RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


O piaţă unică pentru Europa secolului XXI

Piaţa unică a secolului XXI poate fi mult mai integrată, mai deschisă şi mai competitivă. Potenţialul acesteia ar trebui să fie mai bine exploatat, prin dezvoltarea în continuare a cunoaşterii şi a inovării, precum şi a dimensiunilor sociale şi de mediu, îndeosebi pentru a face faţă globalizării. De asemenea, optimizarea pieţei trebuie să fie orientată spre rezultate, astfel că se impune definirea unei noi abordări pentru evaluarea şi realizarea rezultatelor. Piaţa unică va oferi astfel consumatorilor mai multe posibilităţi de a alege şi noi oportunităţi pentru întreprinderi.

ACT

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European din 20 noiembrie 2007, intitulată „O piaţă unică pentru Europa secolului XXI” [COM(2007) 724 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Piaţa unică este benefică pentru consumatori şi pentru întreprinderi. Aceasta a sprijinit crearea de locuri de muncă şi a stimulat creşterea, competitivitatea şi inovarea. Piaţa unică s-a dovedit, de asemenea, esenţială pentru buna funcţionare a politicilor economice şi monetare ale Uniunii Europene (UE). Totuşi, nu a fost exploatat încă întregul său potenţial.

EXPLOATAREA POTENŢIALULUI

Comisia propune o piaţă unică puternică, inovatoare şi competitivă a secolului XXI. Bazându-se pe fundamentele solide actuale, piaţa unică trebuie să se concentreze asupra domeniilor esenţiale care pot reprezenta o valoare adăugată pentru a face faţă noilor provocări.

Consumatori şi întreprinderi

Piaţa unică trebuie să producă mai multe rezultate şi beneficii pentru a răspunde aşteptărilor şi preocupărilor consumatorilor şi ale întreprinderilor. Prin garantarea unor standarde înalte, piaţa unică a permis asigurarea protecţiei consumatorilor în ceea ce priveşte posibilitatea de a alege, calitatea produselor, preţurile, drepturile, combaterea practicilor concurenţiale neloiale, abuzurile de poziţii dominante etc. Totuşi, piaţa unică poate oferi mai multe în sectoarele-cheie ale vieţii cotidiene a consumatorilor, cum sunt energia sau telecomunicaţiile, precum şi în sectoarele fragmentate sau caracterizate prin absenţa unei concurenţe efective.

De asemenea, trebuie consolidate siguranţa şi calitatea produselor şi a serviciilor, precum şi supravegherea pieţelor. Siguranţa alimentară, produsele farmaceutice şi serviciile financiare cu amănuntul reprezintă domenii în care consumatorii trebuie să fie educaţi şi responsabilizaţi pentru a profita pe deplin de piaţa unică. În acest sens, drepturile consumatorilor, îndeosebi drepturile contractuale şi de recurs colectiv, ar trebui să fie reexaminate pentru a le integra într-un cadru simplu şi global de protecţie.

În plus, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) nu sunt integrate în cadrul pieţei unice la fel ca marile întreprinderi. Fragmentarea fiscală şi barierele lingvistice, culturale şi de consum reprezintă principalele obstacole în calea participării IMM-urilor. Astfel, proiectul „Small Business Act” (DE) (EN) (FR) bazat pe principiul „a gândi mai întâi la scară mică” şi îmbunătăţirea mediului fiscal ar trebui să ofere un răspuns adecvat la această problemă.

Răspunsul la globalizare

Într-un context internaţional în continuă evoluţie, piaţa unică deţine numeroase atu-uri în materie de inovare, competitivitate şi opţiuni, odată cu respectarea normelor de muncă, sănătate, siguranţă şi mediu. Prin natura sa, piaţa unică atrage investiţii şi întreprinderi străine.

Astfel, UE trebuie să menţină acest proces pentru a face faţă globalizării, concentrându-se asupra pilonilor identificaţi în Comunicarea Comisiei intitulată „O Europă competitivă într-o lume globalizată”, şi anume:

  • instrumentele politicilor comerciale şi în domeniul concurenţei care garantează un spaţiu concurenţial prin lupta împotriva subvenţiilor străine şi a altor practici neloiale;
  • promovarea cooperării în materie de norme la nivel multilateral şi bilateral. UE trebuie să se inspire din normele internaţionale, iar propriile sale norme trebuie să servească drept referinţă la nivel mondial, garantându-i un rol de lider, în special dacă se exprimă cu o singură voce;
  • garanţia că beneficiile deschiderii pieţelor ajung la cetăţenii europeni, în special în ceea ce priveşte alegerea şi preţurile, dar şi asigurarea monitorizării acordurilor comerciale.

Cunoaşterea şi inovarea ca „a cincea libertate”

Iniţial fondată pe produsele primare şi bunurile fabricate, piaţa unică trebuie să integreze în mai mare măsură serviciile, acestea ocupând o pondere crescândă într-o economie bazată pe cunoaştere. Astfel, aceasta trebuie să exploateze potenţialul oferit de noile tehnologii în beneficiul unei a „cincea libertăţi”, şi anume libera circulaţie a cunoaşterii şi a inovării.

Directiva privind serviciile constituie fundamentul acestui proces. Totuşi, eliminarea barierelor şi consolidarea concurenţei trebuie să fie continuate pentru a oferi consumatorilor mai multă alegere la preţuri mai mici, precum şi pentru a stimula inovarea. În acest sens, au fost iniţiate o serie de proiecte, îndeosebi în ceea ce priveşte industriile de reţea (energie, servicii poştale, transport, telecomunicaţii etc.). Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) reprezintă, de asemenea, un atu pentru dezvoltarea unor servicii interoperabile în cadrul „pieţei interne electronice” (facturare electronică, achiziţii publice online şi vama electronică), fără a crea noi „bariere electronice”.

Trebuie să se garanteze mobilitatea lucrătorilor, cercetătorilor şi studenţilor pentru a favoriza schimbul de cunoştinţe. Al şaptelea program-cadru de cercetare (al şaptelea PCCD) şi proiectul creării unui „paşaport de cercetător” reprezintă soclul mobilităţii şi al dezvoltării reţelelor de cercetare în cadrul Spaţiului european de cercetare (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV) (SEC).

Dimensiunea socială şi ecologică

Deschiderea pieţelor are consecinţe economice şi sociale. Comisia va îmbunătăţi analizele de impact pentru a anticipa mai bine evoluţiile pieţei.

Dezvoltarea pieţei unice este în strânsă legătură cu Agenda socială europeană. Coeziunea economică şi socială, bazată pe fondurile structurale, permite responsabilizarea cetăţenilor şi a întreprinderilor şi diseminarea beneficiilor pieţei unice în toate regiunile UE. În acest sens, proiectul „Grupării europene de cooperare teritorială” (GECT) oferă noi posibilităţi de cooperare transfrontalieră în domenii precum sănătatea, mediul sau infrastructurile.

Posibilităţile de ocupare a forţei de muncă şi de mobilitate beneficiază de un sprijin consolidat prin intermediul Planului de acţiune privind mobilitatea locurilor de muncă. Totuşi, acesta trebuie să respecte drepturile fundamentale ale lucrătorilor, inclusiv egalitatea de şanse. În acest sens, va fi adaptat Consiliul european pentru întreprinderi.

Dezvoltarea „industriilor ecologice” (sectorul farmaceutic sau industria automobilelor) contribuie la dimensiunea ecologică a pieţei unice. Sunt încă necesare mai multe investiţii, în special pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice.

OBŢINEREA DE REZULTATE

O Uniune Europeană extinsă şi diversificată depinde mai mult ca niciodată de buna funcţionare a pieţei unice. UE trebuie să se concentreze asupra datelor concrete şi a impactului pieţelor, acordând prioritate domeniilor în care aceste pieţe nu funcţionează în mod adecvat sau în care şansele de îmbunătăţire sunt optime. Monitorizarea pieţelor va fi intensificată pentru a determina motivele disfuncţionalităţilor şi potenţialul acestora, pe baza anchetelor privind competitivitatea sectorială, a pieţelor-pilot şi a iniţiativelor tehnologice comune. Tabloul de bord al consumatorilor, care va fi integrat în tabloul de bord al pieţei unice începând cu 2009, va oferi date suplimentare privind performanţele acestor pieţe din punctul de vedere al consumatorilor şi al cerinţelor economice şi sociale.

Instrumentele simple şi adaptate vor permite o mai bună orientare şi aplicare a pieţei unice, fără a duce la mai multe reglementări. Trebuie să se raţionalizeze utilizarea instrumentelor şi a procedurilor existente în cadrul diferitelor politici, pentru a obţine rezultate optime. Acelaşi lucru este valabil şi pentru instrumentele de evaluare a punerii în aplicare a legislaţiei comunitare. Comisia va reevalua intervenţiile comunitare ineficiente sau depăşite.

Toate nivelurile de guvernanţă, autorităţi şi părţi interesate, trebuie să fie implicate pe baza unei descentralizări sporite care să stimuleze asumarea şi încrederea reciprocă în cadrul noilor relaţii de muncă şi abordări. Reţelele, care ar putea să se bazeze pe „centre ale pieţei unice” sunt, în acest sens, esenţiale pentru a asigura respectarea legislaţiei comunitare şi cooperarea, promovând schimburile de experienţă şi bunele practici.

Comunicarea şi accesul la informaţii reprezintă baza transparenţei şi cunoaşterii normelor comunitare. Statele membre sunt responsabile pentru acest lucru. Realizarea acestor obiective se va baza, în special, pe proiectul-pilot „ambasadorii pieţei unice” (personalităţi din lumea întreprinderilor şi a comerţului), pe un ghişeu unic regrupând diferitele servicii oferite cetăţenilor şi întreprinderilor (Europe Direct, Europa ta, SOLVIT, Serviciul de orientare pentru cetăţeni, EURES, noua reţea integrată de sprijinire a întreprinderilor etc.), precum şi un tablou de bord al pieţei unice adaptat în vederea unei mai bune evaluări a performanţelor.

Ultima actualizare: 26.05.2008

Consultaţi şi

  • Pentru mai multe informaţii despre revizuirea pieţei unice, a se vedea site-ul Direcţiei Generale Piaţa Internă şi Servicii (DE) (EN) (FR)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii