RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Brevetul comunitar

Crearea unui brevet comunitar este menită să ofere inventatorilor posibilitatea de a obţine un brevet unic şi valabil din punct de vedere juridic în întreaga Uniune Europeană. Crearea unui astfel de brevet ar permite reducerea semnificativă a costurilor de brevetare (în special, cele legate de traducerea şi depunerea brevetelor), o protecţie simplificată a invenţiilor pe întreg teritoriul european în temeiul unei proceduri unice şi instituirea unui sistem unic şi centralizat de soluţionare a litigiilor.

PROPUNERE

Propunere de regulament al Consiliului din 1 august 2000 privind brevetul comunitar.

SINTEZĂ

Context

În Uniunea Europeană (UE), protecţia prin brevet este, în prezent, asigurată de două sisteme, dar niciunul dintre acestea nu se bazează pe un instrument juridic comunitar: sistemele naţionale de brevete şi sistemul european de brevete.

Brevetele naţionale au făcut obiectul unei armonizări de facto prin semnarea mai multor convenţii internaţionale, inclusiv a Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene (Convenţia de la München) din 1973, la care au aderat toate statele membre ale UE.

Convenţia de la München stabileşte o procedură unică pentru eliberarea brevetului european. Convenţia a instituit Oficiul European de Brevete (denumit în continuare „Oficiul”) care eliberează brevetele ce devin ulterior brevete naţionale supuse normelor naţionale. În prezent, 31 de ţări sunt membre ale Organizaţiei Europene de Brevete.

Deşi Convenţia de la München a creat un sistem unic de eliberare a brevetelor, nu există încă un brevet comunitar inclus în ordinea juridică comunitară. Un astfel de brevet, unic pentru întreaga Comunitate, poate ajuta Europa să transforme în succese industriale şi comerciale rezultatele cercetării şi noile cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice. De asemenea, obiectivul este de a permite Europei să recupereze decalajele în raport cu SUA şi Japonia în ceea ce priveşte investiţiile private în cercetare şi dezvoltare (C&D).

Propunerea de regulament este rezultatul discuţiilor purtate în contextul Cărţii verzi din iunie 1997 privind brevetul comunitar şi sistemul de brevete în Europa. Liniile principale ale acesteia au fost prezentate în comunicarea Comisiei din februarie 1999 privind „Evoluţiile în urma Cărţii verzi privind brevetul comunitar şi sistemul de brevete în Europa”.

Funcţionarea generală a noului sistem comunitar

Sistemul propus nu urmăreşte să înlocuiască sistemele naţionale şi sistemul european existent, ci să coexiste împreună cu acestea. Inventatorii vor rămâne liberi să aleagă modalitatea de protecţie prin brevet care le convine cel mai mult.

Ideea principală a propunerii este crearea unei „simbioze” între două sisteme: sistemul Regulamentului privind brevetul comunitar şi sistemul Convenţiei de la München.

Regulamentul va veni în completarea Convenţiei de la München. Brevetul comunitar va fi eliberat de Oficiu ca brevet european, specificându-se teritoriul Comunităţii, în locul statelor membre individuale. Pentru aplicarea regulamentului, va fi necesar ca Comunitatea să adere la Convenţia de la München şi se va impune o revizuire a convenţiei pentru a permite Oficiului să elibereze un brevet comunitar.

După adoptarea regulamentului, competenţa externă privind brevetul comunitar va fi o atribuţie exclusivă a Comunităţii.

Caracteristicile esenţiale ale brevetului comunitar

Brevetul comunitar are un caracter unitar şi autonom, astfel că produce aceleaşi efecte în întreaga Comunitate. Acesta nu poate fi eliberat, transferat sau anulat decât pentru întreaga Comunitate.

Condiţiile de eliberare a brevetului

Condiţiile de eliberare a brevetului, de exemplu, condiţiile de brevetabilitate, sunt stabilite prin Convenţia de la München.

Dreptul la brevet

Dreptul la brevetul comunitar aparţine inventatorului sau succesorului legal al acestuia. În cazul în care inventatorul este angajat, dreptul la brevet este definit de legislaţia statului în care îşi exercită activitatea principală sau, dacă acest stat nu poate fi determinat, de legislaţia statului în care îşi are sediul angajatorul acestuia.
De asemenea, sunt prevăzute dispoziţii pentru obţinerea unui brevet în cotitularitate, dar şi pentru transferul proprietăţii asupra unui brevet comunitar.

Cererea de brevet comunitar

Cererea se face în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei de la München. Oficiul examinează cererea şi o publică, la fel şi eventualul brevet acordat, în Registrul brevetelor comunitare şi/sau în Buletinul brevetelor comunitare.

Efectele brevetului comunitar

Brevetul comunitar conferă titularului dreptul de a interzice, fără consimţământul său:

  • exploatarea directă a invenţiei, şi anume fabricarea, oferirea, introducerea pe piaţă, importul acesteia etc.;
  • exploatarea indirectă a invenţiei, de exemplu, prin furnizarea acesteia etc.

Limitările efectelor brevetului comunitar

Drepturile conferite de brevetul comunitar nu se extind la o serie de domenii specificate în propunerea de regulament, cu referire, în special, la actele realizate într-un cadru privat şi în scopuri necomerciale.

De asemenea, aceste drepturi nu se extind la actele care vizează produsul ce face obiectul brevetului şi care sunt realizate pe teritoriul statelor membre după ce acest produs a fost introdus pe piaţa comunitară de către titularul brevetului sau cu consimţământul acestuia, cu excepţia cazurilor în care există motive legitime.

Drepturile de brevet nu se aplică utilizării anterioare a invenţiei. Prin urmare, dacă o persoană, cu bună-credinţă şi în interesul întreprinderii sale, utilizează invenţia sau realizează pregătiri efective şi serioase înainte de data depunerii brevetului, aceasta are dreptul să continue utilizarea în cauză sau să facă uz de invenţie conform planificării din timpul pregătirilor.

Licenţele contractuale

Brevetul comunitar poate face, integral sau parţial, obiectul unor licenţe acordate pentru întreaga Comunitate sau pentru o parte a Comunităţii. Aceste licenţe pot fi exclusive sau neexclusive. Drepturile conferite de brevetul comunitar pot fi invocate împotriva unui deţinător de licenţă în cazul în care acesta încalcă orice restricţii impuse de contractul de licenţă.

Licenţele de drept

Titularul unui brevet poate autoriza orice persoană interesată să utilizeze invenţia în calitate de deţinător de licenţă, în schimbul unei redevenţe stabilite de Comisie. Autorizarea se acordă – şi poate fi, de asemenea, retrasă – printr-o declaraţie scrisă adresată Oficiului şi atrage o reducere a taxelor anuale pentru reînnoirea brevetului.

Statele membre nu sunt abilitate să acorde licenţe de drept pentru un brevet comunitar.

Licenţele obligatorii

Comisia poate acorda o licenţă obligatorie în cazul neexploatării sau exploatării insuficiente a unui brevet comunitar sau în cazul unor brevete dependente. De asemenea, aceasta poate autoriza exploatarea unui brevet comunitar în anumite situaţii specifice: în perioade de criză, în alte situaţii de extremă urgenţă sau într-o situaţie în care este necesară remedierea unei practici anticoncurenţiale, considerate astfel în temeiul unei proceduri judiciare sau administrative.

Reînnoirea brevetului comunitar

În vederea reînnoirii brevetelor comunitare, trebuie să se plătească taxele anuale Oficiului. Aceste taxe urmează să fie stabilite printr-un regulament privind taxele, care va fi adoptat de un comitet de reglementare.

Renunţarea la brevetul comunitar

Brevetul comunitar poate fi retras numai în integralitatea sa. Retragerea trebuie să fie anunţată în scris Oficiului de către titularul brevetului şi intră în vigoare doar după consemnarea în Registrul brevetelor comunitare.

Expirarea brevetului comunitar

Brevetul comunitar este valabil pe o perioadă de douăzeci de ani de la data depunerii cererii de brevet. Brevetul expiră dacă nu se plăteşte la timp taxa anuală de reînnoire sau orice alte taxe suplimentare.

Anularea brevetului comunitar

Motivele anulării includ următoarele:

  • obiectul brevetului nu este brevetabil în conformitate cu articolele 52-57 din Convenţia de la München;
  • brevetul nu prezintă invenţia într-un mod suficient de clar şi complet pentru ca un profesionist în domeniu să o poată realiza;
  • obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii de brevet depuse.

Anularea brevetului are efecte retroactive, cu excepţia hotărârilor privind încălcarea brevetelor cu valoare de res judicata şi executate înainte de adoptarea deciziei privind nulitatea. Efectul retroactiv al nulităţii nu afectează nici contractele încheiate şi executate anterior deciziei de nulitate. Totuşi, în anumite situaţii, se poate reclama restituirea sumelor plătite în temeiul contractului.

Orice persoană poate introduce o acţiune în nulitate, cu excepţia cazului în care este contestat dreptul titularului de a obţine brevetul. În acest caz, iniţiatorul acţiunii trebuie să fie persoana abilitată să fie înscrisă în Registrul brevetelor comunitare ca titular sau cotitular al brevetului, împreună cu orice altă persoană abilitată în calitate de cotitular.

O acţiune în nulitate poate fi introdusă chiar dacă brevetul nu mai este valabil.
Brevetul poate fi anulat integral sau parţial.

Cadrul juridic

Propunerea urmăreşte crearea unui organ jurisdicţional comunitar centralizat pentru a garanta uniformitatea de drept şi coerenţa jurisprudenţei. Acest tribunal ar urma să aibă o cameră de primă instanţă şi de recurs.

Competenţele Tribunalului comunitar pentru proprietatea intelectuală

Organul jurisdicţional centralizat ar urma să aibă competenţă exclusivă pentru anumite categorii de acţiuni, inclusiv litigiile privind încălcarea brevetelor şi valabilitatea brevetului comunitar. Tribunalul ar urma să se ocupe, în special, de litigiile dintre părţile private şi ar fi abilitat să impună sancţiuni şi despăgubiri pentru daune şi prejudicii.

Acţiunile privind încălcarea brevetelor

Acţiunile privind încălcarea brevetelor trebuie să se bazeze pe o presupusă încălcare a drepturilor conferite de brevet. Această acţiune poate fi exercitată de titularul brevetului sau, în anumite situaţii, de beneficiarul unei licenţe.

Cererea de limitare

La cererea titularului, un brevet comunitar poate face obiectul limitării sub forma unei modificări a revendicărilor, a descrierilor sau a desenelor. În acest sens, este necesar acordul unei persoane care beneficiază de un drept real sau de o licenţă înscrisă în Registrul brevetelor comunitare.

Rolul Comisiei în faţa organului jurisdicţional comunitar

Comisia are competenţa de a acţiona atunci când se află în joc interesele Comunităţii. Aceasta poate sesiza Tribunalul printr-o acţiune în nulitate a brevetului şi poate interveni în orice procedură aflată pe rolul Tribunalului.

Sancţiunile şi despăgubirile pentru daune şi prejudicii

Tribunalul comunitar are la dispoziţie mai multe tipuri de sancţiuni. Dacă este vorba de o acţiune privind încălcarea brevetului, acesta poate dispune, de exemplu:

  • interdicţia ca pârâtul să continue actele de încălcare;
  • confiscarea produselor rezultate în urma încălcării;
  • confiscarea bunurilor, a materialelor etc., care permit exploatarea invenţiei.

Competenţele instanţelor naţionale

Instanţele naţionale sunt competente în chestiunile care nu ţin de competenţa exclusivă a Curţii de Justiţie sau a Tribunalului comunitar pentru proprietatea intelectuală. Astfel, instanţele naţionale se ocupă, de exemplu, de:

  • acţiunile care privesc litigiile dintre angajator şi angajat în ceea ce priveşte dreptul de brevet;
  • acţiunile privind executarea forţată a brevetului comunitar.

Arbitrajul

Normele naţionale ale statelor membre referitoare la arbitraj rămân în vigoare.
Un brevet comunitar nu poate fi declarat nul sau nu poate fi invalidat în cadrul unei proceduri de arbitraj.

Regimul lingvistic

În conformitate cu Convenţia de la München, un brevet trebuie să fie eliberat într-una din limbile de procedură ale Oficiului (germană, engleză sau franceză) şi trebuie să fie publicat în această limbă cu o traducere a revendicărilor în celelalte două limbi de procedură (spaniolă sau italiană).

Nu este necesară traducerea brevetului comunitar în toate limbile Uniunii Europene, deşi titularul brevetului este liber să realizeze şi să depună traduceri ale brevetului şi în alte limbi oficiale ale statelor membre. Aceste traduceri vor fi ulterior puse la dispoziţia publicului. Această măsură este luată pentru a se evita costurile ridicate care ar putea avea un efect disuasiv în ceea ce priveşte utilizarea brevetului comunitar.

În prezent, un acord final cu privire la toate aceste aspecte pare dificil. Principalul obstacol îl reprezintă chestiunea traducerii revendicărilor brevetului. Textul prevede, de altfel, că revendicările brevetului – care reprezintă, de fapt, partea cea mai scurtă, dar şi cea mai importantă, deoarece defineşte limitele protecţiei - ar trebui traduse în toate limbile oficiale ale UE. În stadiul actual, miniştrii europeni nu reuşesc însă să ajungă la un compromis în ceea ce priveşte chestiunea legată de cine va decide cu privire la validitatea juridică a traducerii şi cum pot fi gestionate efectele unei traduceri eronate.

Un al doilea punct de dezacord este legat de stabilirea termenului-limită pentru depunerea traducerilor. Aceasta este o chestiune esenţială deoarece, în conformitate cu regimul propus, în cazul în care traducerile nu sunt depuse în termenele stabilite, brevetul comunitar va fi considerat ca neavând efect.

REFERINŢE ŞI PROCEDURĂ

PropunereJurnalul OficialProcedură
COM(2000) 412 final

JO C 337 E, 28.11.2000

Consultare CNS/2000/0177

ACTE CONEXE

Cooperare consolidată

Decizia 2011/167/UE a Consiliului din 10 martie 2011 de autorizare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecţii prin brevet unitar [Jurnalul Oficial L 76 din 22.3.2011].
Prezenta decizie consemnează voinţa exprimată de 25 de state membre de a institui între ele o cooperare consolidată în domeniul creării unei protecţii prin brevet unitar.
Cooperarea are ca scop crearea unui brevet unitar care să confere o protecţie uniformă pe teritoriul statelor membre participante. Mai trebuie puse la punct dispoziţiile referitoare la traducerea brevetului.

Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de implementare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecţii unitare prin brevet [COM(2011) 215 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].
Propunerea vizează implementarea unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecţii prin brevet unitar, astfel cum a fost aceasta autorizată prin Decizia 2011/167/UE. Propunerea defineşte parametrii brevetelor europene pentru a le conferi un efect unitar pe teritoriul statelor membre participante.

Propunere de regulament al Consiliului de implementare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecţii unitare prin brevet în ceea ce priveşte dispoziţiile aplicabile în materie de traducere [COM(2011) 216 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].
Propunerea vizează instituirea unor proceduri simplificate în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la traducerea unui brevet european cu efect unitar. Acesta este publicat într-una din cele trei limbi oficiale ale Oficiului European de Brevete (OEB) şi poate fi tradus în celelalte două limbi. Brevetul va putea fi tradus şi într-o altă limbă a UE în caz de litigii sau dacă solicitantul a depus o cerere de brevet european într-o altă limbă decât cele ale OEB. În acest caz, costurile de traducere vor intra sub incidenţa unui sistem de compensare administrat de OEB.

Tribunalul pentru brevete comunitare

Proposal of 23 December 2003 for a Council Decision conferring jurisdiction on the Court of Justice in disputes relating to the Community patent [COM(2003) 827 final – Not published in the Official Journal] (Propunere de decizie a Consiliului din 23 decembrie 2003 de atribuire de competenţe Curţii de Justiţie în litigiile referitoare la brevetul comunitar [COM(2003) 827 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial]).

Proposal of 2 December 2003 for a Council Decision establishing the Community Patent Court and concerning appeals before the Court of First Instance [COM(2003) 828 final – Not published in the Official Journal] (Propunere de decizie a Consiliului din 2 decembrie 2003 privind crearea Tribunalului pentru brevete comunitare şi căile de atac introduse pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă [COM(2003) 828 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial]).
În perspectiva creării unui brevet comunitar, înfiinţarea unui Tribunal pentru brevete comunitare, plasat sub egida Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, este menită să completeze dispozitivul de protecţie prin brevet în cadrul Uniunii. Înfiinţarea Tribunalului oferă avantajul centralizării litigiilor, ceea ce va însemna o soluţionare mai eficientă a litigiilor privind încălcarea brevetelor şi valabilitatea brevetelor comunitare.

Ultima actualizare: 22.03.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii