EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Către o politică generală de luptă împotriva criminalității informatice

Pe măsură ce internetul a devenit o parte din viața noastră de zi cu zi, utilizatorii internetului au devenit și ei vulnerabili în fața infractorilor cibernetici, care adesea acționează de pe alte continente. În 2007, în lumina intensificării rapide a criminalității cibernetice*, Comisia Europeană a pus bazele unei politici cuprinzătoare pentru a aborda această problemă.

ACT

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Regiunilor: Către o politică generală de luptă împotriva criminalității cibernetice [COM(2007) 267 final, 22.5.2007]

SINTEZĂ

Pe măsură ce internetul a devenit o parte din viața noastră de zi cu zi, utilizatorii internetului au devenit și ei vulnerabili în fața infractorilor cibernetici, care adesea acționează de pe alte continente. În 2007, în lumina intensificării rapide a criminalității cibernetice*, Comisia Europeană a pus bazele unei politici cuprinzătoare pentru a aborda această problemă.

CARE ESTE ROLUL ACESTEI COMUNICĂRI?

Comunicarea prezintă o politică generală pentru o mai bună coordonare a luptei împotriva criminalității cibernetice.

ASPECTE-CHEIE

Obiective și acțiuni

Obiectivul constă în consolidarea luptei împotriva criminalității cibernetice la nivel național, european și internațional prin:

REALIZĂRI

Acestea includ:

Pentru informații suplimentare, consultați site-ul Comisiei Europene privind criminalitatea cibernetică.

CONTEXT

Articolul 68 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care a intrat în vigoare în 2009, a recunoscut în mod oficial rolul preeminent al Consiliului European în ceea ce privește procesul legislativ în domeniul afacerilor interne. Acesta permite completarea acțiunilor împotriva criminalității cibernetice cu legi și inițiative mai cuprinzătoare la nivelul UE.

TERMENI-CHEIE AI ACTULUI

Criminalitatea cibernetică: infracțiuni comise prin utilizarea rețelelor de comunicare electronice și a sistemelor de informare sau împotriva unor astfel de rețele sau de sisteme.

Aceasta poate fi împărțită în trei categorii:

  • forme tradiționale de activitate infracțională, dar care utilizează internetul pentru a comite infracțiuni (precum frauda sau falsificarea). Acestea variază de la furtul de identitate la „phishing” (care presupune dezvoltarea unui site web bancar fals de către infractorii care acționează online, cu scopul de a înșela clienții și a obține astfel parola sau datele acestora pentru a le fura banii). Internetul a transformat, de asemenea, traficul internațional cu droguri, cu arme și cu specii pe cale de dispariție;
  • publicarea de conținut ilegal, precum materiale care instigă la terorism, la violență, la rasism și xenofobie sau la abuz sexual asupra copiilor;
  • infracțiuni proprii rețelelor electronice, infracțiuni noi, adesea variate și la scară largă, necunoscute anterior erei Internetului. Infractorii atacă sistemele informatice, care uneori amenință infrastructurile de informații critice ale statului și, astfel, cetățenii acestuia în mod direct. Aceste atacuri se pot realiza prin „botnet-uri” (acronim pentru rețele-robot), prin intermediul cărora infractorii distribuie „malware” (programe ostile), care, odată descărcate, transformă calculatorul unui utilizator într-un „robot”. O rețea de astfel de calculatoare infectate este ulterior folosită pentru a comite infracțiuni fără cunoștința utilizatorilor.

ACTE CONEXE

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat [JOIN (2013) 1 final, 7.2.2013].

Data ultimei actualizări: 26.05.2015

Top