RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Cadrul comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii

Uniunea Europeană (UE) stabileşte regimul general de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii. Sistemul UE de rate minime, care a fost mult timp limitat la uleiurile minerale, va fi extins pentru a cuprinde cărbunele, gazele naturale şi electricitatea. Acest sistem stabileşte ratele minime de impozitare aplicabile produselor energetice utilizate drept carburant sau păcură, precum şi electricităţii. Astfel, sistemul urmăreşte îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne prin reducerea denaturării concurenţei dintre uleiurile minerale şi alte produse energetice. În acord cu obiectivele UE şi cu Protocolul Kyoto, UE încurajează utilizarea mai eficientă a energiei, pentru a reduce dependenţa de produsele energetice importate şi a limita emisiile de gaze cu efect de seră. Tot în interesul protejării mediului, Uniunea autorizează ţările UE să acorde avantaje fiscale întreprinderilor care iau măsuri specifice pentru a-şi reduce emisiile.

ACT

Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii [A se vedea actele de modificare].

SINTEZĂ

Produsele energetice şi electricitatea sunt impozitate numai când sunt folosite drept carburant sau păcură, nu şi când sunt folosite ca materii prime sau pentru reducerea chimică sau în procese electrolitice şi metalurgice.

Pe baza acestui principiu, directiva stabileşte rate de impozitare minime pentru carburanţi, carburanţi de uz industrial sau comercial, păcură şi electricitate. „Ratele de impozitare” * aplicate de ţările Uniunii Europene (UE) nu pot fi mai mici decât ratele minime stabilite în directivă.

Ratele minime de impozitare aplicabile carburanţilor sunt următoarele:

- Ratele minime curente ale accizelor
Benzină (€/1000 l)

421

Benzină fără plumb (€/1000 l)

359

Motorină (€/1000 l)

330

Petrol lampant (€/1000 l)

330

GPL (€/1000 l)

125

Gaze naturale (€/gigajoule)

2,6

(Volumele sunt măsurate la o temperatură de 15° C).

Până la 1 ianuarie 2012, Consiliul, hotărând în unanimitate după consultarea Parlamentului European, trebuie să decidă, pe baza raportului şi a unei propuneri din partea Comisiei, asupra ratelor minime de impozitare aplicabile combustibililor gazoşi pentru o perioadă ulterioară cu începere din 1 ianuarie 2013.

De asemenea, directiva permite ţărilor UE să stabilească o diferenţiere între utilizarea comercială şi utilizarea privată a combustibilului gazos folosit drept carburant, cu condiţia să fie respectate ratele minime din UE, iar rata stabilită pentru combustibilul gazos folosit drept carburant * să nu scadă sub rata naţională de impozitare aflată în vigoare la 1 ianuarie 2003, fără a aduce atingere oricărei derogări de la această utilizare stabilită în prezenta directivă.

Această diferenţiere permite ţărilor UE să reducă diferenţa dintre nivelul accizelor aplicabile combustibilului gazos privat utilizat în automobile şi nivelul aplicabil benzinei, având în vedere că nu există nicio justificare ecologică sau de altă natură pentru rata minimă mai redusă aplicabilă în prezent utilizării combustibilului gazos la automobile.

Ratele de impozitare minime aplicabile combustibililor de uz industrial sau comercial sunt următoarele:

- Ratele minime curente ale accizelor

Motorină (€/1000 l)

21

Petrol lampant (€/1000 l)

21

GPL (€/1.000 kg)

41

Gaze naturale (€/gigajoule)

0,3

(Volumele sunt măsurate la o temperatură de 15° C).

Directiva precizează că utilizările industriale şi comerciale sunt:

  • lucrări agricole, horticole sau piscicole şi silvicultură;
  • motoare staţionare;
  • instalaţii şi utilaje folosite în construcţii, inginerie civilă şi lucrări publice;
  • vehicule destinate utilizării în afara drumurilor publice sau cărora nu li s-a acordat autorizaţia de a fi utilizate în principal pe drumurile publice.

Ratele minime de impozitare aplicabile păcurii şi electricităţii sunt următoarele:

- Ratele minime curente ale accizelor
(uz comercial)
Ratele minime curente ale accizelor
(uz personal)

Motorină (€/1000 l)

21

21

Păcură grea (€/1000 kg)

15

15

Petrol lampant (€/1000 l)

0

0

GPL (€/1.000 kg)

0

0

Gaze naturale (€/gigajoule)

0,15

0,3

Cărbune şi cocs (€/gigajoule)

0,15

0,3

Electricitate (€/MWh)

0,5

1,0

(Volumele sunt măsurate la o temperatură de 15° C).

Rate diferenţiate de impozitare

Cu condiţia de a respecta ratele minime de impozitare prevăzute în prezenta directivă şi de a fi compatibile cu legislaţia comunitară, ratele diferenţiate de impozitare pot fi aplicate de ţările UE, sub control fiscal, în următoarele cazuri:

  • când ratele diferenţiate sunt legate direct de calitatea produsului;
  • când ratele diferenţiate depind de ratele cantitative de consum la electricitate şi produsele energetice utilizate pentru încălzire;
  • pentru următoarele utilizări: transport public local de călători (inclusiv taxiuri), colectarea deşeurilor, forţele armate şi administraţia publică, persoanele handicapate, ambulanţe;
  • între utilizarea comercială şi necomercială, pentru produsele energetice şi electricitatea menţionate mai sus.

Scutiri şi reduceri

Sunt scutite de impozitare următoarele:

  • produse energetice şi electricitate utilizate pentru a produce electricitate şi electricitate utilizată pentru a menţine capacitatea de a produce electricitate. Totuşi, ţările UE pot impozita aceste produse din motive de protecţie a mediului;
  • produse energetice livrate pentru utilizare drept carburant în aviaţie, cu excepţia zborurilor de agrement cu caracter privat;
  • produse energetice livrate pentru utilizare drept combustibil pentru navigaţie pe apele UE, inclusiv pescuit, alta decât pentru ambarcaţiuni private de agrement, şi electricitatea produsă la bordul unei ambarcaţiuni.

Ţările UE pot limita domeniul de aplicare al ultimelor două excepţii la transportul internaţional şi intracomunitar. Astfel, pentru toate formele de transport aerian sau maritim din cadrul unei ţări a UE sau între două ţări ale UE care au semnat un acord bilateral în acest sens, ţările UE pot aplica un nivel de impozitare inferior nivelului minim stabilit în prezenta directivă.

Ţările UE pot aplica scutiri totale sau parţiale sau reduceri ale nivelului de impozitare, printre altele:

  • în domeniul proiectelor pilot pentru dezvoltarea tehnologică a unor produse mai ecologice sau în ceea ce priveşte combustibilii proveniţi din resurse regenerabile;
  • carburanţilor ecogeni;
  • formelor de energie care sunt de origine solară, eoliană, a valurilor, mareelor sau geotermală sau sunt produse de biomasă * sau deşeuri;
  • produselor energetice şi electricităţii utilizate pentru transportul de bunuri şi pasageri pe calea ferată, cu metroul, tramvaiul şi troleibuzul;
  • produselor energetice livrate pentru utilizare drept combustibil pentru navigaţia pe căile navigabile interioare (inclusiv pescuit), alta decât ambarcaţiuni private de agrement, şi electricităţii produse la bordul ambarcaţiunilor;
  • gazelor naturale şi GPL-ului folosite drept carburanţi.

Directiva ţine cont de competitivitatea întreprinderilor, prevăzând măsuri de reducere a poverii fiscale a întreprinderilor cu un consum energetic ridicat şi/sau a întreprinderilor * care se angajează să atingă obiectivele de protecţie a mediului sau să îmbunătăţească eficienţa energetică.

De asemenea, directiva prevede că ţările UE pot rambursa, integral sau parţial, impozitele plătite de companiile care au investit în raţionalizarea consumului lor energetic. Această rambursare poate atinge 100 % în cazul întreprinderilor care sunt mari consumatoare de energie şi cel mult 50 % în cazul altor întreprinderi.

Perioade de tranziţie

Pentru anumite ţări ale UE, directiva defineşte perioade de tranziţie în care acestea trebuie să îşi reducă treptat diferenţa dintre ratele pe care le practică şi noile rate minime de impozitare. Totuşi, în cazul în care diferenţa dintre rata naţională şi rata minimă nu depăşeşte 3 % din rata minimă, ţara UE poate aştepta până la sfârşitul perioadei pentru a-şi adapta rata naţională.

Termeni-cheie ai actului
  • Rată de impozitare: suma totală aferentă tuturor taxelor indirecte (cu excepţia TVA) calculată direct sau indirect la cantitatea de produse energetice sau de electricitate în momentul punerii în consum.
  • Combustibil gazos de uz comercial folosit drept carburant: combustibil gazos folosit drept carburant pentru transportul bunurilor în contul altor persoane sau în cont propriu, cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de bunuri şi cu o greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone şi pentru transportul de călători, regulat sau ocazional, cu un autovehicul din categoria M2 sau M3, definit în Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor şi a remorcilor acestora (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV).
  • Biomasă: fracţiunea biodegradabilă a produselor, a deşeurilor şi a reziduurilor provenite din agricultură (inclusiv substanţe vegetale şi animale), silvicultură şi industriile conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane.
  • Întreprindere mare consumatoare de energie: o întreprindere în care fie achiziţiile de produse energetice sau de electricitate ating cel puţin 3 % din valoarea producţiei, fie impozitul energetic naţional datorat este de cel puţin 0,5 % din valoarea adăugată.

REFERINŢE

Act Intrarea în vigoare Termen de transpunere în legislaţia statelor membre Jurnalul Oficial
Directiva 2003/96/CE

31.10.2003

31.12.2003

JO L 283 din 31.10.2003

Act(e) de modificare Intrarea în vigoare Termen de transpunere în legislaţia statelor membre Jurnalul Oficial
Directiva 2004/74/CE

1.5.2004

1.5.2004

JO L 195 din 2.6.2004

Directiva 2004/75/CE

1.5.2004

1.5.2004

JO L 195 din 2.6.2004

Modificările şi corecturile succesive aduse Directivei 2003/96/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Ultima actualizare: 03.11.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii