RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Reţele transeuropene: spre o abordare integrată

Infrastructurile de transport, energie şi telecomunicaţii au fost concepute conform schemelor naţionale şi trebuie să fie armonizate, conectate şi integrate în contextul european mai larg prin intermediul reţelelor transeuropene (RTE). În acelaşi timp, preocupările legate de mediu necesită o reconcepere a proiectării şi a spaţiului infrastructurilor. Prin urmare, Comisia Europeană a evaluat RTE în 2006 şi acum prezintă concluziile grupului de coordonare responsabil cu examinarea unei abordări comune posibile a RTE.

ACT

Comunicarea Comisiei din 21 martie 2007 către Consiliu şi Parlamentul European - Reţelele transeuropene: Spre o abordare integrată [COM(2007) 135 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Reţelele transeuropene (RTE) constituie un obiectiv ambiţios şi esenţial pentru competitivitatea Uniunii Europene şi, prin urmare, pentru creştere economică şi locuri de muncă. Mai multe programe industriale mari, precum GALILEO, ERTMS şi SESAR urmează logica europenizării infrastructurilor de transport, adeseori concepute doar conform cerinţelor naţionale.

Utilizarea durabilă a resurselor este un element esenţial al politicii RTE, din moment ce procedurile cele mai ecologice beneficiază de o poziţie privilegiată în rândul proiectelor prioritare.

Evaluarea RTE în 2006

Îndeplinirea a 30 de proiecte de transport prioritare este întârziată, întrucât noile infrastructuri necesare, foarte costisitoare, nu au beneficiat de resurse suficiente. Reţeaua este în continuare incompletă, investiţii de 160 de miliarde EUR fiind necesare doar pentru finanţarea proiectelor prioritare pentru perioada de programare financiară 2007-2013. Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) şi Fondul de coeziune rămân principalele surse de intervenţie comunitară şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) va continua să finanţeze infrastructurile prin creditele sale, precum şi printr-un instrument de garanţie specific.

Comunitatea a adoptat recent orientările care vizează actualizarea reţelelor transeuropene de energie (Decizia nr. 1364/2006/CE). 42 de proiecte, din care 10 în domeniul reţelelor de gaz, au fost declarate de interes european. UE trebuie să investească cel puţin 30 de miliarde EUR în infrastructură începând de acum şi până în 2013.Între 2000 şi 2006, aproximativ 140 de milioane EUR au fost investite în reţelele transeuropene de energie din bugetul RTE. Pentru perioada financiară 2007-2013 este prevăzută o sumă totală de 155 de milioane EUR. Cu toate acestea, Comisia a subliniat aici, din nou, că sumele alocate sunt limitate, ţinând seama de mize şi de necesarul existent.

Investiţiile în telecomunicaţii se concentrează în prezent pe modernizarea reţelelor existente. Comisia a evidenţiat disparităţile dintre zonele urbane şi cele rurale (deja identificate în comunicarea sa intitulată Reducerea decalajelor de acces la conexiunea în bandă largă) şi invită statele membre să ia măsuri concrete şi să definească obiectivele pentru reducerea acestor diferenţe până în 2010. Se încurajează ajutorul public în cazul slăbirii pieţei, cu respectarea strictă a reglementărilor privind telecomunicaţiile şi ajutoarele de stat. O cartografiere a infrastructurilor este necesară pentru a sprijini autorităţile competente în a-şi evalua necesităţile privind infrastructura şi pentru a profita de lucrările de construcţii civile în curs.

Spre o abordare integrată: concluziile grupului de coordonare

Grupul de coordonare înfiinţat la 20 iulie 2005 la cererea Comisiei a examinat sinergiile posibile dintre reţelele transeuropene, împreună cu metodele de finanţare şi repartizarea posibilă. S-a stabilit că utilizarea combinată a reţelelor feroviare şi rutiere s-a dovedit a fi de o valoare semnificativă (utilizarea mai eficientă a spaţiului, costuri reduse şi impact mai mic asupra mediului) şi că există avantaje reale în combinarea a două tipuri de RTE. Sinergiile dintre reţelele de transport şi cele de telecomunicaţii par a fi cele mai promiţătoare, modurile de interconectare a reţelelor de electricitate meritând şi ele să fie explorate.

Grupul de coordonare a subliniat, de asemenea, potenţialele beneficii de mediu ale integrării RTE. De fapt, cele 30 de proiecte prioritare ale reţelei transeuropene de transport sunt majoritatea proiecte care favorizează modurile de transport cele mai prielnice mediului şi cele mai puţin consumatoare de combustibil, precum căile ferate sau apa. Interconexiunile reţelelor naţionale de energie şi conexiunile surselor de energie regenerabilă vor optimiza, de asemenea, utilizarea capacităţilor disponibile în fiecare stat membru, reducând astfel impactul asupra mediului.

Grupul de coordonare recomandă:

  • căutarea în continuare a unor sinergii între RTE, pentru a crea şi a pune în circulaţie un manual de bune practici, şi dezvoltarea de sinergii între obiectivele politicii de coeziune şi priorităţile adoptate în contextul RTE;
  • evaluarea necesităţii unor soluţii alternative pentru plăţile de disponibilitate pe mai multe perioade financiare şi, dacă este necesar, avansarea unor propuneri legislative corespunzătoare;
  • monitorizarea dezvoltării parteneriatelor public-private şi promovarea acestui tip de finanţare;
  • realizarea proiectelor prioritare ale RTE în termenele stabilite, asigurând în acelaşi timp aplicarea dispoziţiilor dreptului mediului.

Noi tehnologii

O evaluare intermediară a Cărţii albe din 2001 privind politica transporturilor recunoaşte rolul noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor în asigurarea unei circulaţii sigure şi durabile a persoanelor şi a mărfurilor. Numeroase sisteme, printre care sistemele de transport inteligente (ITS), sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) şi proiectul european de navigaţie prin satelit GALILEO, reprezintă instrumente eficiente pentru sporirea siguranţei şi pentru reducerea ambuteiajelor şi a impactului asupra mediului.

Grupul recomandă, astfel, ca investiţiile în ITS să fie integrate, încă din fazele de început ale planificării, în toate proiectele noi din reţeaua transeuropeană de transport (RTE-T).

Clarificarea juridică a neacumulării fondurilor comunitare

Grupul de coordonare a conchis că trebuie să se excludă orice posibilitate de a cumula subvenţii provenind din mai multe fonduri comunitare şi a confirmat necesitatea menţinerii unei abordări consecvente prin diversele instrumente juridice. Astfel, atunci când va acorda asistenţă în cadrul acordurilor RTE, Comisia va verifica dacă proiectele au beneficiat sau nu de asistenţă din partea fondurilor structurale sau de coeziune.

Conform grupului de coordonare, întârzierile în realizarea proiectelor de transport prioritare se datorează în primul rând dificultăţii de a concilia regulile de acordare a subvenţiilor comunitare din bugetul RTE cu necesarul financiar real al proiectelor. Noul regulament RTE va face posibilă o mai bună cofinanţare a marilor proiecte transfrontaliere, care sunt complexe din punct de vedere tehnic şi financiar.

Grupul de coordonare a subliniat, de asemenea, avantajele finanţării parteneriatelor public-private (PPP) şi beneficiile instrumentului european de garanţie (asigurat de BEI) pentru a încuraja PPP să finanţeze RTE-T. Un astfel de sistem ar putea să ajute la atenuarea riscurilor legate de insuficienţa veniturilor în cursul primilor ani de operare a unui proiect şi să genereze un efect de pârghie considerabil.

Parteneriatele public-private pe baza riscului de disponibilitate vor face, de asemenea, parte integrantă a formelor de subvenţii eligibile pentru sprijin financiar comunitar conform noului regulament privind RTE de transport şi energie.

Ultima actualizare: 02.04.2008
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii