RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Decizia de instituire a Eurojust

Uniunea Europeană (UE) doreşte să îmbunătăţească cooperarea în lupta împotriva criminalităţii. În acest scop, Consiliul a instituit Eurojust. Acest organism al Uniunii are competenţa de a acţiona în cadrul cercetărilor şi a urmăririlor penale referitoare la formele grave de criminalitate din cadrul a cel puţin două state membre. Rolul său este de a promova coordonarea între autorităţile competente ale statelor membre şi de a facilita cooperarea lor judiciară. Eurojust are şi un rol cheie în lupta împotriva terorismului.

ACT

Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate (A se vedea actul/actele de modificare).

SINTEZĂ

Pentru a accelera cooperarea privind lupta împotriva criminalităţii, Consiliul European de la Tampere a decis (la punctul 46 al concluziilor sale) să instituie o unitate numită Eurojust, cu scopul de a coordona activităţile întreprinse de autorităţile naţionale responsabile cu urmărirea penală. Pe această temă, în anul 2000 s-a prezentat o serie de documente:

  • o iniţiativă (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV) a Republicii Federale Germane;
  • o iniţiativă (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV) a Republicii Portugaliei, a Republicii Franţei, a Regatului Suediei şi a Regatului Belgiei;
  • o comunicare (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV) a Comisiei în vederea clarificării poziţiei sale privind instituirea Eurojust.

Ulterior, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale organizate la Nisa în decembrie 2000, şefii de stat şi de guvern au decis modificarea articolului 31 al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (UE), introducând o trimitere la Eurojust şi o descriere a sarcinilor Eurojust. În cadrul Consiliului European din Laeken din decembrie 2001, statele membre au decis (la punctul 57 al concluziilor Consiliului) ca, în aşteptarea unei decizii privind locaţia sediului anumitor agenţii, Eurojust să aibă sediul temporar la Haga. În decembrie 2003, Consiliul European, statele membre au decis ca Eurojust să aibă sediul definitiv la Haga.

Compunerea, competenţele şi funcţiile Eurojust

Această decizie instituie Eurojust drept organ al Uniunii cu personalitate juridică. Fiecare stat membru trebuie să numească un membru naţional la sediul Eurojust: un procuror, un judecător sau un ofiţer de poliţie (ultimul menţionat trebuie să aibă competenţe echivalente cu cele ale judecătorului sau procurorului). Aceşti membri naţionali vor fi asistaţi de adjuncţi şi de asistenţi. Aceştia se supun legislaţiei naţionale a statului membru care i-a numit. Durata mandatului membrilor naţionali este de minimum patru ani. Statul membru care i-a numit le poate reînnoi mandatul. De asemenea, acesta decide în ceea ce priveşte natura competenţelor conferite reprezentanţilor săi naţionali. Cu toate acestea, membrii naţionali vor primi cel puţin anumite competenţe uzuale, precum şi alte competenţe care se pot exercita în acord cu autoritatea competentă naţională sau în situaţii urgente, astfel cum sunt definite în cadrul deciziei.

În ceea ce priveşte cercetările şi urmăririle penale (care vizează cel puţin două state membre) referitoare la infracţiuni grave, Eurojust are competenţa de a:

  • promova coordonarea între autorităţile competente ale diverselor state membre;
  • facilita aplicarea cererilor şi a deciziilor privind cooperarea judiciară.

Competenţa Eurojust acoperă, inter alia, tipurile de infracţiuni şi delicte pentru care Europol deţine competenţe permanente.

Se va stabili o coordonare permanentă (OCC) cu un reprezentant al fiecărui stat membru şi cu un punct de contact din cadrul Eurojust. Aceasta se va desfăşura 24 de ore din 24, astfel încât Eurojust să-şi poată exercita în permanenţă funcţiile.

Eurojust îşi poate îndeplini sarcinile prin intermediul unuia sau al mai multor membri naţionali sau în calitate de colegiu. Eurojust le poate solicita autorităţilor statelor membre vizate, inter alia:

  • să desfăşoare o cercetare sau o urmărire penală;
  • să formeze o echipă de cercetare comună;
  • să ia măsuri speciale sau orice alte măsuri de investigare.

Autorităţile naţionale vor răspunde acestor cereri fără întârziere.

Colegiul va emite avize neobligatorii în cazurile în care doi sau mai mulţi membri naţionali nu pot rezolva conflictele de competenţă judiciară, precum şi atunci când autorităţile competente raportează refuzurile recurente ale cooperării judiciare sau alte dificultăţi referitoare la aceasta.

Comisia, care este asociată integral activităţii Eurojust, va conveni cu Eurojust privind aranjamentele practice necesare.

Fiecare stat membru va numi unul sau mai mulţi corespondenţi naţionali pentru Eurojust. Fiecare stat membru va institui, de asemenea, un sistem de coordonare naţională cu Eurojust în vederea coordonării activităţii corespondenţilor Eurojust la nivel naţional, a corespondentului Eurojust la nivel naţional în materie de terorism, a corespondentului la nivel naţional şi a punctelor de contact ale Reţelei Europene Judiciare, precum şi a membrilor naţionali sau a punctelor de contact pentru Echipele de cercetare comună a Reţelei şi a reprezentanţilor Reţelelor pentru crime de război, recuperarea bunurilor şi corupţie.

Datele cu caracter personal

Pentru a-şi îndeplini obiectivele, Eurojust trebuie să poată efectua orice fel de schimb de informaţii relevante cu autorităţile competente. În acest scop, trebuie garantată aplicarea principiilor Convenţiei Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 de protecţie a persoanelor în ceea ce priveşte prelucrarea automată a datelor cu caracter personal.

Eurojust poate prelucra doar datele persoanelor care sunt suspecte de a fi săvârşit sau care au fost condamnate pentru o infracţiune care intră în competenţa Eurojust, precum şi ale victimelor şi ale martorilor. Tipurile de informaţii care se pot utiliza includ identitatea persoanei (numele complet, data şi locul de naştere, naţionalitatea, detaliile de contact, profesia, CNP-ul, documentele de identificare, profilurile ADN, fotografiile, amprentele etc.) şi natura presupuselor infracţiuni (categoria penală, data şi locul săvârşirii infracţiunii, tipul de cercetare etc.). Eurojust va institui un sistem de gestionare a cazurilor cu fişiere de lucru temporare şi un index al datelor cu şi fără caracter personal. Datele cu caracter personal sunt accesibile exclusiv membrilor naţionali şi adjuncţilor şi asistenţilor lor, persoanelor care participă la sistemele de coordonare cu Eurojust la nivel naţional care sunt conectate la sistemul de gestionare a cazurilor, precum şi personalului autorizat Eurojust. Trebuie observat faptul că obligaţia confidenţialităţii continuă se să aplice după încheierea activităţilor lor din cadrul Eurojust.

În cadrul Eurojust, se numeşte în mod special un membru al personalului responsabil cu protecţia datelor. Sarcinile acestuia includ garantarea procesării legale şi păstrarea unui jurnal scris al transmisiilor şi recepţiilor de date.

În general, orice persoană poate consulta datele privind propria persoană şi poate solicita corectarea sau ştergerea acestora în cazul în care acestea se dovedesc incomplete sau incorecte. Orice persoană care consideră că a fost prejudiciată datorită prelucrării incorecte a datelor are dreptul să depună o plângere. Eurojust răspunde pentru actele sale în temeiul legislaţiei naţionale a statului membru în care are sediul, în timp ce statele membre răspund pentru actele lor în temeiul legislaţiei lor naţionale. Decizia impune limite consultărilor referitoare la activităţile Eurojust (de exemplu, pentru a evita compromiterea unei cercetări).

Datele se vor păstra doar cât este strict necesar după încheierea activităţilor Eurojust. În orice caz, există prevederi pentru o revizuire periodică o dată la trei ani.

Eurojust şi statele membre protejează datele în special împotriva distrugerii, a pierderii, a divulgării, a modificării şi a accesului neautorizat.

Un organism independent monitorizează toate activităţile Eurojust pentru a se asigura că procesarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu decizia. Organul de control comun se reuneşte periodic şi atunci când este solicitat de preşedintele acestuia. Preşedintele este numit din rândul membrilor permanenţi care sunt în al treilea lor an de mandat.

Relaţiile cu celelalte organisme

Pentru a-şi exercita funcţiile, Eurojust menţine relaţii privilegiate cu Reţeaua Judiciară Europeană, cu Oficiul European de Poliţie (Europol), cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), cu Agenţia Europeană a Frontierelor Externe (Frontex) şi cu Centrul comun de situaţii al Consiliului. După aprobarea de către Consiliu, Eurojust va putea să finalizeze acordurile de cooperare privind schimbul de informaţii cu statele terţe, organizaţiile sau organismele internaţionale şi Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală (Interpol). Mai mult, Eurojust poate să coordoneze cooperarea judiciară cu statele terţe, precum şi să numească magistraţi de legătură pentru aceste state cu scopul facilitării acestei cooperări.

Dispoziţii finale

Această decizie include dispoziţiile privind organizarea şi funcţionarea Eurojust (organizarea secretariatului, numirea şi durata mandatului Directorului administrativ, statutul personalului, aranjamentele lingvistice etc.).

Consiliul şi Parlamentul European sunt informate periodic privind activităţile Eurojust şi situaţia actuală a infracţionalităţii pe teritoriul UE. În cadrul raportului anual către Consiliu, Eurojust poate face propuneri de îmbunătăţire a cooperării judiciare în materie penală.

REFERINŢE

Act

Intrarea în vigoare

Termen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Decizia 2002/187/JAI

6.3.2002

6.9.2003

JO L 63 din 6.3.2002

Act(e) de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Decizia 2003/659/JAI

1.10.2003

-

JO L 245 din 29.9.2003

Decizia 2009/426/JAI

4.6.2009

4.6.2011

JO L 138 din 4.6.2009

ACTE CONEXE

Report from the Commission of 6 July 2004 on the legal transposition of the Council Decision of 28 February 2002 setting up Eurojust with a view to reinforcing the fight against serious crime [COM(2004) 457 final – Not published in the Official Journal] (Raport al Comisiei din 6 iulie 2004 privind transpunerea juridică a Deciziei Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate [COM(2004) 457 final – Nepublicat în Jurnalul Oficial]).
În cadrul acestui raport, Comisia analizează punerea în aplicare a deciziei Eurojust, pe care o consideră dezamăgitoare: până la termenul-limită stabilit (septembrie 2003), doar un singur stat membru (Portugalia) a adoptat legislaţia completă necesară conformării cu decizia Eurojust. În ciuda faptului că până în aprilie 2004 încă trei state membre au adoptat legislaţia relevantă (Austria, Franţa, Germania), alte şase încă trebuie să-şi alinieze legislaţia naţională la prevederile deciziei (Belgia, Finlanda, Grecia, Italia, Luxemburg, Spania). Statele membre rămase au concluzionat că nu este necesară modificarea legislaţiei lor naţionale. Prin urmare, Comisia se întreabă dacă normele existente în statele membre vor fi suficiente în vederea intrării complete în vigoare a deciziei Eurojust şi transformării Eurojust într-un instrument eficient şi eficace. În consecinţă, aceasta solicită tuturor statelor membre să asigure o transpunere rapidă şi completă a deciziei Eurojust. În această privinţă, Comisia recomandă elaborarea de orientări sau circulare care să clarifice anumite aspecte esenţiale, chiar şi acolo unde legislaţia nu este indispensabilă; promovarea unui flux informaţional suficient de rapid; şi conferirea competenţelor judiciare şi/sau de cercetare necesare membrilor lor naţionali în cadrul Eurojust.

Ultima actualizare: 26.08.2009

Consultaţi şi

  • Site-ul Eurojust (EN)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii