RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Strategia pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate

Cu această carte albă, Comisia schiţează o strategie europeană vizând reducerea problemelor de sănătate cauzate de o alimentaţie deficientă. Această strategie, axată pe parteneriate eficiente, încearcă să propună măsuri concrete care ar putea fi adoptate la nivel comunitar pentru ca alimentaţia deficientă şi lipsa activităţii fizice să nu mai fie primele cauze ale bolilor care pot fi evitate şi ale deceselor premature în Europa.

ACT

Cartea albă din 30 mai 2007 „Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate” [COM(2007) 279 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Cartea albă are ca obiectiv definirea unei abordări integrate care să permită reducerea problemelor de sănătate legate de alimentaţia deficientă, excesul de greutate şi obezitate.

Pentru a trata această problemă de sănătate publică, Comisia privilegiază o integrare generalizată a politicilor în materie de alimentaţie şi de consum, dar şi în domeniul sportului, al educaţiei şi al transporturilor. În plus, este esenţial să se ţină cont de dimensiunea socio-economică a problemei, deoarece categoriile defavorizate suferă cel mai mult de obezitate. Conform Comisiei, măsurile comunitare de combatere a obezităţii trebuie să se bazeze pe patru piloni:

  • reducerea importantă a riscurilor legate de sănătate (alimentaţia deficientă, lipsa activităţii fizice);
  • transversalitatea, măsurile trebuie să atingă toate politicile guvernamentale de la toate nivelurile şi să utilizeze o serie de instrumente adecvate cum sunt legislaţia, parteneriatul public-privat, dialogul cu societatea civilă;
  • participarea sectorului privat, ca de pildă industria agro-alimentară şi societatea civilă, precum şi a organizaţiilor locale;
  • evaluarea sistematică şi monitorizarea acestor măsuri, pentru a observa care dintre ele sunt eficiente.

O abordare axată pe parteneriat

Comisia promovează iniţiative ca platforma europeană de acţiune „Nutriţie, activitate fizică şi sănătate” lansată în martie 2005. În aproape doi ani, membrii platformei au lansat peste 200 de iniţiative în favoarea alimentaţiei şi a activităţii fizice în Uniunea Europeană. În plus, s-au impus idei bazate pe crearea unui sistem clar şi fiabil pentru monitorizarea angajamentelor, precum şi o abordare locală a acţiunilor.

Implicarea părţilor interesate de la nivel local (asociaţii, IMM-uri) constituie una dintre cheile reuşitei strategiei. Pentru crearea unei dinamici de grup, este esenţial să se instituie instanţe multipartite care să permită conectarea unui număr maxim de părţi interesate la toate nivelurile. Autorităţile naţionale ar urma să fie responsabile cu coordonarea, pentru a asigura relevanţa măsurilor din domeniul sănătăţii publice. În plus, statelor membre le revine misiunea de a încuraja participarea mass-media la elaborarea mesajelor comune şi a campaniilor.

Pentru a favoriza schimbul de practici şi a îmbunătăţi relaţia cu guvernele, Comisia va crea un grup la nivel înalt pentru sănătate, alimentaţie şi activitate fizică. Acest grup va avea ca misiune să se asigure că statele membre fac schimb de idei şi de bune practici în politicile lor guvernamentale. Platforma europeană va facilita comunicarea între diferitele sectoare, iar mandatul reţelei europene privind alimentaţia va fi extins pentru a sprijini lucrările grupului.

Consumatori mai bine informaţi

Preferinţele în materie de obiceiuri alimentare sau de mod de viaţă ale unei persoane sunt adeseori produsul mediului în care aceasta evoluează. În acest sens, Comisia încurajează următoarele aspecte:

  • îmbunătăţirea informării consumatorilor, în principal prin intermediul etichetării nutriţionale, a cărei reformare este studiată în prezent de către Comisie. De altfel, un alt aspect legat de informarea consumatorilor este cel al reglementării referitoare la afirmaţiile producătorilor privind produsele lor şi al cărei obiectiv este să asigure fiabilitatea datelor ştiinţifice şi nutriţionale transmise de întreprinderea producătoare;
  • promovarea codurilor de conduită în domeniul publicităţii şi al marketingului, sectoare al căror mesaj influenţează regimul alimentar, în special pe cel al copiilor;
  • elaborarea unor campanii de informare şi de educare specifice (alimentaţie deficientă, exces de greutate) destinate categoriilor de public vulnerabile, în cooperare cu statele membre şi cu părţile interesate.

