Agricultură

Calitate, nu cantitate ...

De-a lungul anilor, priorităţile politicii agricole a UE au evoluat, reflectând condiţiile de viaţă din Europa. Astăzi, ea îşi propune:

• să le permită agricultorilor să producă, în cantităţi suficiente, alimente sigure şi de foarte bună calitate (cereale, carne, produse lactate, fructe, legume, vin…), să contribuie la diversificarea economică a zonelor rurale şi să aplice norme stricte în materie de protecţie a mediului şi de bunăstare a animalelor
• să îi ajute pe consumatori să facă alegeri în cunoştinţă de cauză cu ajutorul sistemelor europene voluntare de etichetare a calităţii. Aceste etichete, indicând originea geografică, utilizarea unor metode sau ingrediente tradiţionale (inclusiv organice) contribuie, de asemenea, la creşterea competitivăţii produselor agricole europene pe pieţele internaţionale
• să promoveze inovarea în agricultură şi în prelucrarea alimentelor (cu ajutorul proiectelor europene de cercetare), pentru a determina creşterea productivităţii şi reducerea efectelor asupra mediului, de exemplu prin utilizarea subproduselor şi a deşeurilor agricole pentru producerea energiei
• să încurajeze relaţii comerciale echitabile cu ţările în curs de dezvoltare, reducând subvenţiile la exporturile agricole, astfel încât aceste ţări să-şi poată vinde mai uşor produsele.

Acţiuni viitoare preconizate

Printre provocările viitoare se numără dublarea producţiei mondiale de alimente până în 2050 pentru a face faţă creşterii populaţiei şi cererii consumatorilor de carne, ţinând cont, în acelaşi timp, de efectele schimbărilor climatice (pierderea biodiversităţii, deteriorarea solului şi a calităţii apei).

Pentru aceasta şi pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor europeni, începând din 2013 politica agricolă a UE va pune mai mult accent pe:

• metode agricole durabile
• inovare, cercetare şi difuzarea cunoştinţelor
• un sistem de sprijin mai corect în favoarea agricultorilor europeni.

Costul politicii agricole

Politica agricolă este gestionată într-un mod mai centralizat, la nivel european, decât alte politici ale UE. Cu alte cuvinte, resursele alocate agriculturii de guvernele naţionale sunt gestionate de Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, ponderea cheltuielilor agricole în bugetul UE a scăzut foarte mult (de la aproape 70% în anii '70 la 40% în prezent). Această evoluţie reflectă atât extinderea responsabilităţilor UE, cât şi economiile generate de reforme. Din 2004 şi până azi, UE a primit 12 noi state membre fără ca aderarea acestora să antreneze o creştere a fondurilor publice alocate agriculturii.

Începutul paginii

Instituţiile şi organismele UE

• Comisia Europeană
  • Agricultură şi dezvoltare rurală
• Parlamentul European
  • Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
• Consiliul Uniunii Europene
  • Agricultură şi pescuit
• Comitetul Economic şi Social European
  • Secţiunea „Agricultură, dezvoltare rurală şi protecţia mediului”
• Comitetul Regiunilor
  • Comisia pentru resurse naturale (NAT)
• Agenţiile UE
  • Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară
  • Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante
  • Agenţia Europeană de Mediu (AEM)

Oportunităţi de finanţare

• Granturi
• Cereri de oferte (achiziţii publice)

Publicaţii, buletine informative şi statistici

• Publicaţii
• Buletine informative
• Statistici

Legislaţie

• Sinteze ale legislaţiei UE în domeniul agriculturii
• Legislaţia în vigoare în domeniul agriculturii (texte integrale)
• Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene - articolele 38 - 44 (agricultură şi pescuit)