RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Extinderea votului cu majoritate calificată şi a procedurii legislative ordinare

INTRODUCERE

Tratatul de la Lisabona încearcă să modernizeze şi să îmbunătăţească procesul de luare a deciziilor al Uniunii Europene (UE). Într-o Uniune extinsă la 27 de state membre, unanimitatea devine mai dificil de atins şi riscurile de blocaj sunt mai importante. Tratatul de la Lisabona extinde, aşadar, sfera de aplicare a votului cu majoritate calificată la un număr ridicat de noi domenii politice. Obiectivul său este de a contribui la construcţia europeană, facilitând luarea deciziilor la nivelul instituţiilor.

Tratatul de la Lisabona extinde votul cu majoritate calificată la mai multe dispoziţii din Tratatul privind UE (TUE) şi din Tratatul privind funcţionarea UE (TFUE):

  • în mod direct, prin precizarea cazurilor în care Consiliul European sau Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată;
  • în mod indirect, prin extinderea procedurii legislative ordinare la domenii noi.

Având acelaşi obiectiv de îmbunătăţire a procesului de luare a deciziilor, Tratatul de la Lisabona aduce modificări şi în ceea ce priveşte însăşi definiţia majorităţii calificate.

DISPOZIŢII INSTITUŢIONALE

Ca urmare a reformei instituţionale prevăzute în Tratatul de la Lisabona, Consiliul European hotărăşte de acum înainte cu majoritate calificată pentru:

  • alegerea preşedintelui Consiliului European (articolul 15 din TUE);
  • adoptarea deciziei de stabilire a listei formaţiunilor Consiliului (articolul 16 din TUE);
  • numirea Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate (articolul 18 din TUE);
  • adoptarea deciziei referitoare la preşedinţia Consiliului (articolul 236 din TFUE);
  • numirea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a membrilor Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (articolul 283 din TFUE).

Consiliul se pronunţă acum cu majoritate calificată şi în cazul deciziilor care vizează:

  • modificarea statutelor Curţii de Justiţie a UE şi crearea tribunalelor specializate (articolele 257 şi 281 din TFUE);
  • aprobarea unui acord de retragere, încheiat între un stat membru şi UE (articolul 50 din TUE);
  • definirea normelor şi principiilor referitoare la competenţele de executare ale Comisiei (articolul 291 din TFUE).

SPAŢIUL DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE

Tratatul de la Lisabona consolidează în mod considerabil spaţiul de libertate, securitate şi justiţie al UE. Măsurile luate în acest domeniu erau, în general, adoptate în unanimitate de către Consiliu. Procedura legislativă ordinară se aplică de acum înainte unui număr mare dintre acestea. Obiectivul este de a democratiza şi a consolida legitimitatea acţiunii UE în acest domeniu prin intervenţia Parlamentului European şi extinderea votului cu majoritate calificată. Astfel, procedura legislativă ordinară se aplică măsurilor care vizează:

  • politicile privind controlul la frontiere şi imigraţia (articolele 77, 78 şi 79 din TFUE);
  • cooperarea judiciară în materie civilă (articolul 81 din TFUE);
  • cooperarea poliţienească (articolele 87 şi 88 din TFUE);
  • cooperarea judiciară în materie penală (articolele 82, 83, 84 şi 85 din TFUE); votul cu majoritate calificată a putut fi extins la articolele 82 şi 83, datorită introducerii a două clauze denumite „frână de urgenţă”: un stat membru poate apela la Consiliul European în cazul în care consideră că principiile fundamentale ale sistemului său juridic sunt ameninţate. Procedura legislativă este suspendată până când Consiliul European solicită Comisiei o nouă propunere sau decide reluarea procedurii, ţinând seama de observaţii.

POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ (PESC)

Votul în unanimitate rămâne regula de bază pentru deciziile luate în domeniul PESC. Articolul 31 din TUE prevede totuşi patru excepţii de la această regulă: Consiliul adoptă cu majoritate calificată:

  • deciziile care definesc o acţiune sau o poziţie a Uniunii pe baza unei decizii a Consiliului European;
  • deciziile care definesc o acţiune sau o poziţie a Uniunii la propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate;
  • deciziile de punere în aplicare a unei decizii care defineşte o acţiune sau o poziţie a Uniunii în domeniul PESC;
  • numirea unui reprezentant special, la propunerea Înaltului Reprezentant.

În plus, este introdusă o clauză pasarelă specifică pentru a permite Consiliului să hotărască cu majoritate calificată cu privire la alte tipuri de decizii. În prealabil, Consiliul European trebuie să adopte în unanimitate o decizie prin care autorizează această extindere a sferei de aplicare a majorităţii calificate.

În plus, Tratatul de la Lisabona creează două instrumente noi, ale căror modalităţi de funcţionare sunt decise de Consiliu cu majoritate calificată:

  • fondul de lansare PESC (articolul 41 din TUE);
  • Agenţia Europeană de Apărare (articolul 45 din TUE).

De asemenea, se poate stabili o cooperare structurată permanentă între statele membre care dispun de înalte capacităţi militare. Consiliul adoptă apoi, cu majoritate calificată, o decizie de stabilire a principiilor de aplicare a unei astfel de cooperări (articolul 46 din TUE).

ALTE DOMENII POLITICE

Majoritatea politicilor europene sunt vizate de extinderea votului cu majoritate calificată. Astfel, procedura legislativă ordinară se aplică de acum înainte domeniilor următoare:

  • libera circulaţie a lucrătorilor (articolul 48 din TFUE); o clauză de „frână de urgenţă” a fost creată, pentru a extinde majoritatea calificată la acest domeniu. Principiul este similar cu cel pentru cele două clauze de „frână de urgenţă” în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie: procedura legislativă poate fi suspendată, dacă un stat membru consideră că sistemul său de securitate socială este ameninţat;
  • transporturile (articolul 91 din TFUE);
  • apropierea legislaţiilor (articolul 118 din TFUE);
  • politica monetară (articolele 129 şi 133 din TFUE);
  • educaţia, formarea profesională şi sportul (articolul 165 din TFUE);
  • cultura (articolul 167 din TFUE);
  • cercetarea (articolele 182 şi 189 din TFUE);
  • energia (articolul 194 din TFUE);
  • turismul (articolul 195 din TFUE);
  • protecţia civilă (articolul 196 din TFUE);
  • cooperarea administrativă (articolul 197 din TFUE);
  • politica comercială comună (articolul 207 din TFUE);
  • cooperarea financiară cu ţările terţe (articolul 213 din TFUE);
  • ajutorul umanitar (articolul 214 din TFUE).

Această fişă de sinteză are doar un caracter informativ şi nu urmăreşte să interpreteze sau să înlocuiască documentul de referinţă, care rămâne singurul temei juridic.

Ultima actualizare: 19.02.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii