RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Contractele de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale

Achiziţiile publice joacă un rol important în performanţa economică globală a Uniunii Europene. Autorităţile publice europene cheltuiesc în jur de 18 % din PIB pentru achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii. Generaţia actuală de directive privind achiziţiile publice, şi anume Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE, reprezintă produsul unui îndelungat proces de evoluţie început în 1971 odată cu adoptarea Directivei 71/305/CEE. Prin faptul că garantează proceduri transparente şi nediscriminatorii, aceste directive au ca principal obiectiv ca operatorii economici să beneficieze pe deplin de libertăţile fundamentale atunci când concurează pentru contracte de achiziţii publice.

ACT

Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale [A se vedea actele de modificare].

SINTEZĂ

Directiva 2004/17/CE privind „sectoarele speciale” ale apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale (numită directiva „sectoarelor speciale”) se aplică contractelor de achiziţii publice atribuite de o autoritate contractantă în sectoarele în cauză pentru:

  • bunuri;
  • servicii;
  • lucrări;

care nu sunt excluse în mod excepţional din domeniul de aplicare al acesteia, dar, spre deosebire de directiva „clasică”, nu se aplică concesiunilor de lucrări.

Domeniu de aplicare

Entităţi contractante

Directiva sectoarelor „speciale” se aplică pentru:

  • orice autoritate contractantă * sau întreprindere publică * care desfăşoară activităţi într-unul dintre următoarele domenii: gaze, energie electrică, apă, servicii de transport, servicii poştale *, extragerea combustibililor sau punerea la dispoziţie a porturilor sau aeroporturilor;
  • orice entitate contractantă care nu este nici autoritate contractantă, nici întreprindere publică, şi exercită una sau mai multe dintre activităţile precedente şi beneficiază de drepturi speciale sau exclusive * atribuite de o autoritate competentă dintr-un stat membru, astfel cum sunt definite prin directivă.

Listele neexhaustive ale entităţilor contractante sunt prezente în anexă. Statele membre anunţă Comisiei orice modificare.

Activităţi vizate

Directiva se aplică următoarelor activităţi:

  • punerea la dispoziţie sau exploatarea reţelelor fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de gaze, energie termică sau electricitate sau alimentarea acestor reţele cu gaze, energie termică sau electricitate;
  • punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă sau alimentarea acestor reţele cu apă;
  • în cazul în care entitatea contractantă este activă în sectorul apei potabile, contractele sau concursurile care se referă la irigaţii, drenare sau la proiecte de inginerie hidraulică sau contractele care au legătură cu evacuarea sau tratarea apelor uzate;
  • punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele destinate furnizării de servicii publice în domeniul transportului feroviar, prin sisteme automate, cu tramvai, troleibuz, autobuz sau prin cablu.
    Transportul public cu autobuzul este exclus din domeniul de aplicare al directivei în cazul în care alte entităţi furnizează acest serviciu în mod liber, în condiţii similare entităţilor contractate, într-o manieră generală sau într-o regiune geografică specifică;
  • furnizarea de servicii poştale * Aceste servicii includ: serviciile poştale rezervate în sensul Directivei 97/67/CE, precum şi serviciile poştale care nu pot fi rezervate în temeiul Directivei 97/67/CE; ansamblul de servicii următoare sunt, şi ele, incluse, cu condiţia să fie furnizate de o entitate care furnizează, de asemenea, servicii poştale şi ca acest contract să nu mai fie deschis concurenţei: servicii de gestiune a serviciilor de curierat (precum mailroom management services), servicii cu valoare adăugată exclusiv electronice şi furnizate integral prin poştă electronică (precum transmiterea securizată prin mijloace electronice a documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor), publicitatea directă prin corespondenţă, care nu poartă adresă, servicii financiare (precum mandate poştale şi transferuri pe bază de conturi curente poştale); servicii filatelice şi servicii de logistică;
  • exploatarea unei regiuni geografice în scopul: explorării sau extracţiei de petrol, gaze, cărbune sau alţi combustibili solizi sau punerii la dispoziţia transportatorilor aerieni, maritimi sau fluviali, a aeroporturilor şi a porturilor maritime sau fluviale sau a altor terminale de transport.

Contractele atribuite în sectoarele luate în considerare nu se mai supun dispoziţiilor directivei în cazul unei concurenţe efective. Statele membre dispun de posibilitatea de a solicita Comisiei adoptarea unei decizii de introducere a concurenţei efective într-un stat membru şi pentru un anumit sector, conform unei proceduri specifice. Această procedură are la bază caracteristicile bunurilor şi serviciilor luate în considerare, existenţa alternativelor, preţul şi prezenţa mai multor concurenţi. Din propria sa iniţiativă sau la cererea entităţilor contractante naţionale, în cazul în care transpunerea directivei în legislaţia naţională le permite acest lucru, Comisia poate adopta o decizie de introducere a concurenţei efective într-un stat membru şi într-un anumit sector. În absenţa unei decizii în termenele prevăzute, excluderea devine aplicabilă.

Praguri revizuite

Directiva se aplică contractelor de achiziţii publice a căror valoare estimată fără TVA este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

  • 400 000 EUR pentru contractele de bunuri şi de servicii;
  • 5 000 000 EUR pentru contractele de lucrări.

Comisia recalculează aceste praguri la fiecare doi ani. Calcularea valorii acestor praguri se bazează pe valoarea medie zilnică a monedei euro, exprimată în drepturi speciale de tragere (DST). Această valoare medie zilnică se calculează pe o perioadă de 24 de luni încheiată la 31 august, revizuirea intrând în vigoare de la 1 ianuarie.

Pentru statele membre care nu au adoptat încă moneda unică, contravaloarea acestor praguri se calculează şi se publică de către Comisia Europeană în Jurnalul Oficial cu ocazia publicării pragurilor recalculate în euro.

Anumite contracte excluse sau rezervate

Domeniul de aplicare al directivei exclude:

  • concesiunile de lucrări sau servicii în sectoarele de activitate vizate;
  • contractele atribuite în scopuri de revânzare, închiriere către terţi, în alte scopuri decât desfăşurarea unei activităţi în sectoarele menţionate sau pentru desfăşurarea unei asemenea activităţi într-o ţară terţă;
    Comisia poate publica în Jurnalul Oficial lista categoriilor de produse şi activităţi excluse;
  • contractele secrete, care necesită măsuri speciale de securitate sau care sunt atribuite în temeiul normelor internaţionale;
  • anumite contracte atribuite care implică o întreprindere afiliată unei entităţi contractante sau care sunt atribuite unei societăţi mixte constituită exclusiv din mai multe entităţi contractante cu scopuri de desfăşurare a activităţilor menţionate.
  • Prin definiţie, contractele atribuite unei întreprinderi ale cărei conturi anuale sunt consolidate cu cele ale entităţii contractante sau care este supusă unei influenţe dominante în temeiul dreptului de proprietate, al participării financiare sau al normelor care o guvernează.
    Comisiei îi sunt comunicate de către entităţile contractante denumirile întreprinderilor sau societăţilor mixte interesate, natura şi valoarea contractelor implicate;
  • contractele de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv;
  • contractele de servicii care au ca obiect achiziţia sau închirierea de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau care privesc achiziţia de drepturi asupra acestor bunuri (cu excluderea contractelor de servicii financiare încheiate în acelaşi timp, înainte sau după contractul de achiziţie sau închiriere); serviciile de arbitraj şi conciliere; serviciile financiare privind emiterea, vânzarea, achiziţionarea sau transferul de titluri de valoare (precum obţinerea de bani sau de capital); contractele de muncă; serviciile de cercetare şi dezvoltare, remunerate integral de către entitatea contractantă;
  • contractele atribuite de anumite entităţi contractante pentru achiziţionarea de apă şi pentru furnizarea de energie sau de combustibili pentru producerea energiei;
  • anumite contracte supuse unui regim special în Germania, Austria, Ţările de Jos şi Regatul Unit şi în domeniul prospectării şi extragerii de petrol, gaze, cărbune şi alţi combustibili solizi;
  • anumite contracte atribuite în domeniul apărării şi securităţii care sunt reglementate de Directiva 2009/81/CE.

Statele membre pot să rezerve participarea la anumite contracte de achiziţii publice atelierelor protejate sau să prevadă executarea acestora în cadrul programelor de angajare protejată, în cazul în care majoritatea lucrătorilor vizaţi sunt persoane cu handicap.

Norme aplicabile contractelor

Criterii de atribuire a contractelor

Criteriile pe baza cărora entităţile contractante atribuie contractele sunt:

  • fie numai preţul cel mai scăzut;
  • fie, dacă atribuirea se face ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, diverse criterii privind obiectul contractului respectiv.
    Câteva exemple de criterii: calitatea, preţul, valoarea tehnică, caracterul estetic şi funcţional, caracteristicile de mediu, costul de utilizare, rentabilitatea, serviciile post-vânzare şi asistenţa tehnică, termenul de livrare sau de executare.
    Ca regulă generală, entitatea contractantă trebuie să precizeze ponderea relativă a fiecărui criteriu.

Norme privind publicarea şi transparenţa

Pe toată durata procedurii, contractele publice ale căror sume depăşesc pragurile stipulate de directivă se supun unei obligaţii de informare şi de transparenţă. Această obligaţie se traduce în special prin publicarea unui anunţ care să includă informaţiile redactate conform formularelor standard ale Comisiei. Se disting:

  • anunţul de publicare a unui anunţ periodic (neobligatoriu);
  • anunţul periodic orientativ pentru contractele de lucrări şi de servicii cu o valoare mai mare de 750 000 EUR şi pentru contracte de lucrări cu o valoare mai mare de 5 000 000 EUR. Entitatea contractantă publică acest anunţ privind profilul cumpărătorului (după trimiterea anunţului de publicare a unui anunţ periodic) sau îl trimite către Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene (OPOCE).
  • Această publicare este obligatorie în cazul în care entitatea contractantă doreşte să reducă termenul de primire a ofertelor sau dacă anunţul serveşte ca mijloc de convocare la licitaţie;
  • anunţul de contract sau anunţul de concurs (obligatorii).
  • Entitatea contractantă poate să publice acest anunţ la nivel naţional şi trebuie să îl trimită către OPOCE. Publicarea de către OPOCE este gratuită. Anunţul se publică in extenso într-o limbă oficială a Uniunii, un rezumat fiind tradus în celelalte limbi oficiale;
  • anunţul de atribuire a contractelor şi rezultatele concursului (obligatorii);
  • anunţul privind existenţa unui sistem de calificare.

Anunţurile transmise Comisiei de către entităţile contractante pot fi transmise prin mijloace tradiţionale sau electronice. Modelele de formulare, precum şi precizările privind modalităţile de transmitere, sunt accesibile la adresa de internet a Sistemului de informare cu privire la contractele de achiziţii publice (SIMAP).

Entitatea contractantă informează asupra deciziilor luate privind atribuirea unui contract, inclusiv în caz de renunţare. Entitatea contractantă păstrează informaţiile corespunzătoare referitoare la fiecare contract cel puţin patru ani, pentru a-i permite să îşi justifice deciziile luate. Cât mai curând posibil, ea comunică:

  • oricărui ofertant respins motivele respingerii ofertei sale;
  • oricărui ofertant care a făcut o ofertă admisibilă, avantajele ofertei selectate, precum şi numele operatorului economic ales.

Schimburile de informaţii şi stocarea informaţiilor între diverşi actori ai unui contract asigură integritatea şi confidenţialitatea datelor. Entitatea contractantă ia cunoştinţă de conţinutul ofertelor numai după expirarea termenului prevăzut pentru prezentarea lor. Fiind nediscriminatorie, utilizarea mijloacelor electronice permite accelerarea procedurilor. Dispozitivele de primire electronică a ofertelor permit în special utilizarea semnăturii electronice, garantând autenticitatea, integritatea şi confidenţialitatea datelor şi pot să împiedice eventualele fraude.

Cerinţe tehnice

Cerinţele tehnice definesc caracteristicile necesare ale unui material, ale unei lucrări sau ale unui serviciu, astfel încât acestea să corespundă utilizării destinate de către unitatea contractantă. Acestea sunt incluse în documentele contractului (anunţul de contract, caietul de sarcini sau documentele complementare), fără a crea obstacole nejustificate concurenţei. Aceste caracteristici includ performanţa de mediu, proiectarea, evaluarea conformităţii, proprietatea forţei de muncă, securitatea, dimensiunile, asigurarea calităţii, metodele de producere. În cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări, caracteristicile privesc, de asemenea, condiţiile de încercare, de control şi de recepţie, precum şi tehnologiile de producţie. În orice caz, acestea trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului.

În vederea stabilirii specificaţiilor tehnice, o entitate contractantă ia în considerare normele naţionale care derivă din normele europene, agrementele tehnice europene şi normele internaţionale. De asemenea, ea poate să determine performanţele şi cerinţele funcţionale în special în domeniul protecţiei mediului (cum ar fi eticheta ecologică europeană). Oferta ofertantului este valabilă dacă acesta reuşeşte să dovedească faptul că oferta sa respectă, în mod echivalent, cerinţele tehnice formulate. Un mijloc corespunzător de demonstrare poate fi prezentarea unui dosar tehnic sau a unui raport de încercare de la un organism recunoscut (laborator, organism de inspecţie şi certificare).

În principiu, cerinţele tehnice nu menţionează o anumită fabricaţie sau un anumit proces şi nici nu fac referire la o marcă, brevet sau producţie determinată.

Capacitatea operatorilor economici, lupta împotriva fraudei şi corupţiei

Legislaţia europeană privind contractele de achiziţii publice prevede anumite condiţii care pot fi impuse în vederea participării la contractele de achiziţii publice. Aceste condiţii urmăresc să verifice capacitatea operatorilor economici de participare la un contract pe baza criteriilor privind capacitatea economică şi financiară, cunoştinţele sau capacităţile profesionale şi tehnice.

De asemenea, condiţiile de participare vizează să combată eficient frauda şi corupţia. În mod sistematic, fiecare operator economic condamnat pentru participarea la o organizaţie criminală sau pentru corupţie, fraudă sau spălare de bani este exclus din cadrul unui contract de achiziţii publice. O autoritate contractantă poate să solicite unui ofertant un document care să ateste moralitatea şi/sau situaţia sa economică. Pentru a obţine mai multe informaţii pe această temă, el se poate adresa autorităţilor naţionale competente sau celor dintr-un alt stat membru. Trebuie remarcat că aplicarea acestor clauze de excludere nu este obligatorie decât în cazul autorităţilor contractante. În cazul altor entităţi contractante (întreprinderi publice şi întreprinderi private cu un drept special sau exclusiv), aceste clauze sunt facultative.

Poate fi exclus de la participarea la un contract de achiziţii publice orice operator economic:

  • care este în stare (sau face obiectul unei declaraţii) de faliment, de lichidare, de încetare a activităţii sau de administrare judiciară;
  • care a făcut obiectul unei hotărâri privind o faptă care aduce atingere eticii profesionale;
  • care, pe plan profesional, a comis o eroare gravă (precum fals în declaraţii);
  • care nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind plata contribuţiilor la asigurările sociale sau plata impozitelor şi taxelor.

Mijloacele electronice şi mijloacele clasice de comunicare se află pe o poziţie de egalitate

În materie de schimb de informaţii, directiva pune mijloacele electronice şi cele clasice de comunicare pe o poziţie de egalitate. Ea lasă actorilor de pe piaţă libertatea de a alege mijloacele de comunicare utilizabile cu ocazia procedurilor. În cazul utilizării mijloacelor electronice, entitatea contractantă este în măsură să îşi reducă termenele (până la termenele minime posibile):

  • trimiterea electronică a anunţului care are rolul de convocare la licitaţie (după caz, un anunţ de contract, un anunţ periodic sau un anunţ privind existenţa unui sistem de calificare) autorizează o diminuare cu şapte zile a termenului de primire a ofertelor în cazul procedurilor deschise. Se procedează în mod similar şi în cazul primirii cererilor de participare la procedurile restrânse şi la procedurile negociate;
  • cumulabilă cu reducerea precedentă, o diminuare suplimentară de cinci zile este posibilă pentru primirea ofertelor de participare la procedurile deschise, restrânse şi negociate, în cazul în care documentele aferente contractului sunt disponibile pe internet.

O nouă tehnică de achiziţionare vede lumina zilei: sistemul de achiziţionare dinamic. Tehnica utilizează în exclusivitate mijloace electronice de comunicare.

Licitaţii electronice

În vederea atribuirii unui contract, o entitate contractantă poate să recurgă la o licitaţie electronică. Acest lucru este valabil pentru toate tipurile de contracte, cu excepţia unor contracte de servicii şi de lucrări care vizează prestaţii intelectuale (cum ar fi concepţia de lucrări). Licitaţia electronică se referă:

  • fie exclusiv la preţuri, în cazul în care contractul se atribuie pe criteriul preţului celui mai scăzut;
  • fie la preţuri şi/sau la valorile elementelor ofertelor, în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Caietul de sarcini include următoarele informaţii:

  • elementele cuantificabile (cifre sau procentaje) la care se referă licitaţia şi diferenţele minime care vor fi impuse pentru a licita;
  • informaţiile relevante privind derularea licitaţiei electronice şi cerinţele tehnice de conectare.

Înainte de a trece la licitaţia electronică, entitatea contractantă face o evaluare iniţială a ofertelor. Simultan şi prin mijloace electronice, ea invită ofertanţii admişi să participe. Invitaţia va preciza data şi ora de începere a licitaţiei şi, dacă este cazul, numărul etapelor. Invitaţia precizează şi formula matematică ce va fi utilizată pentru determinarea clasificării automate în funcţie de criteriile de atribuire. În cursul fiecărei etape, participanţii cunosc locul lor în clasament faţă de alţi participanţi a căror identitate nu o cunosc.

Licitaţia electronică se închide la data şi la ora fixată în prealabil sau după un anumit termen de la prezentarea ultimei oferte sau după realizarea numărului de etape ale licitaţiei.

Respingerea ofertelor anormal de scăzute sau care conţin produse originare din ţări terţe

O entitate contractantă poate respinge o ofertă dacă aceasta:

  • este anormal de scăzută, în special din cauza obţinerii de către ofertant a unui ajutor de stat acordat în mod ilegal; ea trebuie să acorde totuşi operatorului economic posibilitatea de a justifica alcătuirea ofertei sale.
  • conţine, peste 50 % din valoarea sa, produse originare din ţări terţe ale căror pieţe vizate nu sunt deschise întreprinderilor europene în baza unui acord multilateral sau bilateral.

Statele membre semnalează orice dificultate întâlnită de întreprinderile care caută să obţină contracte de servicii în ţări terţe. De asemenea, ele pot semnala şi nerespectarea legislaţiei internaţionale în materie de drept al muncii. În paralel, Comisia prezintă Consiliului un raport anual, referitor la progresele realizate în negocierile cu ţările terţe privind accesul întreprinderilor comunitare la pieţele ţărilor respective în domenii reglementate de prezenta directivă. Ea poate propune Consiliului să restrângă (sau să suspende) accesul întreprinderilor afiliate cu aceste ţări terţe la contracte de servicii în Uniunea Europeană care sunt reglementate de această directivă.

Procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice

Există trei proceduri diferite de atribuire a contractelor de achiziţii publice: procedura deschisă, procedura restrânsă, procedura negociată cu sau fără publicarea unui anunţ de contract. Pe de altă parte, dialogul competitiv introdus în 2004 pentru directiva clasică nu este disponibil pentru sectoarele speciale.

Entităţile contractante pot atribui un contract fără o convocare la licitaţie prealabilă în următoarele situaţii:

  • în cazul în care nu s-au depus oferte sau candidaturi adecvate, ca răspuns la o procedură cu convocare la licitaţie prealabilă; în cazul în care un contract este făcut doar în scop de cercetare sau dezvoltare; în cazul în care, din raţiuni tehnice sau artistice sau din raţiuni privind protecţia unor drepturi exclusive, contractul nu poate fi executat decât de către un operator economic determinat; în caz de urgenţă extremă, determinată de evenimente care nu pot fi prevăzute; pentru contracte care urmează să fie atribuite pe baza unui acord-cadru, în cazul în care acesta a fost încheiat în conformitate cu directiva;
  • în cazul contractelor de bunuri: pentru livrări suplimentare în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga entitatea contractantă să achiziţioneze materiale cu caracteristici tehnice diferite; pentru bunuri cotate şi achiziţionate la o bursă a materiilor prime; pentru achiziţiile de oportunitate sau în condiţii deosebit de avantajoase, fie de la un operator economic care îşi încetează activitatea comercială sau se află în lichidare judiciară;
  • pentru lucrări sau servicii complementare care nu au fost incluse în proiectul iniţial, dar care, datorită unor împrejurări neprevăzute, devin necesare;
  • pentru lucrări noi care constau în repetarea unor lucrări similare;
  • pentru contractele de servicii, în cazul în care contractul, în conformitate cu normele aplicabile concursului, trebuie atribuit câştigătorului.

Procedura deschisă

În cazul procedurilor deschise, orice operator economic interesat poate prezenta o ofertă.

După publicarea unui anunţ, termenul minim pentru primirea ofertelor este de 52 de zile. În cazul publicării unui anunţ periodic orientativ, acest termen poate fi redus, ca regulă generală, la 36 de zile. Termenul pentru primirea ofertelor nu poate să fie, în nici un caz, mai mic de 22 de zile.

Procedura restrânsă

În cazul unei proceduri restrânse, toţi operatorii economici pot solicita o invitaţie de participare, dar numai cei invitaţi pot să prezinte o ofertă.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este, ca regulă generală, de 37 de zile de la data la care s-a trimis anunţul de contract (sau invitaţia de confirmare a interesului, în cazul în care convocarea la licitaţie se face prin intermediul unui anunţ periodic). Acesta nu poate fi mai mic de 22 de zile (15 zile în cazul în care anunţul este transmis prin mijloace electronice). Ulterior, entitatea contractantă invită, simultan şi în scris, candidaţii selectaţi să îşi prezinte ofertele. Termenul de primire a ofertelor, acelaşi pentru toţi candidaţii, poate fi fixat de comun acord între entitatea contractantă şi candidaţii selecţionaţi. În cazul în care nu se ajunge la un acord, entitatea contractantă fixează un termen care, ca regulă generală, este de cel puţin 24 de zile de la data lansării invitaţiei, dar în nici un caz mai mic de 10 zile.

Procedura negociată

În cazul unei proceduri negociate, entităţile contractante se consultă cu operatorii economici aleşi şi negociază condiţiile contractului.

În cadrul procedurilor negociate cu publicarea unui anunţ, procedura, precum şi termenele minime ale cererilor de participare şi de primire a ofertelor sunt identice cu cele ale procedurii restrânse.

Concursurile de proiecte în domeniul serviciilor

Directiva se aplică concursurilor de proiecte organizate în cadrul unei proceduri de atribuire a contractelor de servicii cu o valoare mai mare de 400 000 EUR sau celor în cadrul cărora valoarea primelor şi a plăţilor acordate este mai mare decât această valoare.

Nu fac obiectul concursului de proiecte:

  • contractele atribuite în alte scopuri decât desfăşurarea unei activităţi în sectoarele vizate sau pentru desfăşurarea unei astfel de activităţi într-o ţară terţă;
  • contractele secrete, care necesită măsuri speciale de securitate sau care sunt atribuite în temeiul normelor internaţionale;
  • orice concurs de proiecte organizat în vederea desfăşurării unei activităţi deschise concurenţei.

Entitatea contractantă publică un anunţ de concurs de proiecte redactat în conformitate cu normele procedurii de atribuire a unui contract de achiziţii publice. Schimburile de informaţii şi stocarea informaţiilor asigură păstrarea integrităţii şi a confidenţialităţii datelor. Entitatea contractantă examinează conţinutul proiectelor numai la expirarea termenului stabilit pentru prezentarea lor.

Participarea la un concurs de proiecte nu poate fi limitată la un teritoriu (sau la o parte) a unui stat membru sau prin forma juridică a participanţilor. Criteriile de atribuire sunt clare şi nediscriminatorii, garantând o concurenţă reală. Juriul este compus în exclusivitate din persoane fizice independente. În cazul în care participanţilor la concurs li se impune o anumită calificare profesională, cel puţin o treime din membrii juriului trebuie să aibă aceeaşi calificare. Juriul este autonom în deciziile sale: el examinează proiectele pe baza criteriilor de atribuire. Anonimatul participanţilor trebuie să fie respectat până la momentul deciziei finale.

Context

Prezenta directivă răspunde necesităţii de a garanta deschiderea pieţei, precum şi un echilibru just în aplicarea normelor privind achiziţiile în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale. Aceasta vizează menţinerea egalităţii de tratament între entităţile contractante din sectorul public şi a celor din sectorul privat.

Termeni-cheie ai actului
  • contract public: contract cu titlu oneros, încheiat în scris între o autoritate contractantă şi unul sau mai mulţi operatori economici, al cărui obiect priveşte executarea de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.
  • concesionare (de lucrări sau de servicii): contract de acelaşi tip ca şi un contract public, cu excepţia faptului că remunerarea operatorului economic constă numai în dreptul de exploatare sau în acel drept însoţit de un preţ.
  • autoritate contractantă: statul, colectivităţile teritoriale, organismele de drept public (şi asociaţiile lor), capabile de lansarea unui contract public.
  • întreprindere publică: orice întreprindere asupra căruia o autoritate contractantă poate să exercite o influenţă dominantă în virtutea dreptului de proprietate, participării financiare sau normelor care o guvernează
  • operator economic: Un antreprenor, un furnizor sau un prestator de servicii care răspunde la o cerere de oferte.
  • drepturi speciale sau exclusive: drepturi acordate de un stat membru care rezervă unei sau mai multor entităţi exercitarea unei activităţi definite şi care afectează capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate.
  • servicii poştale: servicii care constau în ridicarea, trierea, dirijarea şi distribuirea trimiterilor poştale.

REFERINŢE

Act Intrarea în vigoare Termen de transpunere în legislaţia statelor membre Jurnalul Oficial

Directiva 2004/17/CE

30.4.2004

31.1.2006

JO L 134 din 30.4.2004

Act(e) de modificare Intrarea în vigoare Termen de transpunere în legislaţia statelor membre Jurnalul Oficial

Directiva 2005/51/CE

21.10.2005

31.1.2006

JO L 257 din 1.10.2005

Regulamentul (CE) nr. 2083/2005

1.1.2006

-

JO L 333 din 20.12.2005

Regulamentul (CE) nr. 1422/2007

1.1.2008

-

JO L 317 din 5.12.2007

Directiva 2009/81/CE

21.8.2009

21.8.2011

JO L 216 din 20.8.2009

Regulamentul (CE) nr. 1177/2009

1.1.2010

-

JO L 314 din 1.12.2009

Regulamentul (UE) nr. 1251/2011

1.1.2012

-

JO L 319 din 2.12.2011

Modificările şi corecturile succesive aduse Directivei 2004/17/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Ultima actualizare: 15.02.2012
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii