RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Regulamentul de procedură al Consiliului Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene (UE), cunoscut mai ales sub denumirea de Consiliu, este o instituţie comunitară. Consiliul este organul legislativ al Uniunii, alături de Parlamentul European, şi deleagă Comisiei punerea în aplicare a actelor. Ca regulă generală, Consiliul adoptă deciziile cu majoritatea membrilor. Consiliul este alcătuit, în diversele sale formaţiuni, din câte un reprezentant ministerial pentru fiecare stat membru.

ACT

Decizia 2009/937/UE a Consiliului din 1 decembrie 2009 de adoptare a regulamentului său de procedură [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Acest regulament stabileşte modul de funcţionare şi organizarea Consiliului UE (Consiliul). Puterea de a se autoreglementa îi este conferită de articolul 240 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Prezenta ediţie are 28 de articole, însoţite de şase anexe.

Consiliul este alcătuit din patru instanţe de bază: formaţiunile Consiliului, preşedinţia, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (Coreper) şi Secretariatul General.

Formaţiunile Consiliului

Consiliul se întruneşte în formaţiuni diferite în funcţie de domenii. Acestea sunt alcătuite dintr-un reprezentant la nivel ministerial pentru fiecare stat membru, abilitat să îşi angajeze propriul guvern. Lista formaţiunilor, cu excepţia formaţiunii Afaceri Generale şi a formaţiunii Afaceri Externe, se stabileşte printr-o decizie a Consiliului European. În aşteptarea unei astfel de decizii, Consiliul „Afaceri Generale”, în Decizia sa 2009/878/UE, stabileşte o listă cu următoarele zece formaţiuni:

  • Afaceri Generale;
  • Afaceri Externe;
  • Afaceri Economice şi Financiare;
  • Justiţie şi Afaceri Interne;
  • Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori;
  • Competitivitate (piaţă internă, industrie, cercetare şi spaţiu);
  • Transport, Telecomunicaţii şi Energie;
  • Agricultură şi Pescuit;
  • Mediu;
  • Educaţie, Tineret, Cultură şi Sport.

Fiecare stat membru trebuie să stabilească modul de reprezentare în cadrul Consiliului. Mai mulţi miniştri pot participa ca membri cu drepturi depline în aceeaşi formaţiune.

ConsiliulAfaceri Generale

Consiliul „Afaceri Generale” trebuie:

  • să asigure coerenţa şi coordonarea lucrărilor diferitelor formaţiuni ale Consiliului;
  • să pregătească reuniunile şi să asigure monitorizarea aducerii la îndeplinire a măsurilor adoptate în cadrul acestora.

Celelalte formaţiuni trebuie să transmită Consiliului Afaceri Generale contribuţiile lor la lucrările Consiliului European cu cel puţin două săptămâni înaintea reuniunii acestuia.

ConsiliulAfaceri Externe”

Consiliul „Afaceri Externe” este responsabil cu:

  • politica externă şi de securitate comună (PESC);
  • politica europeană de securitate şi apărare (PESA);
  • politica comercială comună;
  • cooperarea în scopul dezvoltării şi ajutorul umanitar.

Preşedinţia Consiliului UE

Consiliul „Afaceri Externe” este prezidat de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Preşedinţia celorlalte formaţiuni ale Consiliului este asigurată de grupuri de trei state membre care se succed o dată la 18 luni. Fiecare membru al grupului asigură, prin rotaţie, pentru o durată de şase luni, preşedinţia tuturor formaţiunilor, cu excepţia formaţiunii Afaceri Externe. Preşedinţia are un rol motor în desfăşurarea lucrărilor Consiliului. Grupul celor trei state membre şi Înaltul Reprezentant care asigură preşedinţia formaţiunilor Consiliului trebuie să prezinte un proiect de program al activităţilor Consiliului. Acest proiect trebuie să fie apoi aprobat de Consiliul „Afaceri Generale”. Preşedinţia trebuie, de asemenea, să stabilească ordinea de zi provizorie pentru reuniunile organizate în timpul mandatului său.

Preşedinţia asigură în plus aplicarea acestui regulament şi veghează la buna derulare a dezbaterilor. Ea poate astfel, dacă este necesar, să limiteze numărul persoanelor prezente, să stabilească durata dezbaterilor, să solicite poziţii comune şi contribuţii în scris. Ea poate, de asemenea, să reprezinte Consiliul în faţa Parlamentului European.

Coreper, comitete şi grupuri de lucru

Coreper este alcătuit din reprezentanţii permanenţi ai fiecărui stat membru sau din adjuncţii acestora. Coreper pregăteşte lucrările Consiliului şi îndeplineşte mandatele încredinţate de acesta. Preşedinţia Coreper este asigurată de reprezentantul ţării care deţine preşedinţia Consiliului. Coreper asigură consecvenţa politicilor şi acţiunilor UE, precum şi respectarea:

  • principiilor legalităţii, subsidiarităţii, proporţionalităţii şi justificării actelor;
  • normelor care stabilesc competenţele instituţiilor şi organelor Uniunii;
  • dispoziţiilor bugetare;
  • normelor privind procedura, transparenţa şi calitatea redactării. În ceea ce priveşte calitatea redactării, serviciul juridic al Consiliului este însărcinat cu verificarea actelor legislative.

Coreper:

  • trebuie să realizeze o examinare prealabilă a tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi a unei reuniuni a Consiliului. Coreper depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord la nivelul său, care trebuie apoi prezentat Consiliului în vederea adoptării. În cazul în care se ajunge la un acord, punctul este înscris în partea A a ordinii de zi, care ar putea fi aprobată fără dezbateri în cadrul Consiliului;
  • poate constitui comitete sau grupuri de lucru pentru a realiza anumite lucrări pregătitoare sau studii.

Secretariatul General

Secretariatul General este implicat în organizarea, coordonarea, controlul şi consecvenţa lucrărilor Consiliului, precum şi în punerea în aplicare a programului său de activităţi. Secretariatul este condus de un secretar general numit de Consiliu cu majoritate calificată. Secretarul general se ocupă, de asemenea, de proiectul de estimare a cheltuielilor Consiliului, precum şi de gestionarea creditelor acestei instituţii.

Funcţionarea Consiliului

Consiliul se întruneşte la convocarea preşedintelui său. Datele reuniunilor sunt anunţate de preşedinţie cu şapte luni înainte de preluarea mandatului. Consiliul are sediul la Bruxelles, dar se întruneşte la Luxemburg în lunile aprilie, iunie şi octombrie. Reuniunile se pot desfăşura în alt loc în cazul în care Consiliul şi Coreper hotărăsc în unanimitate acest lucru.

Ordinea de zi provizorie a fiecărei reuniuni este întocmită de preşedinte. Ordinea de zi definitivă se adoptă de către Consiliu la începutul fiecărei reuniuni. Aceasta are două părţi: „deliberările legislative”, pe de o parte, şi „activităţile fără caracter legislativ”, pe de altă parte. Ordinea de zi este împărţită, de asemenea, în partea A şi partea B; partea A include punctele a căror aprobare de către Consiliu este posibilă fără dezbatere.

Cvorumul trebuie verificat înainte de a se trece la vot. Cvorumul este întrunit dacă majoritatea membrilor este prezentă.

Consiliul votează la iniţiativa preşedintelui. Votul se exercită în ordinea stabilită de Consiliu în unanimitate, începând cu membrul care, conform acestei ordini, urmează membrului care ocupă funcţia de preşedinte.

În cazul unor chestiuni urgente, actele Consiliului pot fi adoptate prin intermediul unui vot scris. Consiliul sau Coreper trebuie să decidă în unanimitate dacă se recurge la această procedură. Preşedintele poate, de asemenea, să o propună, dacă toţi membrii Consiliului sunt de acord.

Caracterul public al lucrărilor Consiliului, publicarea şi notificarea actelor

Deliberările Consiliului sunt publice atunci când acesta hotărăşte în privinţa unui proiect de act legislativ, ceea ce explică şi distincţia făcută între părţile cu caracter legislativ şi fără caracter legislativ de pe ordinea de zi.

Consiliul trebuie, de asemenea, să se întrunească în public pentru anumite tipuri de deliberări:

  • dezbaterea de orientare privind programul activităţilor Consiliului;
  • dezbaterile de orientare organizate de celelalte formaţiuni ale Consiliului privind priorităţile lor;
  • prezentarea de către Comisie a programului său pe cinci ani, a programului său politic anual şi a strategiei sale politice anuale;
  • dezbaterile privind chestiunile legate de interesele UE sau ale cetăţenilor lor, în cazul în care Consiliul sau Coreper decid acest lucru cu majoritate calificată;
  • unele propuneri fără caracter legislativ pe care preşedinţia le consideră suficient de importante, cu condiţia ca Consiliul şi Coreper să fie de acord.

Actele cu caracter legislativ adoptate de către Consiliu trebuie să fie publicate în Jurnalul Oficial (JO), la fel şi acordurile internaţionale încheiate de către Uniune. În ceea ce priveşte celelalte tipuri de acte, Consiliul sau Coreper trebuie să decidă cu privire la publicarea lor.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Decizia 2009/937/UE

1.12.2009

-

JO L 325 din 11.12.2009

Act/acte de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Decizia 2010/594/UE

16.9.2010

-

JO L 263 din 6.3.2010

Decizia 2010/795/UE

23.12.2010

-

JO L 338 din 22.12.2010

Decizia 2011/900/UE

31.12.2011

-

JO L 346 din 30.12.2011

Această fişă de sinteză are doar un caracter informativ şi nu urmăreşte să interpreteze sau să înlocuiască documentul de referinţă, care rămâne singurul temei juridic.

Ultima actualizare: 28.03.2013
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii