RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Serviciile de interes general

INTRODUCERE

Tratatul de la Lisabona oferă o mai bună protecţie a serviciilor de interes general în Uniunea Europeană (UE). Acesta aduce precizări în special în ceea ce priveşte natura acestor servicii şi principiile asociate lor.

În plus, Tratatul de la Lisabona creează un nou fundament juridic, specific serviciilor de interes economic general. Obiectivul este permiterea unei încadrări juridice a acestor servicii la nivel european.

DEFINIŢII

Serviciile de interes general cuprind serviciile comerciale şi serviciile necomerciale care fac obiectul anumitor obligaţii de serviciu public, în special datorită interesului general pe care îl deservesc.

Serviciile de interes economic general (SIEG) constituie o subcategorie şi cuprind în principal serviciile comerciale. Aceste servicii răspund în egală măsură la obligaţii de serviciu public şi, din acest motiv, pot fi derogate de la anumite norme europene, în special de la cele din domeniul concurenţei. Este vorba, de exemplu, de serviciile din domeniul energiei, transportului sau telecomunicaţiilor.

Astfel, articolul 106 din Tratatul privind funcţionarea UE precizează că întreprinderile cărora li se încredinţează SIEG fac obiectul dispoziţiilor dreptului european numai în măsura în care aceste norme nu obstrucţionează sarcinile specifice pe care acestea trebuie să le îndeplinească.

RECUNOAŞTEREA SERVICIILOR DE INTERES GENERAL ÎN UE

Recunoaşterea serviciilor de interes general în UE este complexă, întrucât modalităţile de gestionare a acestor servicii variază semnificativ în funcţie de tradiţiile din statele membre. Astfel, UE s-a limitat pentru o lungă perioadă de timp să aibă în vedere SIEG numai din perspectiva dreptului concurenţei; de exemplu, recunoscând faptul că punerea în aplicare a SIEG se putea deroga de la regulile liberei concurenţe.

Totuşi, Tratatul de la Lisabona aduce noutăţi, prin adăugarea la tratatele fondatoare a unui Protocol privind serviciile de interes general. Acest protocol, având aceeaşi valoare juridică ca şi tratatele, aduce precizări privind protecţia SIEG la nivel european. El recunoaşte astfel:

  • rolul şi puterea discreţionară a autorităţilor naţionale în gestionarea SIEG;
  • diversitatea SIEG, în special datorită zonelor geografice şi a diferitelor culturi;
  • nivelul ridicat de calitate, precum şi egalitatea de tratament a utilizatorilor şi accesul universal la SIEG.

ÎNCADRAREA JURIDICĂ A SIEG LA NIVEL EUROPEAN

Tratatul de la Lisabona aduce o altă noutate. El creează un nou fundament juridic, care permite instituţiilor să adopte regulamente privind gestionarea SIEG. Astfel, articolul 14 din Tratatul privind funcţionarea UE precizează faptul că Consiliul şi Parlamentul pot stabili anumite principii şi condiţii în ceea ce priveşte furnizarea şi finanţarea SIEG.

Acest fundament juridic ar trebui, aşadar, să permită UE să concilieze în condiţii optime interesul general şi respectarea regulilor concurenţei în gestionarea SIEG. Totuşi, Tratatul privind UE precizează că intervenţia UE nu trebuie să aducă atingere competenţei statelor membre. Prin urmare, acestea din urmă rămân libere să-şi definească şi să-şi organizeze SIEG pe care le pun la dispoziţia cetăţenilor.

Această fişă de sinteză are doar un caracter informativ şi nu urmăreşte să interpreteze sau să înlocuiască documentul de referinţă, care rămâne singurul temei juridic.

Ultima actualizare: 08.06.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii