RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Contracte de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii

Achiziţiile publice joacă un rol important în performanţa economică globală a Uniunii Europene. Autorităţile publice europene cheltuiesc în jur de 18 % din PIB pentru achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii. Generaţia actuală de directive privind achiziţiile publice, şi anume Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE, reprezintă produsul unui îndelungat proces de evoluţie început în 1971 odată cu adoptarea Directivei 71/305/CEE. Prin faptul că garantează proceduri transparente şi nediscriminatorii, aceste directive au ca principal obiectiv ca operatorii economici să beneficieze pe deplin de libertăţile fundamentale atunci când concurează pentru contracte de achiziţii publice.

ACT

Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii [A se vedea actele de modificare].

SINTEZĂ

Prezenta directivă (numită „clasică”) se aplică contractelor de achiziţii publice * încheiate de către o autoritate contractantă în alte sectoare decât cele ale apei, energiei, transporturilor şi serviciilor poştale pentru:

  • bunuri;
  • servicii;
  • lucrări;

care nu sunt excluse în mod excepţional din domeniul de aplicare al acesteia, precum şi concesiunilor * de lucrări.

Domeniu de aplicare

Pragurile

Directiva clasică se aplică acelor contracte de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii a căror valoare estimată, fără taxa pe valoare adăugată (TVA), este cel puţin egală cu sau mai mare decât pragurile prestabilite.

Comisia recalculează aceste praguri la fiecare doi ani. Calcularea valorii acestor praguri se bazează pe valoarea medie zilnică a monedei euro, exprimată în drepturi speciale de tragere (DST). Această valoare medie se calculează pe o perioadă de 24 de luni care se încheie la data de 31 august, revizuirea intrând în vigoare de la 1 ianuarie următor.

Valoarea pragurilor este următoarea:

  • 130 000 EUR pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii atribuite de către autorităţile guvernamentale centrale (ministere, instituţii publice naţionale);
  • 200 000 EUR pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii: atribuite de autorităţile contractante * care nu sunt autorităţi guvernamentale centrale; care au ca obiect anumite produse din domeniul apărării şi au fost atribuite de autorităţile guvernamentale centrale; care au ca obiect anumite servicii de cercetare şi dezvoltare (CDT), de telecomunicaţii, hoteliere şi de restaurante, de transporturi feroviare şi pe apă, de punere la dispoziţie de personal, de formare profesională, de investigaţie şi de securitate, anumite servicii juridice, sociale şi sanitare, recreative, culturale şi sportive;
  • 5 000 000 EUR pentru contractele de achiziţii publice de lucrări.

Pentru statele membre care nu au adoptat moneda unică, contravaloarea acestor praguri este calculată şi publicată de către Comisia Europeană în Jurnalul Oficial, cu ocazia publicării pragurilor în euro recalculate.

Anumite contracte excluse sau rezervate

Următoarele contracte de achiziţii publice sunt excluse din domeniul de aplicare a directivei:

  • contractele de achiziţii publice acoperite de directiva privind „sectoarele speciale” şi contractele atribuite în scopul punerii la dispoziţie sau al exploatării de reţele publice de telecomunicaţii;
  • contractele de achiziţii publice declarate secrete sau care aduc atingere intereselor esenţiale ale unui stat;
  • contractele de achiziţii publice atribuite în temeiul normelor internaţionale;
  • contractele de achiziţii publice care au ca obiect următoarele servicii: achiziţia sau închirierea de clădiri existente; cumpărarea, dezvoltarea, (co)producţia de programe de radiodifuziune; serviciile de arbitraj şi de conciliere; cumpărarea, vânzarea, transferul de instrumente financiare; serviciile furnizate de băncile centrale; contractele de muncă; serviciile de CDT care nu aparţin în exclusivitate autorităţii contractante sau care nu sunt în întregime finanţate de aceasta;
  • contractele de achiziţii publice de servicii atribuite în temeiul unui drept exclusiv;
  • concesiunile de servicii;
  • anumite contracte de achiziţii publice atribuite în domeniile apărării şi securităţii,acoperite de Directiva 2009/81/CE.

Statele membre pot să rezerve unor ateliere protejate participarea la anumite contracte de achiziţii publice sau să rezerve executarea acestor contracte în cadrul unor programe de ocupare protejate, atunci când lucrătorii în cauză sunt persoane cu handicap.

Norme comune tuturor contractelor de achiziţii publice

Criterii de atribuire a contractelor

Criteriile pe baza cărora autorităţile contractante atribuie contractele de achiziţii publice sunt următoarele:

  • fie numai preţul cel mai scăzut;
  • fie, în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, diverse criterii referitoare la obiectul contractului de achiziţii publice.
    Câteva exemple de criterii: calitatea, preţul, valoarea tehnică, caracterul estetic şi funcţional, caracteristicile de mediu, costurile de funcţionare, rentabilitatea, serviciile post vânzare şi asistenţa tehnică, data livrării, termenul de execuţie.
    Ca regulă generală, autoritatea contractantă trebuie să menţioneze ponderea relativă conferită fiecărui criteriu.

Norme privind publicitatea şi transparenţa

Contractele de achiziţii publice a căror valoare depăşeşte pragurile indicate în directivă sunt supuse unei obligaţii de informare şi transparenţă pe tot parcursul procedurii. Această obligaţie se traduce mai ales prin publicarea unor anunţuri de informare în conformitate cu formularele standard ale Comisiei. Se disting:

  • anunţul de informare prealabilă (neobligatoriu);
  • după ce trimite anunţul privind publicarea unui anunţ de informare prealabilă, autoritatea contractantă publică ea însăşi acest anunţ pe profilul său de cumpărător sau îl trimite Oficiului pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene (OPOCE). Publicarea este obligatorie în cazul în care autoritatea contractantă doreşte să reducă termenele de primire a ofertelor;
  • anunţul privind publicarea unui anunţ de informare prealabilă (obligatoriu), dacă anunţul de informare prealabilă este publicat doar pe pagina de internet („profilul cumpărătorului”) a autorităţii contractante;
  • anunţul de participare sau anunţul de concurs (obligatorii);
  • autoritatea contractantă poate să publice acest anunţ ea însăşi la nivel naţional şi trebuie să-l trimită la OPOCE (Oficiului pentru Publicaţii Oficiale). Publicarea de către OPOCE (Oficiul pentru Publicaţii Oficiale) este gratuită. Anunţul este publicat in extenso într-o limbă oficială a Uniunii, iar un rezumat este tradus în celelalte limbi;
  • anunţul privind contractele atribuite şi rezultatele concursului (obligatorii).

Anunţurile trimise de autorităţile contractante către Comisie pot fi transmise prin mijloace tradiţionale sau electronice. Modele de formulare, precum şi menţiuni privind modalităţile de transmitere sunt disponibile pe Sistemul de informare cu privire la contractele de achiziţii publice europene (SIMAP).

Orice autoritate contractantă trebuie să anunţe în cel mai scurt timp posibil deciziile luate cu privire la atribuirea unui contract, inclusiv în caz de renunţare. Pentru fiecare contract, ea întocmeşte un proces-verbal detaliat. În cel mai scurt timp posibil, autoritatea comunică:

  • deciziile luate, inclusiv renunţarea la atribuirea contractului.

La cererea operatorului economic în cauză:

  • fiecărui candidat respins, motivele respingerii candidaturii sale;
  • fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă, avantajele referitoare la oferta selectată, precum şi numele operatorului economic * selectat.

Schimburile şi stocarea de informaţii între diferiţii actori de pe o piaţă trebuie să garanteze integritatea datelor şi confidenţialitatea. Autoritatea contractantă nu ia cunoştinţă de conţinutul ofertelor decât după expirarea termenului fixat pentru depunere. Fiind nediscriminatorie, utilizarea mijloacelor electronice permite accelerarea procedurilor. Dispozitivele de primire pe cale electronică a ofertelor permit mai ales utilizarea semnăturii electronice, asigură autenticitatea, integritatea şi confidenţialitatea datelor şi sunt capabile să detecteze eventuale fraude.

Specificaţiile tehnice

Specificaţiile tehnice definesc caracteristicile solicitate pentru un material, un bun sau un serviciu, astfel încât acestea să corespundă utilizării urmărite. Ele sunt menţionate în documentele contractului (anunţul de participare, caietul de sarcini sau documentele suplimentare), fără să creeze un obstacol nejustificat în faţa concurenţei. Aceste caracteristici pot include performanţa ecologică, proiectarea, evaluarea conformităţii, performanţa, siguranţa, dimensiunile, asigurarea calităţii, metodele de producţie, cu condiţia să aibă o legătură cu obiectul contractului. Pentru contractele de achiziţii publice, ele se referă, de asemenea, la condiţiile de testare, de control şi de recepţie a lucrărilor, precum şi tehnicile de construcţie.

Pentru a stabili specificaţiile sale tehnice, o autoritate contractantă consultă standardele naţionale care derivă din standardele europene, acorduri tehnice europene şi standarde internaţionale. De asemenea, ea poate determina performanţele şi cerinţele funcţionale, mai ales în domeniul mediului (de exemplu: etichetele ecologice europene). Oferta formulată de ofertant este valabilă dacă acesta din urmă reuşeşte să dovedească faptul că oferta sa respectă, în mod echivalent, specificaţiile tehnice formulate. Poate constitui un mijloc de probă adecvat depunerea unui dosar tehnic sau a unui raport de testare emis de un organism recunoscut (laborator, organism de inspecţie şi certificare).

În principiu, specificaţiile tehnice nu precizează o producţie determinată sau un procedeu determinat şi nu se pot referi la o marcă, un brevet sau o producţie specifice.

Capacităţile operatorilor economici şi combaterea fraudei şi a corupţiei

Legislaţia europeană privind contractele de achiziţii publice prevede condiţiile de participare la procedurile de achiziţii publice. Aceste condiţii vizează verificarea aptitudinii operatorilor economici de a participa la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice pe baza criteriilor referitoare la capacitatea economico-financiară, cunoştinţele sau capacităţile profesionale şi tehnice.

Condiţiile de participare vizează, de asemenea, combaterea eficientă a fraudei şi a corupţiei. Este obligatoriu ca orice operator economic condamnat pentru participarea la o organizaţie criminală sau pentru corupţie, fraudă şi spălare de bani, să fie exclus de la participarea la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice. O autoritate contractantă poate solicita unui ofertant să furnizeze toate documentele care atestă moralitatea şi/sau situaţia economică a acestuia. Pentru a se informa, ea se poate adresa autorităţilor naţionale competente sau celor dintr-un alt stat membru.

Poate fi exclus de la participarea la un contract de achiziţii publice orice operator economic care:

  • este în stare (sau care face obiectul unei proceduri de declarare) de faliment, de lichidare, de încetare a activităţii, de administrare judiciară;
  • a fost găsit vinovat, printr-o hotărâre judecătorească, pentru o faptă care aduce atingere eticii profesionale;
  • a comis o gravă abatere profesională;
  • nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind plata contribuţiilor la asigurările sociale, sau a impozitelor şi a taxelor;
  • care a furnizat declaraţii false autorităţii contractante.

Mijloacele electronice se află pe picior de egalitate cu cele tradiţionale de comunicare

În ceea ce priveşte schimbul de informaţii, noua directivă pune mijloacele electronice şi cele tradiţionale de comunicare pe picior de egalitate. Ea lasă la latitudinea actorilor de pe piaţă să aleagă mijloacele de comunicare utilizabile în cadrul procedurilor. În cazul utilizării mijloacelor electronice, autoritatea contractantă este în măsură să reducă termenele, astfel:

  • publicarea electronică a unui anunţ de informare prealabilă autorizează o reducere cu şapte zile a termenului de primire a ofertelor în cazul procedurilor deschise şi restrânse. Acelaşi lucru este valabil pentru primirea cererilor de participare în cazul procedurilor de negociere sau al dialogului competitiv;
  • cumulată cu reducerea precedentă, o scădere suplimentară cu cinci zile este posibilă atunci când documentele contractului sunt disponibile pe Internet în cazul procedurilor deschise şi restrânse.

Se pun bazele unei noi tehnici de achiziţie: sistemul dinamic de achiziţie. Aceasta se bazează exclusiv pe mijloacele de comunicare electronice.

Licitaţiile electronice

Pentru a atribui un contract de achiziţii publice, o autoritate contractantă poate recurge la o licitaţie electronică, cu excepţia anumitor contracte de achiziţii de servicii şi de lucrări, cum ar fi proiectarea unor lucrări, deoarece se referă la activităţi intelectuale. Licitaţia electronică se bazează:

  • fie pe preţuri, în cazul în care contractul se atribuie ofertei cu preţul cel mai scăzut;
  • fie pe preţurile şi/sau valorile elementelor ofertelor, în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Caietul de sarcini cuprinde următoarele informaţii:

  • elementele care sunt cuantificabile (cifre sau procente) pe care se bazează licitaţia şi diferenţele minime solicitate pentru licitare;
  • derularea licitaţiei şi specificaţiile tehnice de conectare.

Înainte de a lansa licitaţia electronică, autoritatea contractantă realizează o primă evaluare a ofertelor. Simultan şi pe cale electronică, ea invită ofertanţii admişi să participe. Invitaţia precizează data şi ora începerii licitaţiei electronice şi, după caz, numărul etapelor. Invitaţia menţionează, de asemenea, formula matematică ce va fi utilizată pentru a se determina reclasările automate integrând ponderea criteriilor de atribuire. În cursul fiecărei etape, participanţii sunt informaţi despre clasamentul lor, respectiv al celorlalţi participanţi, a căror identitate nu o pot cunoaşte.

Licitaţia electronică este închisă: la o dată şi oră stabilite în prealabil, atunci când a trecut un anumit termen de la depunerea ultimei oferte sau după ce a fost realizat numărul de etape ale licitaţiei.

Procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice

Există diferite proceduri de atribuire a contractelor de achiziţii publice: procedura deschisă, procedura restrânsă, procedura negociată, dialogul competitiv.

Procedura deschisă

În cadrul unei proceduri deschise, orice operator economic interesat poate depune o ofertă.

După publicarea unui anunţ, termenul minim de primire a unei oferte este de 52 de zile. În cazul publicării unui anunţ de informare prealabilă, acest termen poate fi redus la 36 de zile. În niciun caz, termenul de primire a unei oferte nu poate fi mai mic de 22 de zile.

Procedura restrânsă

În cadrul unei proceduri restrânse, orice operator economic poate solicita să participe şi numai operatorii care sunt invitaţi pot depune o ofertă.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 37 de zile de la data anunţului de participare. În continuare, autoritatea contractantă invită, simultan şi în scris, candidaţii reţinuţi să-şi prezinte oferta. Candidaţii trebuie să fie în număr de cel puţin cinci, cu excepţia cazului în care nu sunt destui candidaţi care să aibă capacităţile necesare pentru contract. Termenul de primire a ofertelor este de 40 de zile de la data invitaţiei. În cazul publicării unui anunţ preliminar de informare prealabilă, acest termen poate fi redus la 36 de zile. Termenul de primire a unei oferte nu poate fi mai mic de 22 de zile. În mod excepţional, în caz de urgenţă, autoritatea contractantă poate fixa un termen minim de 15 zile (10 zile, dacă anunţul este trimis pe cale electronică) pentru cererile de participare şi de 10 zile pentru primirea ofertelor.

Procedura negociată

În cadrul unei proceduri negociate, autorităţile contractante consultă operatorii economici preferaţi şi negociază cu ei condiţiile contractuale.

Procedura negociată cu publicarea unui anunţ este justificată în cazurile următoare:

  • în urma unei alte proceduri în care s-a constatat prezenţa unor oferte inadecvate, cu condiţia ca această nouă procedură să nu modifice condiţiile iniţiale ale contractului;
  • în cazuri excepţionale, dacă este vorba de contracte a căror natură sau ale căror riscuri împiedică stabilirea prealabilă a preţurilor;
  • în domeniul serviciilor, pentru activităţi intelectuale care nu permit utilizarea unei proceduri deschise sau restrânse;
  • pentru lucrări realizate numai în scopul cercetării sau experimentării.

Procedura negociată fără publicarea unui anunţ este justificată în cazurile următoare:

  • pentru orice tip de contract: în cazul care nu a fost depusă nicio ofertă în urma unei proceduri deschise sau restrânse;
  • în cazul în care, din motive tehnice, artistice sau referitoare la protecţia drepturilor de exclusivitate, contractul nu poate fi atribuit decât unui anumit operator economic; în caz de maximă urgenţă ca urmare a unor evenimente imprevizibile;
  • pentru contractele de bunuri: în cazul în care produsele în cauză sunt fabricate numai în scopul CDT;
  • pentru livrări suplimentare pe o perioadă maximă de trei ani, în cazul în care schimbarea furnizorului iniţial ar obliga autoritatea contractantă să achiziţioneze un material având caracteristici tehnice diferite; pentru bunurile cotate şi achiziţionate la o bursă de materii prime;
  • pentru cumpărarea de bunuri în condiţii deosebit de avantajoase de la un operator economic care îşi încetează activitatea sau se află în stare de lichidare judiciară;
  • pentru contractele de achiziţii publice de servicii, în cazul în care contractul trebuie, conform regulilor de concurs, să fie atribuit câştigătorului;
  • pentru contractele de achiziţii publice de lucrări şi de servicii: în limita a 50 % din valoarea contractului iniţial, pentru lucrări sau servicii suplimentare neincluse în proiectul iniţial şi care au devenit necesare ca urmare a unei împrejurări neprevăzute;
  • pentru lucrări şi servicii noi, care ar consta în repetarea unor lucrări sau servicii similare şi încredinţate operatorului economic iniţial pentru o perioadă maximă de trei ani.

În cadrul procedurilor negociate cu publicarea unui anunţ, termenul minim de primire a cererilor de participare este de 37 de zile de la data anunţului de participare. În caz de maximă urgenţă, autoritatea contractantă poate fixa un termen minim de 15 zile (10 zile, dacă anunţul este trimis pe cale electronică). Autoritatea contractantă invită, simultan şi în scris, candidaţii reţinuţi (minim trei) să vină la negocieri. Invitaţia cuprinde toate documentele contractului, data limită de primire a ofertelor, adresa de transmitere şi limba (sau limbile) de redactare. Figurează, de asemenea, ponderea relativă a criteriilor de atribuire a contractului.

Dialogul competitiv

O autoritate contractantă poate recurge la dialogul competitiv în cazul contractelor complexe atunci când nu este în măsură să definească singură soluţiile tehnice corespunzătoare nevoilor sale sau nu este în măsură să elaboreze cadrul juridic şi financiar al unui proiect. Marile proiecte de infrastructură par să fie potrivite pentru acest tip de dialog.

Autoritatea contractantă publică un anunţ de participare care include criteriile de atribuire. Termenul minim pentru primirea cererilor de participare este de 37 de zile. În continuare, autoritatea contractantă invită, simultan şi în scris, candidaţii reţinuţi (minim trei) să participe la dialog. Dialogul începe, se poate derula în mai multe etape şi continuă până la definirea soluţiilor (tehnice şi/sau economico-juridice). Autoritatea contractantă asigură egalitatea de tratament şi nu dezvăluie informaţiile confidenţiale. La finalul dialogului, candidaţii îşi depun oferta finală. Ei o pot preciza, fără a le modifica, elementele fundamentale ale contractului. Autoritatea contractantă atribuie contractul în funcţie de criteriile de atribuire stabilite şi pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Concesionările lucrărilor publice

Concesionările lucrărilor publice a căror valoare depăşeşte 5 000 000 EUR sunt supuse unor norme speciale. Aceste reguli nu se aplică:

  • contractelor de achiziţii publice de lucrări care se referă la punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele publice de telecomunicaţii;
  • contractelor de achiziţii publice secrete sau atribuite în temeiul normelor internaţionale;
  • contractelor de achiziţii publice de lucrări acoperite de directiva privind „sectoarele speciale”.

Autoritatea contractantă publică un anunţ de informare. Termenul minim de depunere a candidaturilor este de 52 de zile de la data anunţului, sau cu şapte zile mai puţin dacă anunţul este trimis pe cale electronică.

Concesionarul aplică normele de publicitate referitoare la atribuirea contractelor unor terţi, cu excepţia procedurii negociate, fără publicarea unui anunţ de informare. În cazul în care concesionarul este o autoritate contractantă, se aplică toate normele prevăzute pentru contractele de achiziţii publice de lucrări.

Nu sunt considerate terţe întreprinderile care s-au grupat pentru a obţine o concesionare şi nici întreprinderile afiliate acestora. O întreprindere este afiliată unui concesionar atunci când între cei doi există, în mod direct sau indirect, o relaţie de influenţă dominantă. Proprietatea, participarea financiară şi normelor de funcţionare determină această influenţă dominantă.

Concursurile de proiecte în domeniul serviciilor

Participarea la un concurs de proiecte nu poate fi limitată la teritoriul (sau la o parte din teritoriul) unui stat membru sau din prisma naturii juridice a participanţilor. Pot organiza concursuri de proiecte în domeniul serviciilor şi concursuri de proiecte cu prime de participare:

  • autorităţile guvernamentale centrale, de la un prag de 130 000 EUR;
  • alte autorităţi contractante, de la un prag de 200 000 EUR;
  • orice autorităţi contractante, de la un prag de 200 000 EUR, în cazurile în care concursurile de proiecte au ca obiect anumite servicii de CDT, de telecomunicaţii, hoteliere şi de restaurant, de transport feroviar şi naval, de recrutare şi de plasare de forţă de muncă, de formare profesională, de investigaţie şi de siguranţă, anumite servicii juridice, sociale şi sanitare, de recreere, culturale şi sportive.

Autoritatea contractantă publică un anunţ de concurs redactat conform normelor privind procedurile de atribuire a unui contract de achiziţii publice. Schimburile şi stocarea de informaţii trebuie să garanteze integritatea şi confidenţialitatea datelor. Autoritatea contractantă nu ia cunoştinţă de conţinutul proiectelor decât după expirarea termenului de depunere prevăzut.

Criteriile de evaluare sunt clare şi nediscriminatorii şi asigură o concurenţă reală. Juriul este compus exclusiv din persoane fizice independente de participanţii la concurs. În cazul în care în vederea participării este nevoie de o calificare profesională, cel puţin o treime din membrii juriului trebuie să deţină respectiva calificare. Juriul dispune de autonomie de decizie: acesta examinează proiectele pe baza criteriilor de evaluare. Participanţii rămân anonimi până la exprimarea deciziei finale.

Context

Atribuirea contractelor de achiziţii publice încheiate în statele membre trebuie să respecte principiile liberei circulaţii a mărfurilor, libertăţii de stabilire şi libertăţii de a presta servicii. Cu toate acestea, în cazul în care contractele de achiziţii publice depăşesc o anumită sumă, este necesară o coordonare la nivelul UE a procedurilor naţionale de atribuire a acestor contracte pentru a garanta concurenţă maximă şi deplina utilizare a beneficiilor care decurg din piaţa internă.

Termeni-cheie ai actului
  • Contract de achiziţii publice: contract cu titlu oneros, încheiat în scris între o autoritate contractantă şi un operator economic şi care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii.
  • Concesionarea (lucrărilor sau serviciilor): contract care diferă de un contract de achiziţii publice prin aceea că compensaţia unui operator economic poate consta fie exclusiv în dreptul de exploatare, fie în dreptul de exploatare şi o plată.
  • Autoritate contractantă: statul, o colectivitate teritorială, un organism de drept public (şi asociaţiile lor) capabil(ă) să lanseze o licitaţie pentru atribuirea unui contract de achiziţii publice.
  • Operator economic: un executant de lucrări, un furnizor sau un prestator de servicii, care răspunde unei cereri de ofertă.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Directiva 2004/18/CE

30.4.2004

31.1.2006

JO L 134 din 30.4.2004

Act(e) de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Directiva 2005/75/CE

9.12.2005

31.1.2006

JO L 323 din 9.12.2005

Regulamentul (CE) nr. 2083/2005

1.1.2006

-

JO L 333 din 20.12.2005

Directiva 2006/97/CE

1.1.2007

1.1.2007

JO L 363 din 20.12.2006

Regulamentul (CE) nr. 1422/2007

1.1.2008

-

JO L 317 din 5.12.2007

Directiva 2009/81/CE

21.8.2009

21.8.2011

JO L 216 din 20.8.2009

Regulamentul (CE) nr. 1177/2009

1.1.2010

-

JO L 314 din 1.12.2009

Regulamentul (UE) nr. 1251/2011

1.1.2012

-

JO L 319 din 2.12.2011

Modificările şi corecturile succesive aduse Directivei 2004/18/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Ultima actualizare: 15.02.2012
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii