RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 9 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


O nouă dimensiune pentru formarea judiciară europeană

Comisia doreşte ca jumătate dintre profesioniştii din domeniul justiţiei să participe la o formare privind dreptul Uniunii Europene (UE) până în 2020. Punerea în practică a acestui obiectiv se va baza pe sprijinul statelor membre, al partenerilor de la nivel naţional şi european, precum şi pe acţiunea Comisiei.

ACT

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor din 13 septembrie 2011, intitulată „Instaurarea unui climat de încredere în justiţie la nivelul UE. O nouă dimensiune a formării judiciare europene” [COM(2011) 551 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Dreptul naţional şi dreptul european coexistă în cadrul Uniunii Europene (UE). Este necesar ca profesioniştii din domeniul justiţiei să dispună de o cunoaştere suficientă a sistemelor juridice naţionale şi a dreptului UE pentru a se garanta securitatea juridică şi aplicarea omogenă a dreptului european. De aceasta depinde şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, precum şi cooperarea între autorităţile judiciare ale diferitelor state membre.

De aceea, Comisia şi-a stabilit drept obiectiv ca, până în 2020, jumătate dintre practicienii din domeniul dreptului să participe la o activitate de formare judiciară europeană. Deşi se acordă prioritate judecătorilor şi procurorilor, obiectivul este de a viza toţi profesioniştii din domeniul justiţiei.

Conţinutul formării

Formarea trebuie să fie, mai întâi de toate, o formare practică şi să intervină atât la începutul vieţii profesionale (formare iniţială), cât şi de-a lungul întregii cariere (formare continuă). Ar trebui să se acorde prioritate domeniilor de acţiune identificate de profesioniştii din justiţie, cum sunt cele în care există cele mai importante nevoi de formare, precum şi unor domenii mai tehnice sau în care se constată o slabă conformitate legislativă. Studierea limbilor străine trebuie să facă, de asemenea, parte din formare, pentru a facilita schimburile între statele membre.

Pentru a răspunde constrângerilor de timp ale profesioniştilor din justiţie, ar trebuie să se dezvolte formarea online. Portalul european e-justiţie va fi completat pentru a propune mai multe informaţii cu privire la formarea judiciară.

De asemenea, Comisia îşi propune să lanseze, începând din 2014, un program de schimburi de scurtă durată pentru judecătorii şi procurorii nou-numiţi, pentru ca aceştia să îşi îmbunătăţească cunoştinţele despre sistemele judiciare ale altor ţări din UE.

Punerea în aplicare

Cel mai eficient mod de a atinge obiectivul de formare a jumătate dintre profesioniştii din domeniul justiţiei este de a utiliza structurile, actorii şi reţelele existente la nivel naţional şi european.

La nivel naţional, formarea este asigurată, în funcţie de statele membre, de structurile de formare judiciară, de Ministerul Justiţiei, de Consiliul Magistraturii, de serviciile instanţelor şi de asociaţiile profesionale. Comisia doreşte să consolideze cooperarea cu şi între aceşti diverşi actori.

La nivel european, asociaţiile profesionale europene din domeniul justiţiei, precum şi organismele de formare judiciară, cum sunt Academia de Drept European (ERA), Centrul european pentru judecători şi avocaţi al Institutului European de Administraţie Publică (EIPA), Institutul Universitar European din Florenţa şi Colegiul Europei reprezintă modalităţi de a spori oferta europeană de formare judiciară.

Trebuie să se consolideze Reţeaua Europeană de Formare Judiciară (EJTN) (EN) (FR), care reuneşte ERA şi structurile naţionale de formare, pentru ca activităţile sale să fie accesibile mai multor magistraţi. Pentru ca reţeaua să deţină un rol mai activ, statele membre ar trebui să îşi sporească contribuţia financiară la aceasta. Obiectivul este ca reţeaua să poată organiza 1 200 de schimburi pe an la nivelul instanţelor.

Acţiunea Comisiei Europene

Comisia va sprijini o serie de măsuri, cum sunt parteneriatele public-privat, care pot duce la soluţii de formare inovatoare, precum şi organizarea unei reuniuni anuale la care să fie reprezentate toate profesiile juridice, pentru a facilita schimbul de bune practici.

În ceea ce priveşte finanţarea, Comisia doreşte ca formarea judiciară europeană să devină o prioritate a noului cadru financiar şi să sporească sprijinul financiar al UE în acest domeniu. Aceasta va încuraja, în special prin granturi, proiectele de calitate cu o anvergură europeană importantă, care se adresează unui public cât mai larg.

ACTE CONEXE

Programul de la Stockholm - O Europă deschisă şi sigură în serviciul cetăţenilor şi pentru protecţia acestora [Jurnalul Oficial C 115 din 4.5.2010].

Concluziile Consiliului din 27 octombrie 2011 privind formarea judiciară europeană [Jurnalul Oficial C 361 din 10.12.2011].

Ultima actualizare: 30.11.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii