RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Formarea profesională judiciară în Uniunea Europeană

Formarea profesională judiciară reprezintă o miză esenţială pentru instituirea spaţiului judiciar european. Înscrisă în cadrul Programului de la Haga, această formare profesională judiciară comună trebuie să se axeze pe cunoaşterea instrumentelor juridice ale Uniunii şi a sistemelor legislative din statele membre, dar şi pe îmbunătăţirea pregătirii lingvistice pentru o mai bună comunicare.

ACT

Communication from the Commission of 29 June 2006 to the European Parliament and the Council on judicial training in the European Union [COM(2006) 356 final - Not published in the Official Journal] (Comunicare a Comisiei din 29 iunie 2006 către Parlamentul European şi Consiliu privind formarea profesională judiciară în Uniunea Europeană [COM(2006) 356 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

SINTEZĂ

Ţinând cont de evoluţia Uniunii Europene (UE) către un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, Comisia Europeană consideră că este crucial ca profesioniştii justiţiei din toate statele membre să dobândească o cultură juridică europeană comună. Pentru a atinge acest obiectiv, statele membre vor trebui să se familiarizeze reciproc cu sistemele lor judiciare, funcţionarii acestora vor trebui să înveţe limbile celorlalte state membre şi să se obişnuiască să lucreze în cadrul unui parteneriat transnaţional şi al recunoaşterii reciproce în vederea promovării cooperării între autorităţile judiciare.

Diversitatea formării profesionale judiciare din statele membre

Sistemele de formare profesională judiciară sunt strâns legate de organizarea judiciară a statelor membre şi diferă în funcţie de mecanismele de recrutare a profesioniştilor (judecători, procurori, avocaţi):

  • formarea profesională iniţială a judecătorilor, şi uneori a procurorilor, este mai mult sau mai puţin aprofundată, în funcţie de nivelul la care sunt recrutaţi aceştia, în universitate sau după o experienţă profesională de mai mulţi ani. Formarea profesională continuă variază de la un stat membru la altul;
  • diferenţele între filierele unice/filierele distincte: unele state membre au o instituţie competentă unică pentru formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor; alte state au optat pentru filiere distincte. În ceea ce priveşte avocaţii, formarea profesională a acestora depinde în cele mai multe cazuri în mod direct de barouri, care sunt uneori în legătură cu universităţile;
  • durata formării profesionale şi tipul de finanţare în funcţie de specializarea aleasă diferă de la un stat membru la altul.

Implicarea altor tipuri de jurisdicţii specializate (administrative, militare) în proces este, de asemenea, posibilă.

UE nu intenţionează în niciun caz să intervină în organizarea sistemelor naţionale de formare profesională. Consolidarea spaţiului judiciar european implică însă o formare profesională de calitate echivalentă în toate statele membre. În plus, finanţările europene nu pot fi decât complementare finanţărilor naţionale.

Aspectele europene ale formării profesionale judiciare

UE lucrează de peste cincisprezece ani la crearea unei Reţele Europene de Formare Judiciară (EJTN) (EN) (FR), de care depinde dezvoltarea unei culturi judiciare comune. Cu iniţiative ca Grotius şi crearea unui program-cadru „drepturile fundamentale şi justiţia” (2007-2013), Uniunea încearcă să consolideze şi să orienteze mai bine mijloacele consacrate formării profesionale judiciare în spaţiul european.

Pe lângă aceste instrumente financiare, mecanismele de sprijinire a cooperării, ca reţeaua judiciară în materie civilă, Eurojust sau reţeaua judiciară în materie penală joacă un rol important în materie de informare.

Există totodată numeroase instituţii cu vocaţie europeană care organizează în mod regulat cursuri de formare adresate profesioniştilor din domeniul justiţiei, cum ar fi Institutul European de Administraţie Publică (IEAP) (EN) din Maastricht, Centrul european al magistraturii şi profesiilor juridice sau Europaïsche Rechtacadémie din Trier.

EJTN, creată în 2000, are drept obiectiv promovarea unui program de formare profesională judiciară la nivel european. Acest instrument preţios pentru dezvoltarea formării profesionale judiciare şi pentru alinierea diferitelor structuri naţionale la legislaţia Uniunii a beneficiat de subvenţii de funcţionare din partea UE în 2003 şi 2005. Încă din 2007, Comisia îi alocă o subvenţie anuală înscrisă în programul-cadru „drepturile fundamentale şi justiţia” (programul specific „justiţie penală”).

Nevoi şi obiective ale formării profesionale judiciare europene

Sarcina organizării formării profesionale judiciare le revine în principal statelor membre, care sunt totodată responsabile cu deplina integrare a dimensiunii europene în activităţile naţionale. Comunicarea precizează clar faptul că răspunderea conceperii şi punerii în practică a activităţilor de formare profesională le revine în principal statelor membre, având în vedere specificităţile fiecărei culturi. Dar şi UE are multe de făcut în acest sector. Comisia a identificat prin urmare două zone de acţiune prioritare:

  • aplicarea adecvată a legislaţiei europene depinde în mare măsură de modul în care aceasta este pusă în practică de către profesiile juridice şi în special de către magistraţi;
  • dezvoltarea principiului recunoaşterii reciproce, care se bazează pe încrederea şi cooperarea între autorităţile judiciare.

Comisia a identificat şi nevoile în materie de formare profesională judiciară:

  • îmbunătăţirea cunoaşterii instrumentelor juridice adoptate de Uniune şi de Comunitate, în special în domeniile în care judecătorilor naţionali le sunt conferite competenţe specifice;
  • îmbunătăţirea competenţelor lingvistice, pentru a permite autorităţilor judiciare să comunice direct între ele, conform dispoziţiilor din majoritatea instrumentelor juridice;
  • dezvoltarea cunoaşterii sistemelor juridice şi judiciare ale statelor membre, care să permită evaluarea nevoilor acestora în cadrul cooperării judiciare.

În ceea ce priveşte metodele, formarea profesională trebuie să insiste pe aspectele practice în scopul:

  • elaborării unor metode care să permită o diseminare pe scară mai largă a rezultatelor formării profesionale, în plus faţă de conferinţele şi seminariile clasice;
  • utilizării unor instrumente de formare inovatoare şi accesibile on-line în privinţa instrumentelor Uniunii şi informaţiilor privind sistemele judiciare naţionale;
  • favorizării cooperării strânse între organismele naţionale de formare profesională şi cele de la nivel european, EJTN, pe de o parte, Eurojust, reţeaua judiciară civilă şi reţeaua judiciară penală, pe de altă parte. O mai bună cooperare care să respecte tradiţiile naţionale va permite schimbul de opinii şi de experienţe.

Strategia europeană pentru formarea profesională judiciară

Programul de la Haga insistă asupra necesităţii de a integra o componentă europeană în programele naţionale de formare profesională, în special în domeniul formării iniţiale. Viitorii profesionişti vor avea astfel sentimentul că aparţin aceluiaşi spaţiu legislativ şi de valori. În plus, formarea continuă trebuie să le permită profesioniştilor experimentaţi să îşi însuşească instrumentele juridice adoptate de UE.

Comisia doreşte mai întâi să sprijine financiar formarea profesiilor juridice în materie de drept al Uniunii Europene şi de drept comunitar prin intermediul programului-cadru 2007-2013 „drepturile fundamentale şi justiţia”. În plus, pentru o abordare mai eficientă a nevoilor esenţiale, principalele părţi implicate în formarea profesională judiciară din statele membre vor fi consultate cu regularitate pentru elaborarea unei strategii plurianuale.

EJTN trebuie sprijinită pentru a îmbunătăţi coordonarea dintre entităţile naţionale şi a dezvolta relaţii stabile şi puternice între acestea prin introducerea unei subvenţii anuale de funcţionare care să îi fie destinată conform Regulamentului Financiar. EJTN ar trebui, de asemenea, să se poată angaja în conceperea unor programe europene alături de alte organisme competente. EJTN reuneşte laolaltă instituţiile de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor, chiar dacă în unele state membre acestea nu fac parte integrantă din ordinul judiciar. În plus, Comisia a adoptat în 2006 decizia de finanţare pentru a pune în practică programul de schimb între autorităţile juridice. În cadrul acestui instrument, Comisia a stabilit că EJTN trebuie să deţină monopolul schimburilor dintre judecători şi procurori din toată Europa. Va trebui examinată chestiunea participării judecătorilor specializaţi, precum şi formarea profesională a avocaţilor.

Va fi necesară o simplificare financiară pentru o mai bună orientare a finanţărilor europene către proiectele care vizează categoriile de public privilegiate; se vor putea utiliza, de asemenea, convenţiile-cadru de parteneriat pentru a se stabiliza relaţiile cu instituţiile calificate. Comisia va putea recurge la cereri de oferte pentru proiectele de mare anvergură.

În fine, formarea profesională judiciară va trebui să se înscrie într-un cadru mai larg, dincolo de frontierele Uniunii, pentru a facilita cooperarea judiciară cu ţările terţe şi a consolida statul de drept în întreaga lume.

Context

În decembrie 2001, Consiliul European de la Laeken solicită instituirea rapidă a unei reţele europene care să încurajeze formarea profesională a magistraţilor şi să servească la consolidarea încrederii între părţile implicate în cooperarea judiciară. Ulterior, Programul de la Haga, adoptat în noiembrie 2004, pune accentul pe necesitatea sporirii încrederii reciproce printr-o mai bună înţelegere reciprocă a diferitelor autorităţi judiciare şi sisteme juridice. Obiectivul acestor decizii este crearea unei veritabile culturi judiciare europene comune.

Ultima actualizare: 13.07.2007

Consultaţi şi

  • Pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul Comisiei Europene, Direcţia Generală (DG) Justiţie (DE) (EN) (FR).
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii