RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Libera circulaţie a lucrătorilor: bilanţul drepturilor

Obiectivul acestei comunicări este informarea cetăţenilor europeni cu privire la drepturile lor, atunci când doresc să lucreze într-un alt stat membru al Uniunii Europene (UE). Aceştia trebuie trataţi în acelaşi fel ca şi lucrătorii naţionali în ceea ce priveşte accesul la locurile de muncă, condiţiile de muncă, fiscalitatea şi prestaţiile sociale.

ACT

Comunicarea Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social şi către Comitetul Regiunilor din 13 iulie 2010 intitulată „Reafirmarea liberei circulaţii a lucrătorilor: drepturi şi evoluţii majore” [COM(2010) 373 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

De la instituirea principiului liberei circulaţii a persoanelor în Uniunea Europeană (UE), au fost eliminate numeroase obstacole în calea mobilităţii. Astfel, Comisia prezintă principalele evoluţii juridice care au îmbunătăţit drepturile lucrătorilor migranţi europeni. În plus, promovarea mobilităţii este unul dintre obiectivele noii strategii Europa 2020.

Libera circulaţie a lucrătorilor

Principiul liberei circulaţii a persoanelor se aplică tuturor cetăţenilor europeni a căror şedere nu depăşeşte trei luni. După această perioadă, exercitarea dreptului la libera circulaţie se supune anumitor condiţii. Totuşi, lucrătorii migranţi beneficiază de condiţii mai bune decât cetăţenii inactivi.

Principiul liberei circulaţii a lucrătorilor dă dreptul oricărui cetăţean european să lucreze într-un stat membru al UE (articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea UE (TFUE)). Anumite state pot impune formalităţi de înregistrare a lucrătorilor după o perioadă de trei luni, însă nicio altă condiţie referitoare la şedere.

Lucrătorii independenţi (articolul 49 din TFUE) şi lucrătorii detaşati în contextul prestării de servicii fac obiectul altor dispoziţii.

Lucrătorii migranţi sunt cei care au:

  • un venit, inclusiv un venit limitat sau avantaje în natură. Numai munca voluntară este exclusă din această definiţie;
  • o legătură de subordonare, care caracterizează activităţile salariate (adică angajatorul stabileşte activitatea, remuneraţia, condiţiile de muncă etc.);
  • o muncă reală şi autentică, întrucât activitatea nu trebuie să fie nici marginală, nici auxiliară. Cu toate acestea, sunt recunoscute munca cu fracţiune de normă, stagiile şi anumite formări;
  • o legătură transfrontalieră, şi anume lucrătorul trebuie să locuiască într-un alt stat membru al UE decât în ţara sa de origine.

Alte categorii de cetăţeni pot beneficia de libertatea de circulaţie a lucrătorilor, după o perioadă de şedere de trei luni:

  • membrii familiei lucrătorului migrant, indiferent de naţionalitatea acestora. Aceştia au acces la avantajele sociale ale ţării gazdă;
  • persoanele care păstrează calitatea de lucrător, chiar dacă nu mai sunt angajaţi în ţara gazdă (în caz de incapacitate temporară de muncă, de şomaj involuntar etc.);
  • persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dacă fac dovada căutării active a unui loc de muncă.

Accesul la locuri de muncă

Lucrătorii migranţi trebuie să îşi poată desfăşura activităţile profesionale în aceleaşi condiţii ca şi lucrătorii naţionali. Astfel, aceştia nu pot fi discriminaţi în ceea ce priveşte:

  • practicarea unei profesii reglementate, întrucât pot solicita recunoaşterea calificărilor sau a formării lor profesionale;
  • cunoştinţele lingvistice, care trebuie să fie doar rezonabile şi necesare pentru locul de muncă respectiv;
  • accesul la o funcţie publică, exceptând pentru anumite tipuri de locuri de muncă ce necesită participarea la exercitarea puterilor conferite de dreptul public;
  • libera circulaţie a sportivilor profesionişti şi semiprofesionişti.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au acces la serviciile publice pentru ocuparea forţei de muncă şi la prestaţiile financiare de ajutor pentru facilitarea accesului la piaţa forţei de muncă a statului membru gazdă.

Tratamentul egal al lucrătorilor

Se interzice orice discriminare în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, remunerarea şi condiţiile de muncă.

Lucrătorii migranţi sunt asimilaţi lucrătorilor naţionali:

  • se supun legilor şi convenţiilor colective din statul membru gazdă;
  • beneficiază de aceleaşi avantaje sociale legate de calitatea lor de rezident sau de lucrător, încă din prima zi de activitate;
  • nu pot fi discriminaţi la nivel fiscal pe motiv de naţionalitate sau de calitatea lor de lucrători migranţi.
Ultima actualizare: 22.09.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii