RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Programul specific „Cooperare”

Acest program specific vizează în principal stimularea cooperării între diverşii actori din domeniul cercetării în vederea punerii în aplicare a tehnologiilor şi cunoştinţelor spre beneficiul societăţii europene. Acesta va permite un răspuns mai eficace la provocările sociale, economice, de mediu şi industriale actuale şi viitoare. Prezentul document expune caracteristicile şi obiectivele, precum şi principalele linii directoare cuprinse în program. Obiectivele, abordările şi activităţile specifice sunt mai apoi detaliate pe teme.

ACT

Decizia 2006/971/CE a Consiliului din 19 decembrie 2006 privind programul specific „Cooperare” de punere în aplicare a celui de-al şaptelea Program-cadru al Comunităţii Europene pentru activităţi de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi demonstrative (2007-2013).

SINTEZĂ

Unul dintre principalele obiective ale celui de-al şaptelea Program-cadru este transformarea Europei în principalul pol ştiinţific şi tehnologic mondial. În această privinţă programul ştiinţific „Cooperare” vizează susţinerea cooperării dintre universităţi, ramuri industriale, centre de cercetare şi organe publice de decizie, atât în cadrul Uniunii Europene (UE), cât şi la nivel mondial.

Acest program specific cuprinde 9 teme ce corespund domeniilor esenţiale din aria cunoaşterii şi tehnologiei, unde se va pune problema susţinerii cooperării transnaţionale pentru a răspunde provocărilor sociale, economice, de mediu şi industriale:

  • sănătatea;
  • alimentaţia, agricultura şi biotehnologia;
  • tehnologiile informaţiei şi comunicării;
  • nanoştiinţele, nanotehnologiile, materialele şi noile tehnologii de producţie;
  • energia;
  • mediul (inclusiv schimbările climatice);
  • transporturile (inclusiv cele aeronautice);
  • ştiinţele socioeconomice şi umaniste;
  • securitatea şi spaţiul.

În termeni bugetari, suma estimată necesară pentru punerea în execuţie a programului specific se ridică la 32 413 milioane de euro pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2013.

CARACTERISTICI ŞI OBIECTIVE GENERALE

Programul specific „Cooperare” este destinat realizării mai multor obiective pe termen mai lung sau mai scurt, realizare care va permite stimularea competitivităţii UE în domeniile ştiinţifice şi tehnologice.

Aceste obiective vizează:

  • contribuirea la dezvoltarea durabilă în contextul promovării cercetării la cel mai înalt nivel de excelenţă;
  • promovarea de parteneriate paneuropene ambiţioase între sectoarele public şi privat, ce vor permite dezvoltarea tehnologiilor fundamentale prin lansarea de Iniţiative tehnologice comune;
  • îmbunătăţirea coordonării programelor de cercetare naţionale, în special prin consolidarea mecanismului ERA-NET şi stabilirea unui mecanism ERA-NET PLUS;
  • punerea în aplicare, în strânsă cooperare cu Statele membre, a patru iniţiative specifice, primele trei în domeniul asistenţei pentru asigurarea autonomiei la domiciliu, al cercetării în zona Mării Baltice şi al metrologiei, iar a patra vizând regruparea programelor naţionale de cercetare legate de IMM-uri;
  • o mai bună concentrare pe abordarea cooperării internaţionale;
  • elaborarea de răspunsuri adaptate fiecărei teme pentru a face faţă nevoilor emergente şi necesităţilor politice neprevăzute.

Aportul esenţial al acestui program specific va viza în mod specific reunirea resurselor, disciplinelor şi excelenţei ştiinţifice. În plus, mai buna coordonare a politicilor naţionale, difuzarea rezultatelor în ansamblul Uniunii, crearea de echipe şi de reţele de cercetare paneuropene şi punerea în aplicare a activităţilor legate de provocările paneuropene vor stimula integrarea cercetării şi dezvoltării la nivel european.

În vederea optimizării gestionării implementării programului, a fost prevăzută stabilirea unor indicatori de performanţă, aceasta având loc la trei niveluri:

  • indicatori cantitativi şi calitativi, ce vor ilustra progresul ştiinţific şi tehnic (norme, utilaje, procedee, tehnici, servicii etc.);
  • indicatori de administrare, ce vor servi la monitorizarea performanţelor interne şi la facilitarea procesului decizional la nivelul încadrării superioare (realizarea bugetului, durata necesară semnării contractelor, durata efectuării plăţilor etc.);
  • indicatori ai rezultatelor, ce vor fi folosiţi la evaluarea eficacităţii globale a cercetării în raport cu obiectivele globale ale UE (impactul asupra realizării obiectivelor de la Lisabona, Göteborg, Barcelona şi a altor obiective), cât şi la nivelul programului specific (contribuţia la performanţele ştiinţifice, tehnologice şi economice ale UE).

TEMELE: LINII DIRECTOARE

Implementarea celor nouă teme (a se vedea mai sus) asupra cărora se va concentra acţiunea UE prezintă mai multe implicaţii:

  • promovarea pluridisciplinarităţii prin intermediul abordărilor multitematice comune ale temelor de cercetare şi de dezvoltare tehnologică;
  • adaptarea agendei la evoluţia necesităţilor şi posibilităţilor („nevoi emergente” şi „necesităţi politice neprevăzute”);
  • stimularea coordonării la nivelul difuzării cunoştinţelor şi al transferului rezultatelor cercetării, în special prin finanţarea iniţiativelor de realizare de reţele/brokeraj, seminarii şi manifestări, cât şi prin intermediul asistenţei oferite de experţi externi şi de serviciile de informare;
  • dinamizarea participării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), între altele, graţie îmbunătăţirii procedurilor financiare şi administrative, unei considerări mai eficiente a necesităţilor acestora, precum şi implementării acţiunilor de asistenţă;
  • respectarea aspectelor etice fundamentale ale căror principii sunt enunţate în Carta drepturilor fundamentale a UE, dar şi aspectelor sociale, juridice, socioeconomice, culturale şi privind egalitatea între sexe;
  • promovarea cooperării în cadrul cercetării, în vederea creşterii renumelui know-how-ului european la scală mondială;
  • instituirea, în anumite condiţii (valoare adăugată, durabilitatea angajamentului, imposibilitatea de atingere a obiectivului cu ajutorul instrumentelor existente etc.), a iniţiativelor tehnologice comune care combină investiţiile private şi finanţările publice naţionale şi europene;
  • coordonarea programelor de cercetare necomunitare (naţionale şi regionale) prin intermediul mecanismului ERA-NET, cu acelaşi titlu ca şi participarea Comunităţii;
  • sprijinirea unei politici internaţionale în materie de ştiinţe şi tehnologii prin intermediul acţiunilor de cooperare internaţională, cum ar fi parteneriatele strategice de cercetare cu ţări terţe sau soluţionarea problemelor pe principiul interesului şi avantajului reciproc.

Sănătate

În materie de sănătate, obiectivul programului este unul dublu. Acesta constă, pe de o parte, în îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate la nivel atât european, cât şi mondial, iar pe de altă parte, în stimularea competitivităţii industriilor şi întreprinderilor europene active în acest domeniu.

În termenii abordării, accentul se va pune pe:

  • cercetarea translaţională (transpunerea descoperirilor fundamentale în aplicaţii clinice);
  • elaborarea şi validarea de noi terapii;
  • comunicarea rezultatelor cercetărilor;
  • punerea în aplicare a metodelor de promovare a sănătăţii, de prevenire şi luptă împotriva transmiterii bolilor, dezvoltarea instrumentelor şi tehnologiilor de diagnosticare, cât şi a sistemelor durabile şi eficace de servicii sanitare (în ceea ce priveşte sănătatea infantilă şi îmbătrânirea demografică).

Tema va cuprinde trei mari domenii de activitate:

  • dezvoltarea biotehnologiilor şi dispozitivelor generice şi tehnologice în serviciul sănătăţii umane;
  • stimularea cercetării translaţionale;
  • optimizarea serviciilor sanitare.

Bugetul alocat pentru această temă se va ridica la 6 100 milioane de euro.

Alimentaţia, agricultura şi biotehnologia

În acest domeniu, obiectivul îl reprezintă crearea unei bioeconomii europene bazată pe cunoaştere şi reunind ansamblul părţilor implicate, între care comunitatea ştiinţifică şi ramurile industriale. În esenţă, va fi vorba despre adaptarea activităţii de cercetare la evoluţia provocărilor sociale şi economice actuale (alimentaţia sănătoasă, dezvoltarea durabilă, producţia şi schimbările climatice etc.).

La nivelul abordării, accentul se va pune în principal pe:

  • gestiunea, producţia şi consumul durabil al resurselor biologice;
  • ecoeficienţa şi competitivitatea IMM-urilor (ce reprezintă 90 % din sectorul agroalimentar).

În ceea ce priveşte activităţile, acestea se vor traduce prin:

  • dezvoltarea unei producţii şi unei gestiuni durabile a resurselor biologice ale solului, pădurilor şi mediului acvatic;
  • optimizarea echilibrului între alimentaţie, sănătate şi bunăstare;
  • exploatarea bioştiinţelor şi biotehnologiilor în scopuri nealimentare (energie, industrie etc.).

Bugetul alocat acestei teme se va ridica la 1 935 milioane de euro.

Tehnologiile informaţiei şi comunicării

Obiectivul îl reprezintă îmbunătăţirea competitivităţii industriei europene în egală măsură cu adaptabilitatea tehnologiilor informaţiei şi comunicării (TIC) pentru a face faţă nevoilor societăţii şi economiei europene.

Abordarea adoptată privilegiază:

  • consolidarea bazei ştiinţifice şi tehnologice a Europei în domeniul TIC;
  • stimularea inovaţiilor prin utilizarea TIC;
  • transformarea progreselor realizate în avantaje concrete în beneficiul cetăţenilor, întreprinderilor, industriei şi administraţiilor publice ale Europei.

Diferitele activităţi luate în considerare se vor concentra asupra:

  • cercetării strategice a aplicaţiilor inovatoare ale TIC;
  • integrării tehnologiilor în toate sectoarele societăţii, prin intermediul acţiunilor de colaborare şi de realizare de reţele, de susţinere a iniţiativelor tehnologice comune şi de coordonare a programelor naţionale.

Bugetul alocat acestei teme se va ridica la 9 050 milioane de euro.

Nanoştiinţele, nanotehnologiile, materialele şi noile tehnologii de producţie

În acest domeniu, obiectivul constă, pe de o parte, în îmbunătăţirea competitivităţii industriei europene, dar, în egală măsură, şi în asigurarea tranziţiei unei industrii a resurselor către o industrie a cunoaşterii.

În vederea realizării acestui obiectiv, se vor avea în vedere două tipuri de abordări:

  • pe termen scurt, va fi vorba de concentrarea asupra convergenţei cunoaşterii şi competenţelor;
  • pe termen lung, se prevede exploatarea la maxim a perspectivelor oferite de nanoştiinţe şi nanotehnologii, în vederea creării unei economii a cunoaşterii.

În ceea ce priveşte activităţile, se va acorda prioritate elaborării interdisciplinare de noi produse şi materiale, dar şi de noi procedee şi tehnici.

Bugetul alocat acestei teme se va ridica la 3 475 milioane de euro.

Energia

În ceea ce priveşte această temă, transformarea sistemului energetic actual, ce are la bază folosirea combustibililor fosili, într-un sistem durabil, diversificat şi rentabil, capabil să facă faţă provocărilor iminente (dependenţa energetică, schimbările climatice, competitivitatea), va constitui obiectivul principal.

La nivelul abordării, cercetarea se va concentra, aşadar, pe dezvoltarea tehnologiilor rentabile, în vederea îmbunătăţirii rentabilităţii, dar şi a competitivităţii economiei energetice a Europei.

Aplicaţiile sunt următoarele:

  • punerea în aplicare a programului „hidrogenul şi pilele de combustie”;
  • dezvoltarea tehnologiilor care permit producerea de curent electric cu ajutorul surselor de energie regenerabile;
  • elaborarea de tehnologii pentru producerea de combustibili regenerabili;
  • optimizarea utilizării surselor de energie regenerabile pentru încălzire şi răcire;
  • dezvoltarea procedeelor de captare şi stocare a CO2;
  • dezvoltarea de tehnologii ce au la bază cărbune curat;
  • realizarea de reţele energetice inteligente (randament, supleţe, siguranţă, fiabilitate);
  • creşterea randamentului energetic;
  • utilizarea cunoştinţelor în folosul politicii energetice.

Bugetul alocat acestei teme se va ridica la 2 350 milioane de euro.

Mediul

La acest nivel, principala provocare o reprezintă dezvoltarea tehnologiilor necesare ce vor permite realizarea echilibrului între activităţile umane şi gestiunea durabilă a mediului şi a resurselor sale.

În acest sens, accentul se va pune pe:

  • elaborarea de instrumente de prevenire şi atenuare a schimbărilor climatice;
  • punerea în aplicare a angajamentelor internaţionale ale UE şi ale statelor sale membre;
  • promovarea ecotehnologiilor inovatoare;
  • coordonarea programelor naţionale;
  • stimularea difuzării rezultatelor cercetării.

În ceea ce priveşte activităţile ce se vor întreprinde, programul specific prevede realizarea de cercetări în diverse domenii pentru a găsi răspunsurile adecvate la provocările viitoare:

  • funcţionarea sistemului climatic şi a sistemului planetei;
  • interacţiunile între factorii de risc pentru mediu şi sănătatea umană;
  • gestionarea catastrofelor naturale;
  • conservarea şi gestionarea durabilă a resurselor naturale şi antropice;
  • evoluţia mediilor marine;
  • exploatarea ecotehnologiilor în vederea gestionării şi conservării durabile a mediului;
  • evaluarea, verificarea şi experimentarea tehnologiilor;
  • studierea Terrei;
  • elaborarea de dispozitive de evaluare.

Bugetul alocat acestei teme se va ridica la 1 890 milioane de euro.

Transporturile

În materie de transporturi, obiectivul este, înainte de toate, stabilirea de structuri mai competitive, dar totodată mai sigure şi mai ecologice.

În ceea ce priveşte abordarea, prioritatea o va constitui elaborarea şi punerea în aplicare de noi politici, care să pună noile descoperiri tehnologice în serviciul transporturilor europene durabile. În această privinţă, sistemul european de navigaţie mondială prin satelit, care cuprinde Galileo şi EGNOS, oferă numeroase potenţiale ce merită exploatate.

Atât la nivelul transportului aerian, cât şi al transportului de suprafaţă (feroviar, rutier, căi navigabile), sunt prevăzute diverse activităţi.

Pentru transportul aerian:

  • ecologizarea reţelelor de transport;
  • creşterea randamentului temporal (punctualitate, gestionarea traficului etc.);
  • creşterea satisfacţiei şi siguranţei pasagerului;
  • optimizarea raportului cost-eficacitate;
  • consolidarea protecţiei aeronavelor şi pasagerilor;
  • explorarea de noi tehnologii.

Pentru transportul de suprafaţă:

  • ecologizarea reţelelor de transport;
  • promovarea transporturilor publice şi fluidizarea axelor de transport;
  • realizarea unei mobilităţi urbane durabile;
  • îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei;
  • stimularea competitivităţii.

Bugetul alocat acestei teme se va ridica la 4 160 milioane de euro.

Ştiinţele socioeconomice şi umaniste

Îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la diversele provocări socioeconomice cu care se confruntă Europa (creştere, ocuparea forţei de muncă, competitivitate etc.) apare ca un obiectiv ce trebuie atins în vederea elaborării politicilor care fac referire la acestea.

În acest sens, în afară de cercetarea socioeconomică, activităţile se vor concentra şi pe programele naţionale pertinente. Activităţile vor fi facilitate de stabilirea unor structuri de cercetare adaptate. Se vor întreprinde acţiuni de difuzare specifice (ateliere, conferinţe, mass-media etc.), concentrate pe grupe determinate (în special pe factorii politici de decizie) şi pe marele public.

Principalele activităţi vor cuprinde în esenţă activităţi de cercetare concentrate pe:

  • problematica creşterii economice, ocupării forţei de muncă şi competitivităţii;
  • compromisurile şi sinergiile posibile între obiectivele economice, sociale şi de mediu în contextul mondial;
  • dezvoltarea durabilă;
  • principalele tendinţe ale societăţii şi implicaţiile acestora;
  • Europa în lume;
  • cetăţenii Uniunii Europene;
  • utilizarea indicatorilor socioeconomici şi ştiinţifici în punerea în aplicare a politicilor;
  • identificarea precoce a provocărilor pe termen lung şi a domeniilor de interes comun.

Bugetul alocat acestei teme se va ridica la 623 milioane de euro.

Securitatea şi spaţiul

În ceea ce priveşte aceste domenii, obiectivele vizate sunt multiple:

  • dezvoltarea tehnologiilor şi cunoştinţelor axate pe aplicaţii civile, în scopul garantării securităţii cetăţenilor împotriva ameninţărilor (terorismului, criminalităţii, catastrofelor naturale, accidentelor industriale etc.);
  • permiterea unei utilizări optime şi concertate a tehnologiilor disponibile sau în curs de dezvoltare, în scopul asigurării siguranţei şi a respectării drepturilor fundamentale ale omului;
  • stimularea cooperării între furnizorii şi utilizatorii de soluţii în materie de securitate;
  • consolidarea bazei tehnologice şi a competitivităţii industriei europene a securităţii;
  • susţinerea unui program spaţial european, axat pe aplicaţii ca sistemul GMES, în beneficiul cetăţenilor şi al competitivităţii industriei spaţiale europene.

Fiind vorba de securitate, se va acorda prioritate dimensiunii civile. Cercetarea va fi multidisciplinară. Ea se va axa pe două domenii: dezvoltarea de metode şi integrarea, demonstrarea şi validarea tehnologiilor. Activităţile vor fi concentrate pe patru domenii legate de misiunile de securitate ce au o valoare europeană suplimentară (protecţia împotriva terorismului şi criminalităţii, securitatea infrastructurilor şi serviciilor de utilitate publică, securitatea frontierelor, restabilirea securităţii în caz de criză) şi pe trei domenii transversale (integrarea şi interoperabilitatea sistemelor de securitate, securitatea şi societatea, coordonarea şi structurarea activităţii de cercetare).

În domeniul spaţial, va fi vorba despre punerea tehnologiilor prin satelit în serviciul societăţii europene (securitate, mediu, comunicare), dar şi despre sprijinirea activităţilor de explorare a spaţiului.

Bugetele alocate spaţiului şi securităţii se vor ridica la 1 430 şi respectiv 1 400 milioane de euro.

Context

Începând din anul 1984, UE duce o politică de cercetare şi dezvoltare tehnologică bazată pe programele-cadru plurianuale. Al şaptelea Program-cadru este al doilea de la lansarea Strategiei de la Lisabona din 2000 şi trebuie să joace un rol primordial în creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă din Europa în anii următori. Comisia urmăreşte dezvoltarea „triunghiului cunoaşterii” format cu ajutorul politicilor de cercetare, educaţie şi inovaţie pentru a pune cunoaşterea în serviciul dinamicii economice şi progresului social şi al mediului.

REFERINŢE

ActData intrării în vigoare – Data expirăriiTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Decizia 2006/971/CE

1.1.2007-31.12.2013

-

JO L 400 din 30.12.2006

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor privind progresele înregistrate în cadrul celui de-al şaptelea Program-cadru pentru cercetare [COM(2009) 209 – Nepublicată în Jurnalul Oficial].
Instrumentele de cercetare comună ale programului „Cooperare” permit întreprinderilor şi universităţilor colaborarea într-un mediu de „inovaţie deschisă”, care favorizează circulaţia cunoştinţelor şi tehnologiilor. Valoarea adăugată a Europei şi efectele sale structurante asupra Spaţiului european de cercetare (SEC) reprezintă criterii decisive în alegerea temelor prioritare, indiferent de amploarea şi competenţa instrumentului.

Ultima actualizare: 15.01.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii