RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


O nouă abordare a armonizării tehnice

Această rezoluţie are ca obiectiv reformarea armonizării tehnice în Uniunea Europeană (UE) pe o nouă bază, limitându-se exclusiv la armonizarea cerinţelor esenţiale ale produselor şi aplicând „referinţa la standarde” şi principiul recunoaşterii reciproce, pentru a elimina obstacolele tehnice din calea liberei circulaţii a mărfurilor.

ACT

Council Resolution 85/C 136/01 of 7 May 1985 on a new approach to technical harmonization and standards (Rezoluţia 85/C 136/01 a Consiliului din 7 mai 1985 privind o nouă abordare în domeniul armonizării tehnice şi al standardizării).

SINTEZĂ

Obiectivul principal al acestei rezoluţii este dezvoltarea unei abordări de stabilire a normelor administrative generale aplicabile sectoarelor sau familiilor de produse, precum şi tipurilor de risc.

Această rezoluţie stabileşte un anumit număr de principii fundamentale pentru o politică europeană de standardizare:

  • statele membre se angajează să examineze în mod constant normele tehnice aplicabile pentru ca acestea din urmă să fie abrogate dacă sunt considerate depăşite sau superficiale;
  • statele membre asigură recunoaşterea reciprocă a rezultatelor testelor şi stabilesc norme armonizate referitoare la funcţionarea organismelor de certificare (principiul recunoaşterii reciproce);
  • statele membre acceptă o consultare comunitară rapidă dacă propunerile de reglementări sau procedurile naţionale prezintă un risc pentru buna funcţionare a pieţei interne;
  • este necesară extinderea „referinţei la standarde”, acordând prioritate standardelor europene şi, dacă este necesar, celor naţionale, şi definirea sarcinii de standardizare privind formularea caracteristicilor tehnice ale produselor (în special în domeniul siguranţei şi protecţiei sănătăţii);
  • este necesară consolidarea rapidă a capacităţii de standardizare, în mod prioritar la nivel european;
  • adoptarea standardelor europene trebuie să facă obiectul aprobării organismelor europene de standardizare.

Orientări generale ale noii abordări

Consiliul stabileşte patru principii fundamentale:

  • armonizarea legislativă se limitează la cerinţele esenţiale de siguranţă (sau la alte cerinţe de interes general) pe care trebuie să le îndeplinească produsele introduse pe piaţă şi care, din acest motiv, beneficiază de libera circulaţie în Uniunea Europeană;
  • elaborarea specificaţiilor tehnice de fabricare se încredinţează organelor competente în materie de standardizare industrială, care ţin seama în acest proces de starea tehnologiei;
  • aceste specificaţii tehnice nu au caracter obligatoriu. Acestea îşi menţin statutul de standarde voluntare;
  • administraţiile sunt obligate să admită în cazul produselor fabricate în conformitate cu standardele armonizate prezumpţia de conformitate cu cerinţele esenţiale stabilite prin directivă. În cazul în care producătorul nu fabrică produse conform acestor standarde, acesta are obligaţia de a dovedi conformitatea produselor sale cu cerinţele esenţiale.

Pentru ca acest sistem să poată funcţiona, trebuie îndeplinite două condiţii:

  • standardele trebuie să asigure o garanţie de calitate a produsului conform;
  • autorităţile publice trebuie să asigure protecţia siguranţei (sau a altor cerinţe vizate) pe teritoriul lor. Aceasta este o condiţie necesară pentru stabilirea încrederii reciproce între statele membre.

Comisia acordă mandate de standardizare organismelor europene de standardizare. Acordurile între Comisie şi aceste organisme asigură executarea în conformitate cu orientările generale. În absenţa standardelor europene, standardele naţionale vor fi verificate printr-o procedură la nivel european, gestionată de Comisie, care este asistată de un comitet permanent alcătuit din responsabili ai administraţiilor naţionale. Sunt prevăzute proceduri de salvgardare care oferă autorităţilor naţionale posibilitatea de a contesta conformitatea unui produs sau calitatea unui standard.

Domeniul de aplicare al unei directive este definit de categoriile ample de produse sau/şi de tipurile de riscuri pe care aceasta le acoperă.

Schema unei directive „noua abordare”

Este necesar ca statele membre să asigure pe teritoriul lor siguranţa persoanelor, a animalelor domestice şi a bunurilor. Dispoziţiile care asigură această protecţie trebuie armonizate pentru a garanta libera circulaţie a mărfurilor, fără a scădea nivelurile existente de protecţie din statele membre.

Comitetul European pentru Standardizare (CEN) şi Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică (CENELEC) sunt organismele competente pentru adoptarea standardelor europene armonizate în domeniul de aplicare al directivei. Pentru sectoarele specifice de activitate industrială, pot fi implicate alte organisme europene competente în domeniul elaborării de specificaţii tehnice.

Definiţia gamei de produse acoperite şi natura riscurilor care trebuie evitate trebuie să asigure o abordare coerentă. Nu se exclude suprapunerea unor directive distincte referitoare la diferite tipuri de riscuri pentru aceeaşi categorie de produse.

Produsele acoperite printr-o directivă nu pot fi introduse pe piaţă decât dacă nu compromit siguranţa persoanelor, a animalelor domestice sau a bunurilor. Directivele prevăd ca regulă o armonizare totală, şi anume doar produsele conforme pot fi introduse pe piaţă.

Directiva trebuie să conţină o descriere a cerinţelor de siguranţă cu care trebuie să se conformeze toate produsele care intră în domeniul de aplicare al directivei. Aceasta trebuie să fie suficient de precisă pentru a permite, în transpunerea în legislaţia naţională, stabilirea obligaţiilor juridice.

Libera circulaţie a produsului în cauză este asigurată fără a se recurge la verificarea prealabilă a respectării cerinţelor esenţiale.

Statele membre consideră conforme produsele însoţite de unul dintre tipurile de atestare prevăzute de directivă, prin care declară conformitatea acestora fie cu standardele armonizate, fie, în absenţa standardelor armonizate, cu normele naţionale. În cazul în care un stat membru consideră că un standard armonizat nu îndeplineşte cerinţele esenţiale, Comisia sesizează Comitetul privind standardele şi regulile tehnice care comunică o opinie de urgenţă. În funcţie de această opinie, standardul poate fi menţinut, retras sau revizuit.

În cazul în care un stat membru ar constata că un produs riscă să compromită siguranţa persoanelor, a animalelor domestice sau a bunurilor, acesta ia toate măsurile corespunzătoare pentru a retrage de pe piaţă sau a interzice comercializarea produsului în cauză. Libera circulaţie a produsului poate fi restrânsă, chiar dacă acesta din urmă este însoţit de o atestare a conformităţii. În acest caz, statul membru informează Comisia cu privire la această măsură specificând motivele deciziei sale. Comisia consultă statele membre în cauză şi Comitetul permanent. Dacă acţiunea este considerată justificată, Comisia informează statele membre, care trebuie să interzică introducerea pe piaţă a produsului în cauză.

Mijloacele de atestare la care pot recurge profesioniştii sunt:

  • certificatele sau mărcile de conformitate eliberate de o terţă parte;
  • rezultatele testelor efectuate de o terţă parte;
  • declaraţia de conformitate eliberată de fabricant care ar putea fi însoţită de un sistem de supraveghere;
  • alte mijloace de atestare care trebuie definite, eventual, în directivă.

Organismele naţionale care pot elibera o marcă sau un certificat de conformitate sunt notificate de statul membru către Comisie şi către celelalte state membre. Acestea au obligaţia de a-şi efectua sarcinile în conformitate cu principiile şi practicile Organizaţiei Internaţionale pentru Standardizare (ISO) (EN) (FR). Statele membre au sarcina de a controla buna funcţionare a acestor organisme. Autorităţile naţionale au dreptul de a solicita producătorului să le furnizeze datele referitoare la verificările de siguranţă atunci când există îndoieli privind conformitatea cu cerinţele de siguranţă. Orice producător poate, în cazul unei contestaţii sau proceduri judiciare, să furnizeze, prin orice mijloc oportun, dovada conformităţii produsului.

Comitetul permanent pentru directivele sectoriale este alcătuit din reprezentanţii desemnaţi de către statele membre, asistaţi eventual de experţi sau de consilieri. Sarcinile comitetului au ca obiect aplicarea directivei. Comitetul oferă un forum pentru dezbaterea eventualelor obiecţii, însă nu este obligat să efectueze verificări detaliate ale întregului conţinut al standardelor.

Criterii pentru selectarea domeniilor pentru aplicarea „referinţei la standarde”:

  • întrucât numai cerinţele esenţiale trebuie armonizate, trebuie să fie posibilă distincţia dintre cerinţele esenţiale şi specificaţiile de fabricare;
  • domeniul face obiectul unei standardizări (sau se resimte necesitatea unei reglementări la nivel comunitar);
  • majoritatea directivelor adoptate se referă la următoarele trei domenii: vehiculele cu motor, metrologia şi echipamentele electrice. Aşadar, noua abordare va trebui să se concentreze în primul rând pe celelalte domenii;
  • posibilitatea de a soluţiona, prin adoptarea unei singure directive, a problemelor privind reglementarea pentru un număr mare de produse şi fără ca această directivă să facă obiectul unor adaptări şi modificări frecvente (din motive practice şi de economie de muncă). Domeniile alese trebuie deci să fie caracterizate printr-o gamă largă de produse a căror omogenitate să permită definirea unor cerinţe esenţiale comune.

ACTE CONEXE

Directiva 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice [Jurnalul Oficial L 204 din 21.7.1998].

Ultima actualizare: 13.07.2011

Consultaţi şi

  • Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie privind „noua abordare” (EN)
  • Comitetul European pentru Standardizare (CEN) (EN)
  • Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnică (CENELEC) (EN)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii