EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Navigaţia prin satelit: Galileo

GALILEO este programul european de radionavigaţie şi de poziţionare prin satelit. Lansat de către Comisia Europeană şi dezvoltat împreună cu Agenţia Spaţială Europeană, programul oferă Uniunii Europene (UE) o tehnologie independentă, care să concureze cu sistemele americane şi ruseşti: GPS şi respectiv GLONASS. Această comunicare marchează începuturile sistemului Galileo şi defineşte mizele şi obiectivele programului.

ACT

Communication from the Commission - Galileo - Involving Europe in a new generation of satellite navigation services [COM(1999) 54 final - Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei – Galileo – Implicarea Europei într-o nouă generaţie de servicii de navigare prin satelit [COM(1999) 54 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Mizele

În domeniul navigaţiei prin satelit, mizele sunt considerabile şi de natură multiplă. Există în prezent două sisteme concurente: sistemul GPS american, care domină piaţa, şi sistemul GLONASS rusesc.

Actuala dependenţă, în special de sistemul GPS, ridică chestiuni de natură strategică, întrucât sistemele utilizate nu sunt sub control european. Provocarea constă în protejarea nevoilor strategice europene, de exemplu, în domeniul politicii externe şi de securitate comune, fără riscuri sau costuri excesive.

Navigaţia prin satelit oferă avantaje evidente pentru gestionarea transporturilor. Ea permite consolidarea securităţii, îmbunătăţirea fluxului de trafic, reducerea ambuteiajelor şi a daunelor aduse mediului, precum şi sprijinirea dezvoltării multimodale. Sistemele actuale, GPS şi GLONASS, nu par a garanta fiabilitatea şi disponibilitatea necesare pentru transportul de persoane. Punerea în aplicare a sistemului european Galileo va remedia aceste neajunsuri.

Mizele sunt atât de natură industrială, cât şi economică. În special, cu o piaţă globală potenţială estimată la 40 de miliarde EUR până în 2005, provocarea constă în captarea unei părţi juste a pieţei navigaţiei prin satelit, precum şi a locurilor de muncă rezultate din aceasta. Estimările actuale sunt următoarele: dezvoltarea infrastructurii Galileo ar trebui să genereze 20.000 de locuri de muncă, în timp ce exploatarea acesteia ar trebui să creeze 2.000 de locuri de muncă permanente, fără a include oportunităţile din domeniul aplicaţiilor.

În sfârşit, aspectele reglementare sunt, de asemenea, considerabile. În practică, utilizarea sistemelor informatice bazate pe semnale de poziţionare şi de sincronizare ar putea permite supravegherea respectării anumitor reglementări comunitare din domeniul pescuitului, de exemplu, sau al protecţiei mediului înconjurător.

Deşi Statele Unite au deja un avans, luarea în considerare a mizelor este esenţială pentru ca Europa să ia rapid o decizie cu privire la participarea sa la viitoarea generaţie de sisteme de poziţionare, navigare şi sincronizare.

Alegeri strategice

Dezvoltarea unui GNSS (sistem global de navigaţie prin satelit) trebuie să fie un efort conjugat. În martie 1998, Consiliul a făcut apel la Comisie pentru a explora posibilitatea de dezvoltare a unui sistem comun cu Statele Unite. Au avut loc discuţii pentru clarificarea opţiunilor posibile. Întrucât americanii nu erau dispuşi, din motive militare, să ia în considerare o proprietate comună sau un rol efectiv al Europei în controlul sistemului GPS, cooperarea ar fi posibilă:

  • fie în sistemul GPS existent controlat de către Statele Unite;
  • fie în dezvoltarea unui GNSS bazat pe două sisteme de navigaţie prin sateliţi complementari şi interoperabili: GPS şi Galileo.

Opţiunea din urmă este cea aleasă de către Comisie după respingerea opţiunii zero, care consta în renunţarea în mod conştient la întreaga participare europeană în segmentul spaţial principal al viitorului GNSS.

Conform Comisiei, este de dorit, de asemenea, ca Galileo să fie deschis altor parteneri cu care s-au stabilit deja contacte, precum:

  • Federaţia Rusă: sistemul GLONASS ar putea fi integrat progresiv în Galileo;
  • Japonia, care ar putea contribui, în special financiar, la dezvoltarea sistemului Galileo;
  • alte ţări sau regiuni (TECE, AELS, Turcia etc.) în care Europa va trebui să îşi promoveze abordarea în favoarea GNSS.

Pe scurt, Galileo ar trebui să exploateze potenţialul de aplicare a unui sistem de navigaţie prin satelit la utilizări civile, străduindu-se să acopere lacunele sistemului GPS şi să consolideze fiabilitatea GNSS. Sistemul ar trebui să ofere imediat o acoperire mondială.

Cerinţe şi caracteristici tehnice

Sistemul trebuie să fie conceput astfel încât să asigure o acoperire mondială şi să permită aplicaţii publice masive, cu un nivel bun de securitate pentru transportul European şi cu o infrastructură spaţială minimă. Pe de altă parte, Galileo trebuie să ofere o precizie orizontală minimă de mai puţin de 10 metri.

În materie de securitate, sistemul va trebui să garanteze protecţia fizică a infrastructurii vitale şi să ofere semnale precise în caz de criză sau de război. Orice deviere de semnal sau acces la sistem de către inamic pe timp de război trebuie să fie imposibile. Pentru îndeplinirea acestor cerinţe privind securitatea, experţii recomandă instalarea unui acces controlat.

Aspecte financiare

Costul total al sistemului Galileo pentru perioada 1999-2008 este estimat între 2,2 şi 2,95 miliarde EUR, în funcţie de amploarea cooperării cu Statele Unite şi de utilizarea sistemelor terestre.

Politica americană actuală constă în furnizarea gratuită a semnalului GPS de bază. Aplicarea acestui tip de abordare în cazul Galileo va necesita o importantă finanţare publică, deoarece sectorul privat nu poate suporta singur astfel de costuri în vederea furnizării unui serviciu gratuit pentru utilizatori.

Deoarece Galileo este considerat a fi un element cheie al reţelei transeuropene şi al politicii comune a transporturilor, finanţarea europeană se justifică. Aceasta va fi posibilă graţie bugetului Uniunii Europene, în special bugetului RTE, celui al Agenţiei Spaţiale Europene şi celui de al cincilea Program-cadru de cercetare şi dezvoltare. În plus, ar putea fi stabilite fluxuri de venit specifice prin dispoziţii reglementare precum instalarea anumitor servicii cu acces controlat rezervate abonaţilor sau taxarea receptoarelor de semnal. Pe scurt, trebuie să se încurajeze dezvoltarea unui parteneriat public-privat.

Cadrul organizaţional

Pentru a concepe, dezvolta şi exploata sistemul Galileo, Comisia propune o structură organizaţională care să includă, printre alţii, grupul la nivel înalt GNSS, Comisia, Agenţia Spaţială Europeană şi ansamblul investitorilor. Ar putea fi înfiinţată o mică comisie specială de administrare.

Cu toate acestea, mai presus de toate, un angajament politic este indispensabil pentru a da impulsul necesar investiţiei industriale, pentru a negocia caracteristicile sistemului cu partenerii internaţionali şi pentru a consolida influenţa europeană în acest domeniu strategic. Consiliul European ar putea conduce în acest sens.

Context

Ca urmare a unei comunicări iniţiale din ianuarie 1998, în martie 1998 Consiliul a invitat Comisia să prezinte recomandări privind abordarea europeană în materie de navigaţie mondială prin satelit. Această comunicare constituie răspunsul la cererea Consiliului. Ea a fost urmată în 2002 de crearea întreprinderii comune Galileo şi apoi de regulamentul privind desfăşurarea fazelor de execuţie şi de operare comercială ale programului.

ACTE CONEXE

Proposal for a Regulation of the European Parliament and the Council of 14 July 2004 on the implementation of the deployment and commercial operating phases of the European programme of satellite radionavigation [COM(2004) 477 final - Not published in the Official Journal] (Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iulie 2004 privind desfăşurarea fazelor de execuţie şi de operare comercială ale programului european de radionavigaţie prin satelit [COM(2004) 477 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]). Programul Galileo a ajuns acum la un stadiu de maturitate avansată şi depăşeşte cadrul unui simplu proiect de cercetare. Acest regulament vizează întemeierea programului pe un instrument juridic specific, care este mai adecvat pentru satisfacerea nevoilor sale industriale şi comerciale şi care răspunde cel mai bine cerinţelor unei bune gestiuni financiare.

Council Regulation (EC) No 876/2002 of 21 May 2002 setting up the Galileo Joint Undertaking (Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului din 21 mai 2002 de constituire a întreprinderii comune Galileo). Acest regulament stabileşte întreprinderea comună pentru gestionarea fazei de dezvoltare (2002-2005) a programului GALILEO. Pe lângă gestionarea fazei de dezvoltare până în 2005, această întreprindere comună trebuie, de asemenea, să pregătească punerea în aplicare a fazelor ulterioare ale programului (execuţia şi operarea comercială).

Rezoluţia Consiliului din 3 august 1999 [Jurnalul Oficial C 221 din 3.8.1999]. La 19 iulie 1999, Consiliul a adoptat o rezoluţie privind implicarea Europei într-o nouă generaţie de servicii de navigaţie prin satelit – Galileo – faza de definire, în care invită Comisia să îi prezinte proiectele de mandat pentru negocieri în vederea explorării tuturor posibilităţilor de cooperare cu Statele Unite ale Americii şi cu Federaţia Rusă. De asemenea, Consiliul invita Comisia să îi prezinte o analiză costuri-beneficii aprofundată, studiind, în special, opţiunile de surse de venit, parteneriatul public-privat propus şi posibilităţile de finanţare de la sectorul privat.

Ultima actualizare: 13.01.2006

Top