Putere diplomatică
UE oferă asistenţă tehnică autorităţilor vamale, la graniţa dintre Ucraina şi Moldova.
UE este un actor cheie în domenii diverse, de la combaterea încălzirii globale până la intervenţii în Orientul Mijlociu. Baza politicii externe şi de securitate a UE (PESC) rămâne în continuare diplomaţia sprijinită, dacă este necesar, de măsuri comerciale, de asistenţă, securitate şi apărare. Toate acestea sunt menite să contribuie la soluţionarea conflictelor şi la instaurarea unui climat de înţelegere la nivel internaţional.
Menţinerea păcii şi a stabilităţii
UE a trimis misiuni de menţinere a păcii în diferite zone de conflict ale lumii. În august 2008, a mediat un acord de încetare a focului între Georgia şi Rusia, a trimis observatori europeni pentru a monitoriza situaţia (misiunea de monitorizare a UE în Georgia 
) şi a furnizat ajutor umanitar persoanelor strămutate din cauza luptelor.
UE joacă un rol la fel de important în regiunea balcanică, unde finanţează proiecte de asistenţă pentru dezvoltarea unei societăţi stabile în şapte ţări. În decembrie 2008, a trimis în Kosovo o misiune formată din 1.900 de persoane activând în domeniul justiţiei şi poliţiei, care să ajute la menţinerea ordinii publice (EULEX Kosovo ).
Mijloace de intervenţie
Forţe UE de menţinere a păcii, la sosirea în Ciad.
Nu există o forţă armată permanentă a UE. În schimb, în baza politicii sale comune de securitate şi apărare, se sprijină pe forţele de menţinere a păcii cu care contribuie statele membre, pentru:
- operaţiuni comune de dezarmare
- misiuni umanitare şi de salvare
- asistenţă militară
- prevenirea conflictelor şi menţinerea păcii
- misiuni ale forţelor combatante pentru gestionarea crizelor, inclusiv pentru restabilirea păcii şi stabilizare după încetarea conflictelor.
Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.
În ultimii zece ani, UE a desfăşurat 23 de misiuni civile şi operaţiuni militare pe trei continente ca răspuns la diverse situaţii de criză, de la instaurarea păcii post-tsunami în Aceh, până la protecţia refugiaţilor în Ciad şi la combaterea pirateriei. Rolul important al UE în domeniul securităţii ia amploare.
Începând din ianuarie 2007, UE poate lansa operaţiuni de reacţie rapidă cu două grupări tactice de luptă concurente numărând 1500 de persoane şi, la nevoie, poate lansa ambele operaţiuni aproape simultan.
Guvernele decid
Politica externă şi de securitate este unul dintre domeniile în care guvernele statelor membre continuă să fie autoritatea esenţială, deşi Serviciul European de Acţiune Externă şi, în mai mică măsură, Comisia Europeană şi Parlamentul European, se asociază acestui proces. Deciziile importante se iau prin vot unanim.
UE a introdus proceduri flexibile de votare a deciziilor PESC, însă unanimitatea este încă necesară în luarea deciziilor cu implicaţii militare şi de apărare.
Relaţii externe
O misiune globală
Datorită ponderii considerabile în domeniul economic, comercial şi financiar, UE are posibilitatea de a juca un rol important pe plan internaţional. Este cea mai mare putere comercială din lume, iar moneda sa ocupă locul doi ca importanţă la nivel mondial. A încheiat acorduri şi parteneriate comerciale cu ţări din în toată lumea şi cheltuie peste 7 miliarde de euro pe an pentru ajutorarea statelor în curs de dezvoltare.
UE joacă un rol considerabil în tranzacţiile comerciale internaţionale şi importanţa ei creşte pe măsură ce ţările membre iau mai multe decizii comune în materie de politică externă.
Construirea relaţiilor cu republicile din centrul Asiei
UE a încheiat parteneriate cu cei mai importanţi jucători de pe piaţa mondială, inclusiv cu cei noi, fiecare având propriile interese şi viziuni. Ea încearcă să se asigure că aceste parteneriate se bazează pe interese şi beneficii reciproce, ambele părţi având atât obligaţii, cât şi drepturi. UE organizează periodic reuniuni la nivel înalt cu Statele Unite, Japonia, Canada, Rusia, India şi China. Relaţiile cu aceste ţări se referă la multe domenii, inclusiv educaţie, mediu, combaterea infracţionalităţii şi drepturile omului.
SUA
UE este angajată într-un parteneriat eficient şi echilibrat cu Statele Unite, cel mai mare partener comercial al său. Cele două părţi cooperează la mai multe niveluri:
-
Consiliul economic transatlantic
supraveghează eforturile de consolidare a relaţiilor economice
- acordul-cadru pentru consolidarea cooperării în domeniul gestionării crizelor îpermite Uniunii Europene şi Statelor Unite să colaboreze mai strâns, de exemplu în Kosovo şi în Republica Democrată Congo sau în misiuni privind viitoarea politică a UE în materie de apărare şi securitate
- de asemenea, UE depune eforturi în direcţia consolidării cooperării în domeniul schimbărilor climatice şi pentru îmbunătăţirea sistemelor bancare mondiale.
Rusia
Recunoscând că au raporturi din ce în ce mai strânse, UE şi Rusia doresc să coopereze pe toate fronturile. Este vorba de:
- aprovizionarea cu energie
- investiţii şi inovare
- probleme de securitate, inclusiv îngheţarea conflictelor şi combaterea terorismului şi a crimei organizate
- aspecte de mediu, inclusiv schimbările climatice.
În ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare comună a UE, relaţiile cu Rusia se dezvoltă din ce în ce mai mult sub forma unei foi de parcurs în domeniul securităţii care defineşte măsuri concrete de intensificare a cooperării. Din 2003, Rusia a contribuit şi la unele misiuni ale UE (în Bosnia-Herţegovina şi Ciad, de exemplu).
Observatorii electorali sunt trimişi în toată lumea în cadrul acţiunilor europene de apărare a drepturilor omului.
Către vecinii din est
Ca şi în cazul Rusiei, UE doreşte să îşi consolideze relaţiile cu Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Moldova, Ucraina şi Belarus. Uniunea este preocupată de stabilitatea în regiune după conflictul dintre Rusia şi Georgia din august 2008, încheiat cu semnarea unui acord de încetare a focului propus de UE şi cu trimiterea de către aceasta a unei misiuni de monitorizare în Georgia. UE le oferă finanţări considerabile acestor ţări, precum şi posibilitatea de a încheia acorduri de liber schimb în cazul în care îşi reformează economiile pentru a-şi consolida democraţia.
Relaţii mai strânse cu regiunea Mării Mediterane şi Orientul Mijlociu
Uniunea Mediteraneeană 
doreşte să pună bazele unor relaţii mai strânse cu Orientul Mijlociu şi cu vecinii nord-africani ai UE. Reunind cele 27 de state membre ale UE şi alte 16 ţări printre care Israel, Turcia şi Siria, noul for reprezintă aproape 800 de milioane de persoane. În cadrul său vor fi întreprinse proiecte comune destinate revitalizării zonei mediteraneene: eliminarea poluării, renovarea porturilor, îmbunătăţirea flotei şi folosirea energiei solare, etc. Liga Arabă şi Autoritatea Palestiniană vor fi reprezentate în Uniunea Mediteraneeană.
Asia şi America Latină
Uniunea Europeană îşi intensifică relaţiile cu grupările regionale, în special din Asia şi America Latină. Astfel, UE a încheiat „parteneriate consolidate” cu partenerii săi asiatici, aflaţi într-un proces rapid de dezvoltare. Acestea reflectă un echilibru mai bun între elementele economice, politice, sociale şi culturale care caracterizează respectivele relaţii.
Membri potenţiali ai UE: Balcanii
Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au fost acceptate oficial drept ţări candidate la aderare. Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru şi Serbia sunt ţări potenţial candidate.
Regiunea Kosovo şi-a declarat independenţa de Serbia în 2008, dar nu există încă un acord internaţional cu privire la statutul său. UE depune eforturi pentru a găsi o soluţie diplomatică dar, în acelaşi timp, oferă şi ajutor practic.
