RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene – Frontex

Acest regulament instituie Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (Frontex) în vederea îmbunătăţirii gestionării integrate a frontierelor externe ale Uniunii.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (Frontex) este instituită ca răspuns la necesitatea îmbunătăţirii gestionării integrate a frontierelor externe ale Uniunii Europene (UE).

Deşi responsabilitatea pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe le revine statelor membre, agenţia va facilita aplicarea măsurilor UE existente şi viitoare legate de gestionarea acestor frontiere.

În acest context, „frontiere externe” înseamnă frontierele terestre şi maritime ale statelor membre, aeroporturile şi porturile cărora li se aplică dispoziţiile dreptului UE privind trecerea frontierelor externe de către persoane.

Sarcinile agenţiei

Principalele sarcini ale agenţiei sunt următoarele:

  • coordonarea cooperării operative între statele membre cu privire la gestionarea frontierelor externe;
  • elaborarea unui model comun de evaluare integrată a riscului şi pregătirea evaluărilor generale şi specifice ale riscului;
  • sprijinirea statelor membre la formarea poliţiştilor de frontieră naţionali dezvoltând standarde comune de formare, asigurând formare la nivel european pentru instructorii poliţiştilor de frontieră naţionali, ţinând seminare şi oferind formare suplimentară funcţionarilor autorităţilor competente;
  • monitorizarea cercetării relevante pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe;
  • asistarea statelor membre în situaţiile care impun o asistenţă tehnică şi operativă sporită la frontierele externe;
  • furnizarea către statele membre a sprijinului necesar pentru organizarea operaţiunilor comune de returnare. Agenţia poate să utilizeze resursele Uniunii care sunt disponibile pentru acest scop şi trebuie să întocmească un inventar al celor mai bune practici pentru îndepărtarea resortisanţilor ţărilor terţe care se află în situaţie de şedere ilegală în statele membre;
  • detaşarea echipelor de intervenţie rapidă la frontieră în statele membre care se confruntă cu situaţii de presiune urgentă şi excepţională din cauza, de exemplu, a unui număr mare de imigranţi ilegali.

Fără a aduce atingere competenţelor agenţiei, statele membre pot continua cooperarea la un nivel operaţional cu alte state membre şi/sau ţări terţe în care o astfel de cooperare completează acţiunea agenţiei. Statele membre trebuie să raporteze agenţiei cu privire la astfel de activităţi, în cazul în care acestea sunt desfăşurate în afara cadrului agenţiei.

Structura şi organizarea agenţiei

Agenţia este un organism UE cu personalitate juridică. Ea este independentă cu privire la chestiunile tehnice şi este gestionată şi reprezentată de directorul ei executiv. Directorul executiv, care este independent în efectuarea propriilor sarcini, este numit pentru o perioadă de cinci ani de către Consiliul de administraţie pe criterii de merit, pe baza calităţilor administrative şi de conducere dovedite şi a experienţei relevante în domeniul gestionării frontierelor externe. El/ea este asistat(ă) de un director executiv adjunct.

Consiliul de administraţie adoptă, de asemenea, raportul general al agenţiei, programul de lucru şi politica de personal şi stabileşte structura organizaţională a agenţiei. El este alcătuit din câte un reprezentant din fiecare stat membru şi doi reprezentanţi ai Comisiei. Fiecare stat membru numeşte, de asemenea, un supleant, în timp ce Comisia numeşte doi supleanţi. Mandatul membrilor Consiliului de administraţie este de patru ani şi poate fi reînnoit o dată.

Ţările asociate la transpunerea, punerea în aplicare şi dezvoltarea acquis-ului Schengen participă în cadrul agenţiei şi fiecare numeşte un reprezentant şi un supleant în Consiliul de administraţie.

Cu privire la comunicare, agenţia are responsabilitatea de a publica raportul său general, precum şi de a oferi publicului şi oricărei părţi interesate informaţii obiective, fiabile şi uşor de înţeles despre activitatea sa.

Agenţia este finanţată printr-o subvenţie UE, o contribuţie din partea ţărilor asociate, prin taxele pentru serviciile prestate şi prin contribuţiile voluntare din statele membre. Normele financiare aplicabile agenţiei sunt adoptate de către Consiliul de administraţie după consultarea Comisiei.

Consiliul de administraţie comandă o evaluare externă independentă a punerii în aplicare a acestui regulament în termen de trei ani de la data la care agenţia îşi preia responsabilităţile şi va comanda o evaluare similară la fiecare cinci ani după aceea. El va face recomandări pe baza rezultatelor acestor evaluări.

Agenţia şi-a preluat responsabilităţile la data de 1 mai 2005.

Context

Obiectivul politicii UE în domeniul frontierelor externe este crearea unei gestionări integrate care să asigure un nivel uniform şi înalt al supravegherii şi al verificării persoanelor ca o condiţie prealabilă pentru stabilirea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie. În comunicarea sa din 7 mai 2002 intitulată „Către o gestionare integrată a frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV)”, Comisia a susţinut crearea unei „unităţi comune a experţilor practicieni ai frontierelor externe” însărcinată cu gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale statelor membre.

Planul pentru gestionarea frontierelor externe ale statelor membre, convenit de către Consiliu la data de 13 iunie 2002, a susţinut crearea unităţii comune a experţilor practicieni ai frontierelor externe ca mijloc de stabilire a unei gestionări integrate a frontierelor externe. Cu toate acestea, această unitate a demonstrat limitări structurale în ceea ce priveşte coordonarea cooperării operative.

Acest regulament este un răspuns la cererea făcută de către Consiliul European de la Salonic în concluziile sale din 16 şi 17 octombrie 2003. El are la bază experienţele dobândite din cooperarea dintre statele membre în cadrul unităţii comune, asupra căreia agenţia îşi asumă responsabilitatea pentru coordonarea cooperării operative.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Regulamentul (CE) nr. 2007/2004

26.11.2004

-

JO L 349, 25.11.2004

Act(e) de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Regulamentul (CE) nr. 863/2007

20.8.2007

-

JO L 199, 31.7.2007

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul economic şi social european şi către Comitetul regiunilor - Raport privind evaluarea şi dezvoltarea viitoare a agenţiei FRONTEX [COM(2008) 67 final – Nepublicat(ă) în Jurnalul Oficial].
Ca răspuns pentru Consiliul European de la Haga, Comisia a prezentat o evaluare politică a agenţiei. Recomandările sale pe termen scurt cuprind exploatarea la maximum a bazei de date cu echipamentele tehnice naţionale, unificarea operaţiunilor comune cu Reţeaua Europeană de Patrule (EPN), dobândirea de echipament pentru echipele de intervenţie rapidă la frontieră (RABIT) şi gestionarea de către Frontex a ICONet, precum şi preluarea activităţilor Centrului pentru informaţii, discuţii şi schimburi în materie de trecere a frontierei şi imigraţie (CIREFI).
De asemenea, Comisia face recomandări pe termen lung pentru implicarea Frontex în:

  • mecanismul evaluărilor Schengen ale frontierelor externe ale statelor membre;
  • sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR);
  • achiziţionarea de echipament şi recrutarea pentru crearea unui corp european al poliţiştilor de frontieră.

Decizia Consiliului 2005/358/EC din 26 aprilie 2005 de desemnare a sediului Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene [Jurnalul Oficial L 114, 4.5.2005].
Această decizie stabileşte sediul agenţiei la Varşovia, Polonia.

Acorduri

Decizia Consiliului 2010/490/EU din 26 iulie 2010 privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte, şi Confederaţia Elveţiană şi Principatul Liechtenstein, pe de altă parte, privind modalităţile de participare a statelor respective la activităţile Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene [Jurnalul Oficial L 243, 16.9.2010].

Decizia Consiliului 2007/511/EC din 15 februarie 2007 privind încheierea, în numele Comunităţii Europene, a unei înţelegeri între Comunitatea Europeană şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei cu privire la modalităţile de participare a acestor state la Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene [Jurnalul Oficial L 188, 20.7.2007].
Obiectivul acordului este implicarea Norvegiei şi a Islandei în Frontex. Conform regulamentului de înfiinţare a agenţiei, ţările asociate cu dezvoltarea acquis-ului Schengen participă la activităţile agenţiei. Acordul vizează stabilirea detaliilor participării Norvegiei şi Islandei (drepturile de vot ale reprezentanţilor acestora în consiliul de administraţie Frontex, contribuţia lor financiară, protecţia datelor şi recunoaşterea statutului juridic al Frontex în dreptul islandez şi norvegian).

Ultima actualizare: 24.11.2010

Consultaţi şi

  • Site-ul Frontex (EN)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii