Cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată (până la 31.12.2011)

Uniunea Europeană (UE) instaurează un sistem comun de cooperare administrativă şi de schimb de informaţii între statele membre în vederea aplicării corecte a taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi a combaterii fraudei.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 1798/2003 al Consiliului din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 218/92 [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Regulamentul stabileşte condiţiile de cooperare între autorităţile administrative naţionale responsabile cu aplicarea legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) la:

• livrările de bunuri şi prestările de servicii;
• achiziţia intracomunitară de bunuri;
• importul de bunuri.

Actul legislativ reglementează, de asemenea, cooperarea între aceste autorităţi naţionale şi Comisie.

Mai precis, regulamentul stabileşte norme şi proceduri care să permită autorităţilor competente din statele membre ale Uniunii Europene (UE) să coopereze şi să schimbe reciproc orice informaţii care le-ar putea ajuta la determinarea corectă a TVA.

Definirea părţilor implicate şi a procedurilor

Fiecare stat membru al UE desemnează un singur birou central care serveşte drept punct de contact în domeniul cooperării administrative. Autorităţile competente din fiecare stat membru pot desemna departamente de legătură şi/sau funcţionari competenţi pentru schimburile directe de informaţii. Birourilor centrale de legătură le revine sarcina de a menţine actualizate listele acestor servicii sau funcţionari şi de a le pune la dispoziţia celorlalte state membre interesate.

Departamentele de legătură şi funcţionarii competenţi au obligaţia de a-şi informa biroul central de legătură de fiecare dată când formulează sau primesc o cerere de asistenţă sau un răspuns la o astfel de cerere. Aceştia îşi avertizează, de asemenea, biroul central de legătură şi autoritatea competentă cu privire la orice cerere de asistenţă care necesită o acţiune în afara zonei lor teritoriale sau operaţionale.

Obligaţia de a acorda asistenţă celorlalte state membre nu include furnizarea de informaţii sau documente obţinute de autorităţi atunci când acestea acţionează pe baza autorizării sau la cererea unei autorităţi judiciare, dacă legislaţia naţională nu permite acest lucru.

Schimbul de informaţii la cerere

Este vorba despre cererile de informaţii şi de anchete administrative înaintate de către autoritatea competentă dintr-un stat membru (autoritate solicitantă) autorităţii competente din alt stat membru (autoritate solicitată) în scopul obţinerii tuturor informaţiilor care i-ar permite stabilirea corectă a TVA. Autoritatea solicitată are obligaţia de a comunica informaţiile în cauză. În acest scop, autoritatea solicitată poate recurge la anchete administrative şi acţionează în numele autorităţii solicitante ca şi când ar acţiona în nume propriu.

Autoritatea solicitantă poate înainta o cerere motivată privind ancheta administrativă. Dacă este cazul, autoritatea solicitată trebuie să justifice neiniţierea unei anchete administrative.

Autorităţile solicitante utilizează un formular tip pentru a transmite toate cererile de informaţii şi de anchete administrative.

În ceea ce priveşte termenele de furnizare a informaţiei, autoritatea solicitată comunică datele cât mai repede posibil şi în cel mult trei luni de la data primirii cererii. Dacă informaţiile în cauză se află deja în posesia autorităţii solicitate, termenul de furnizare se reduce la maximum o lună. În unele cazuri, autoritatea solicitantă şi autoritatea solicitată pot cădea de acord asupra unor termene diferite.

În cazul în care autoritatea solicitată nu este în măsură să răspundă solicitării în termenul prevăzut, aceasta comunică imediat în scris autorităţii solicitante motivele nerespectării termenului şi data la care estimează că va putea să furnizeze un răspuns.

Prin acord între autoritatea solicitantă şi autoritatea solicitată, funcţionarii autorizaţi de autoritatea solicitantă pot fi prezenţi în birourile în care îşi desfăşoară activitatea autoritatea solicitată. Funcţionarii autorităţii solicitante pot, de asemenea, să participe la anchetele administrative, în vederea schimbului de informaţii, fără a exercita însă competenţele de control conferite funcţionarilor autorităţii solicitate. Funcţionarii autorităţii solicitante trebuie să deţină în permanenţă o împuternicire scrisă în care le sunt indicate identitatea şi calitatea oficială.

Statele membre pot, de asemenea, să cadă de acord asupra efectuării unor controale simultane privind situaţia fiscală a contribuabililor, dacă acestea se dovedesc mai eficiente decât controalele realizate de un singur stat membru.

Schimbul de informaţii fără cerere prealabilă

Autorităţile competente din statele membre fac un schimb automat sau un schimb automat structurat de informaţii în următoarele situaţii:

• atunci când se consideră că taxarea are loc în statul membru de destinaţie, iar eficacitatea sistemului de control depinde de informaţiile furnizate de statul membru de origine;
• atunci când un stat membru are motive să creadă că s-a comis sau că este posibil să se fi comis o încălcare a legislaţiei referitoare la TVA în celălalt stat membru;
• atunci când există un risc de pierderi fiscale în celălalt stat membru.

Categoriile exacte de informaţii care urmează să facă obiectul schimbului, frecvenţa schimburilor şi modalităţile practice de efectuare a acestora se stabilesc de către Comisie, asistată de un Comitet permanent de cooperare administrativă. În plus, fiecare stat membru decide dacă participă la schimbul de informaţii aparţinând unei categorii anume şi dacă o va face în mod automat sau în mod automat structurat.

Autorităţile competente din statele membre pot să îşi comunice informaţiile de care au cunoştinţă printr-un schimb spontan.

Stocarea şi schimbul de informaţii privind tranzacţiile intracomunitare

Fiecare stat membru dispune de o bază de date electronică în care stochează şi prelucrează informaţiile privind TVA. Statele membre se asigură că bazele lor de date sunt actualizate, complete şi exacte.

Autoritatea competentă a unui stat membru poate obţine în mod automat de la orice alt stat membru sau prin acces direct datele stocate prin:

• numerele de identificare TVA atribuite de statul membru care primeşte informaţiile;
• valoarea totală a tuturor livrărilor intracomunitare de bunuri şi servicii către persoanele care deţin aceste numere de identificare, efectuate de toţi operatorii economici identificaţi pentru plata TVA în statul membru care furnizează informaţia.

În cazul în care este necesar să se controleze achiziţiile intracomunitare de bunuri şi oferta de servicii pentru a preveni încălcările legislaţiei privind TVA, autoritatea competentă dintr-un stat membru obţine în mod direct toate informaţiile de mai jos sau dispune de un acces electronic direct la aceste informaţii:

• numerele de identificare TVA ale persoanelor care au efectuat livrări intracomunitare de bunuri şi prestări de servicii;
• valoarea totală a acestor livrări efectuate către persoane cărora li s-a atribuit un număr de identificare TVA.

Statele membre permit accesul la informaţii în cel mai scurt timp posibil, în termen de cel mult trei luni de la sfârşitul perioadei la care se referă informaţiile.

Condiţiile care reglementează schimbul de informaţii

Autoritatea solicitată poate să refuze o cerere de asistenţă. În acest caz, autoritatea solicitată trebuie să informeze autoritatea solicitantă cu privire la motivele refuzului. Cererile de asistenţă pot fi refuzate în cazul în care furnizarea informaţiilor:

• impune o sarcină administrativă disproporţionată;
• contravine legilor şi practicilor administrative ale statului membru solicitat;
• ar conduce la divulgarea unor secrete de ordin comercial, industrial sau profesional;
• este contrară ordinii publice.

Informaţiile comunicate în temeiul regulamentului se supun obligativităţii păstrării secretului oficial şi se bucură de protecţia acordată informaţiilor similare de legislaţia naţională a statului membru în cauză. Prin urmare, aceste informaţii nu pot fi utilizate decât pentru acţiuni precise, cum ar fi:

• stabilirea bazei de impozitare;
• perceperea sau controlul administrativ al impozitelor (în scopul stabilirii bazei de impozitare);
• stabilirea altor prelevări, drepturi şi taxe prevăzute la articolul 2 din Directiva 76/308/CEE;
• procedurile judiciare care pot implica sancţiuni, iniţiate ca urmare a încălcării legislaţiei fiscale (documentele pot fi invocate ca elemente de probă).

Context

Acest regulament se înscrie în cadrul măsurilor de armonizare fiscală adoptate pentru finalizarea pieţei interne.

Pentru a facilita contactul între administraţiile fiscale locale şi/sau naţionale în scopul combaterii mai eficiente a fraudei, acest regulament regrupează şi consolidează într-un singur instrument juridic prevederile Directivei privind asistenţa reciprocă a autorităţilor competente în domeniul impozitelor directe şi indirecte şi ale Regulamentului privind cooperarea administrativă în domeniul impozitelor indirecte.

La 7 octombrie 2010, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 904/2010 care abrogă acest regulament începând din 1 ianuarie 2012. Capitolul V [cu excepţia articolului 27 alineatul (4)] rămâne cu toate acestea aplicabil până la 31 decembrie 2012. Unele dispoziţii ale noului regulament au intrat în vigoare încă de la 1 noiembrie 2010, altele se vor aplica începând din 1 ianuarie 2013 şi din 1 ianuarie 2015.

ACTE CONEXE

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1174/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de implementare a articolelor 34a şi 37 din Regulamentul (CE) nr.1798/2003 al Consiliului cu privire la rambursările taxei pe valoarea adăugată prevăzute în Directiva 2008/9/CE a Consiliului [Jurnalul Oficial L 314 din 1.12.2009].

Raportul Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European referitor la aplicarea Regulamentului (CE) nr.1798/2003 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată [COM(2009) 428 final – Nepublicat în Jurnalul Oficial].

Regulamentul (CE) nr. 1925/2004 al Comisiei din 29 octombrie 2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a anumitor dispoziţii ale Regulamentului (CE) nr. 1798/2003 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată [Jurnalul Oficial L 331 din 5.11.2004].Prin acest regulament, Comisia precizează care sunt categoriile de informaţii care pot fi schimbate fără o cerere prealabilă, frecvenţa cu care trebuie să aibă loc aceste schimburi şi alte modalităţi practice necesare pentru aplicarea anumitor dispoziţii din Regulamentul (CE) nr. 1798/2003.

See also

• Site-ul Comisiei Europene, Direcţia Generală Impozitare şi Uniune Vamală: taxa pe valoarea adăugată (DE) (EN) (FR)

Ultima actualizare: 08.09.2011