O alimentaţie sănătoasă mai accesibilă

Politica agricolă comună (PAC) reprezintă un instrument pentru Comisie în vederea realizării obiectivelor în materie de sănătate publică. Reforma Organizării Comune a Pieţei (OCP) pentru fructe şi legume este un astfel de instrument: Comisia va încuraja distribuirea excedentului de producţie în instituţiile publice de învăţământ şi în taberele de vacanţă pentru copii. Comisia dispune, de asemenea, de alte instrumente de promovare datorită reformei OCP, cum ar fi realizarea unor campanii destinate tinerilor consumatori, sau crearea unui proiect care să încurajeze consumul de fructe în şcoli, cofinanţat de UE.

Încurajarea activităţii fizice

Comisia defineşte ca activitate fizică o serie întreagă de activităţi, mergând de la sporturile organizate la „modalităţile de deplasare activă”, şi doreşte ca statele membre şi UE să adopte măsuri proactive în acest domeniu, inclusiv măsuri legate de transportul urban durabil.

Grupuri şi stabilimente prioritare

Obezitatea creşte în mod semnificativ în rândul copiilor, în special al celor proveniţi din grupurile socio-economice cele mai defavorizate. Cu toate acestea, acţiuni în domeniul educaţiei nutriţionale şi al educaţiei fizice, concentrate la nivel local pe copiii cu vârste între 0 şi 12 ani, şi-au demonstrat eficacitatea şi drept urmare aceste două discipline au devenit prioritare în noul program de învăţarea continuă (2007-2013).

Rolul cercetării

Cercetarea joacă un rol predominant în combaterea obezităţii, iar Comisia doreşte prin urmare aprofundarea cunoştinţelor legate de factorii care determină alegerile alimentare, în principal prin intermediul direcţiei sănătate şi alimentaţie al celui de al şaptelea program-cadru de cercetare al UE.

Politici de monitorizare

Comisia a decis să consolideze monitorizarea datelor privind obezitatea şi excesul de greutate pe trei niveluri primordiale:

  • la nivel macro, pentru a obţine date coerente şi comparabile privind indicatorii generali de evoluţie în cadrul indicatorilor de sănătate la nivelul Comunităţii Europene (ECHI) referitoare la alimentaţie şi activitatea fizică;
  • la nivelul statelor membre, pentru a evalua acţiunile în curs şi impactul lor;
  • la nivelul programelor individuale.

Comisia precizează, cu toate acestea, că întreaga gamă de acţiuni propuse completează şi sprijină măsurile existente în statele membre.

Implicarea actorilor privaţi

Actorii privaţi pot contribui la promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase în rândul consumatorilor prin:

  • favorizarea alegerii unei alimentaţii sănătoase, făcând-o mai accesibilă şi abordabilă: industria alimentară are de altfel un rol de jucat în reformularea produselor alimentare (conţinutul de sare, grăsimi, zahăr);
  • informarea consumatorilor, a comercianţilor cu amănuntul şi a întreprinderilor şi contribuţiile la iniţiativele voluntare în curs de desfăşurare la nivel naţional;
  • încurajarea activităţilor fizice, organizaţiile sportive ar putea coopera cu reprezentanţii sectorului sănătăţii publice pentru a pune în aplicare campanii de publicitate şi de marketing pentru practicarea activităţii fizice;
  • concentrarea pe grupurile prioritare, ar putea fi pus în aplicare un parteneriat necomercial adecvat între şcoli şi întreprinderile private. În plus, ar fi indicat ca întreprinderile să poată contribui la promovarea unui mod de viaţă sănătos în rândul salariaţilor la locul de muncă;
  • copierea bunelor practici, în special cele ale organizaţiilor societăţii civile care activează în domeniul sănătăţii, al tineretului şi al sporturilor şi ale căror metode şi-au dovedit eficienţa.

Cooperarea internaţională

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (EN) (ES) (FR) (OMS) şi Comisia colaborează în prezent pentru punerea la punct a unui sistem de supraveghere în materie de alimentaţie şi activitate fizică destinat celor 27 de state membre ale Uniunii Europene în cadrul monitorizării Cartei Europene pentru Combaterea Obezităţii, adoptate la Istanbul la 16 noiembrie 2006.

Ultima actualizare: 30.06.2011

Consultaţi şi

Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii