RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 9 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Regulamentul de procedură al Tribunalului

Tribunalul formează alături de Curtea de Justiţie şi de Tribunalul Funcţiei Publice instituţia jurisdicţională europeană, al cărei scop este să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei Uniunii.

ACT

Regulamentul de procedură al Tribunalului.

SINTEZĂ

Regulamentul stabileşte dispoziţiile privind organizarea internă a Tribunalului şi derularea procedurilor în faţa acestuia. Tribunalul este însărcinat să judece în special:

  • acţiunile directe introduse de persoanele fizice sau juridice şi îndreptate împotriva actelor instituţiilor, organelor şi organismelor Uniunii;
  • acţiunile formulate de statele membre împotriva Comisiei Europene şi împotriva Consiliului;
  • acţiunile în materie de mărci comunitare;
  • recursurile împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice a UE.

Organizarea Tribunalului

Tribunalul este organizat în modul următor:

  • compunerea Tribunalului: Tribunalul are 27 de membri, câte un judecător pentru fiecare stat membru. Aceştia aleg, pentru o perioadă de trei ani, preşedintele Tribunalului, care conduce lucrările şi serviciile instituţiei. Preşedintele prezidează, de asemenea, şedinţele plenare, precum şi deliberările desfăşurate în camera de consiliu şi tratează cererile de măsuri provizorii.
  • constituirea camerelor şi desemnarea judecătorilor raportori: Tribunalul este constituit din camere compuse din trei şi cinci judecători. Acestea sunt însărcinate cu gestionarea cauzelor care le sunt repartizate. Un judecător raportor este desemnat pentru a asigura judecarea fiecărei cauze. Judecătorii aleg preşedinţii camerelor.
  • rolul grefierului: grefierul, numit de către Tribunal pentru o perioadă de şase ani, asistă Tribunalul, preşedintele, precum şi judecătorii în exercitarea atribuţiilor acestora. Acesta este responsabil cu arhivele, precum şi cu publicaţiile Tribunalului.
  • funcţionarea Tribunalului: Tribunalul deliberează în camera de consiliu. La finalul deliberării, majoritatea judecătorilor adoptă concluziile care determină decizia Tribunalului.
  • regimul lingvistic: reclamantul are posibilitatea de a alege limba de procedură dintre cele douăzeci şi trei de limbi oficiale ale Uniunii.
  • drepturile şi obligaţiile agenţilor, consilierilor şi avocaţilor: aceste persoane beneficiază de imunitate pentru afirmaţiile orale şi înscrisurile depuse. Toate înscrisurile referitoare la procedură sunt exceptate de la percheziţie şi sechestru.

Caracteristicile procedurii

Procedura Tribunalului poate să includă toate sau mai multe dintre etapele enumerate în continuare:

  • procedura scrisă: este vorba despre un schimb de memorii între părţi. Cererea trebuie să conţină informaţii privind numele şi domiciliul reclamantului, indicarea părţii împotriva căreia este formulată cererea introductivă, obiectul litigiului, concluziile şi probele propuse. Originalul cererii trebuie semnat de către avocatul sau agentul reclamantului. În termen de două luni, pârâtul trebuie să depună un memoriu în apărare, care să conţină numele şi domiciliul acestuia, argumentele invocate, concluziile, precum şi probele propuse.
  • procedura orală are loc în cadrul unei audieri ale cărei dezbateri sunt deschise şi conduse de către preşedinte; acesta le adresează întrebări agenţilor, consilierilor sau avocaţilor părţilor. Părţile nu pot pleda în nume propriu. Acestea trebuie să fie reprezentate de către un agent sau un avocat. La finalul procedurii, grefierul întocmeşte un proces-verbal.
  • activităţile de cercetare judecătorească şi audierea martorilor vizează înfăţişarea părţilor, solicitarea de informaţii şi prezentarea de documente, proba testimonială, expertiza, precum şi cercetarea la faţa locului. Anumite fapte sunt probate cu martori. Aceştia sunt citaţi de către Tribuanl, eventual la solicitarea părţilor.

O asistenţă judiciară se poate acorda pentru a acoperi, în special, cheltuielile legate de asistenţa şi de reprezentarea în faţa Tribunalului.

Tratarea procedurilor speciale

Acţiunea în anulare nefiind suspensivă, se poate face o cerere de suspendare a executării actului atacat de către solicitant, prin introducerea unei acţiuni în faţa Tribunalului. Această cerere de suspendare trebuie să specifice în principal obiectul litigiului şi circumstanţele care determină urgenţa justificând dispunerea măsurii solicitate.

În cazul în care prezintă interes pentru cauză, un intervenient are posibilitatea de a lua parte la o procedură aflată pe rolul Tribunalului. În acest caz, intervenientul trebuie să prezinte în prealabil o cerere de intervenţie care să indice cauza şi părţile principale şi să expună împrejurările care justifică dreptul de a interveni.

Sesizată prin recurs, Curtea de Justiţie poate anula o hotărâre sau o ordonanţă a Tribunalului. În cazul anulării deciziei Tribunalului, acesta poate fi sesizat din nou prin hotărârea de trimitere.

Cererea de terţă opoziţie, prin care i se solicită judecătorului să dea o nouă hotărâre pentru o cauză în care s-a pronunţat deja, poate fi înaintată în termen de două luni de la data publicării hotărârii în Jurnalul Oficial. Revizuirea hotărârii poate fi, de asemenea, solicitată în caz de eroare.

Contenciosul privind drepturile de proprietate intelectuală

Acest tip de contencios vizează acţiunile introduse împotriva Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI) (DE) (EN) (FR) privind aplicarea normelor legate de regimul proprietăţii intelectuale.

Intervenienţii alţii decât reclamanţii pot interveni în cursul procedurii şi dispun de aceleaşi drepturi ca părţile principale.

Recursurile împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice a Uniunii Europene

Tribunalul este competent pentru a hotărî asupra recursurilor introduse împotriva deciziilor Tribunalului Funcţiei Publice. Pentru acest tip de recurs, se depune o cerere la grefa Tribunalului de Primă Instanţă sau a Tribunalului Funcţiei Publice. Limba de procedură este cea în care s-a pronunţat hotărârea Tribunalului Funcţiei Publice care face obiectul recursului.

Cererea de recurs cuprinde următoarele informaţii:

  • numele şi domiciliul părţii care formulează recursul;
  • indicarea celorlalte părţi;
  • motivele şi argumentele de drept invocate;
  • concluziile recurentului.

Părţile pot depune un memoriu care poate duce la respingerea cererii de recurs sau la anularea hotărârii Tribunalului Funcţiei Publice.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Regulamentul de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene

1.7.1991

-

JO L 136 din 30.5.1991

Act/acte de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene

1.11.1994

-

JO L 249 din 24.9.1994

Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene

1.4.1995

-

JO L 44 din 28.2.1995

Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene

1.9.1995

-

JO L 172 din 22.7.1995

Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene

1.6.1997

-

JO L 103 din 19.4.1997

Tribunalul de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene, din 17 mai 1999, vizând să permită Tribunalului să hotărască cu un judecător unic

17.5.1999

-

JO L 135 din 29.5.1999

Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene

1.2.2001

-

JO L 322 din 19.12.2000

Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa

1.8.2003

-

JO L 147 din 14.6.2003

Decizia 2004/406/CE

19.4.2004

-

JO L 132 din 29.4.2004

Modificare a Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă

1.1.2006

-

JO L 298 din 15.11.2005

Decizia 2006/956/CE

1.1.2007

-

JO L 386 din 29.12.2006

Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene

1.9.2008

-

JO L 179 din 8.7.2008

Decizia 2009/170/CE

1.5.2009

-

JO L 60 din 4.3.2009

Modificări ale Regulamentului de procedură al Tribunalului

13.04.2010

-

JO L 92 din 13.4.2010

Modificare a Regulamentului de procedură al Tribunalului

1.7.2011

-

JO L 162 din 2.6.2011

Modificările şi corectările succesive aduse Regulamentului de procedură al Tribunalului de Primă Instanţă al Comunităţilor Europene au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

ACTE CONEXE

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 904/2012 al Consiliului din 24 septembrie 2012 de modificare a Regulamentului nr. 422/67/CEE, 5/67/Euratom de stabilire a regimului financiar al preşedintelui şi membrilor Comisiei, al preşedintelui, judecătorilor, avocaţilor generali şi grefierului Curţii de Justiţie, al preşedintelui, membrilor şi grefierului Tribunalului de Primă Instanţă, precum şi al preşedintelui, membrilor şi grefierului Tribunalului Funcţiei Publice a Uniunii Europene [Jurnalul Oficial L 269 din 4.10.2012].

Ultima actualizare: 20.02.2013
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii