calcul sunt beneficiile pentru consumatori sau eventualele prejudicii care ar putea fi aduse altor întreprinderi. Adeseori Comisia aprobă acordarea ajutorului pentru cercetare şi inovare, dezvoltare regională şi întreprinderi mici, dacă acest lucru serveşte intereselor generale ale UE.
Avantajele concrete
Unul dintre cele mai renumite cazuri în care Comisia acuza o firmă de concurenţă neloială a implicat compania americană Microsoft. Comisia a amendat Microsoft pentru că le impunea consumatorilor europeni să cumpere mai multe tipuri de software într-un singur pachet IT. Comisia a considerat că, prin această practică comercială, Microsoft limita dreptul consumatorilor de a alege, menţinând în mod artificial preţurile ridicate şi împiedicând inovarea în industria de software.
Pentru mulţi dintre noi, intervenţia Comisiei a însemnat o reducere a preţurilor la automobile. Eforturile Comisiei de a aduce mai multă transparenţă în stabilirea preţurilor au avut ca efect o reducere a diferenţei dintre preţurile fără taxe la nivelul UE. Din cauza sistemelor fiscale diferite, există în continuare diferenţe de preţ de la o ţară la alta, însă ele s-au redus considerabil.
De asemenea, datorită intervenţiei Comisiei, consumatorii europeni beneficiază de servicii mai bune de vânzare şi de întreţinere a autoturismelor. În prezent, o firmă poate fi concesionar pentru mai multe mărci de autoturisme, îşi poate desfăşura activitatea în mai multe state membre şi nu mai este obligatoriu să devină dealer autorizat pentru a putea vinde piese de schimb şi pentru a efectua reparaţii recunoscute de producător sau importator.
Mecanisme de reglementare
Competenţele extinse ale Comisiei în ceea ce priveşte investigarea şi interzicerea încălcării normelor europene privind concurenţa fac obiectul controlului juridic al Curţii Europene de Justiţie. Se întâmplă des ca întreprinderile şi guvernele statelor membre să facă apel împotriva deciziilor Comisiei şi, uneori, să aibă câştig de cauză.