RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona

Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona face parte din acţiunile care pot fi introduse în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Acest tip de acţiune este îndreptat împotriva inacţiunii unei instituţii, organ sau organism al Uniunii Europene. În cazul în care inacţiunea este ilegală din perspectiva dreptului european, Curtea constată abţinerea de a acţiona şi instituţia, organul sau organismul în cauză trebuie să adopte măsurile adecvate.

Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona este o procedură juridică introdusă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Aceasta îi permite Curţii să controleze legalitatea inacţiunii unei instituţii, unui organ sau organism al Uniunii Europene (UE).

Natura acţiunii

Acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona poate fi introdusă împotriva Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Comisiei sau Băncii Centrale Europene. Ea poate fi, de asemenea, îndreptată împotriva organelor şi organismelor UE.

În plus, abţinerea de a acţiona se caracterizează prin lipsa sau omisiunea de a acţiona din partea entităţii în cauză în situaţii în care dreptul european impune obligaţia de a acţiona. Lipsa sau omisiunea are, din această cauză, un caracter ilegal.

De exemplu, acţiunea în constatarea abţinerii de a acţiona poate fi introdusă împotriva unei instituţii care se presupune că nu a adoptat un act sau întreprins o măsură prevăzută de dreptul european.

Reclamanţi

Articolul 265 din Tratatul privind funcţionarea UE prevede două categorii de reclamanţi.

Prima categorie reuneşte statele membre şi instituţiile UE. Aceşti reclamanţi sunt consideraţi „privilegiaţi”, deoarece nu trebuie să demonstreze că au un interes în a acţiona pentru a putea introduce o acţiune în constatarea abţinerii de a acţiona.

La a doua categorie se încadrează persoanele fizice. Spre deosebire de reclamanţii privilegiaţi, aceştia trebuie să aibă un interes pentru a putea sesiza Curtea de Justiţie. Articolul 265 din TFUE precizează astfel că persoanele fizice pot introduce o acţiune în constatarea abţinerii de a acţiona împotriva unei instituţii care se presupune că a omis să le adreseze un act. În practică, Curtea de Justiţie acceptă, de asemenea, acţiunile în constatarea abţinerii de a acţiona legate de actele ai căror destinatari oficiali nu sunt persoanele fizice, dar care îi privesc în mod direct şi individual.

Procedură

Înainte de a putea introduce o acţiune în constatarea abţinerii de a acţiona, reclamantul trebuie mai întâi să invite instituţia, organul sau organismul Uniunii să acţioneze. Dacă entitatea în cauză nu a adoptat o poziţie după două luni, reclamantul dispune de un termen de alte două luni pentru a introduce în faţa Curţii de Justiţie o acţiune în constatarea abţinerii de a acţiona.

În cazul în care Curtea de Justiţie admite acţiunea, ea se limitează la a constata abţinerea de a acţiona. Altfel spus, Curtea de Justiţie nu poate să se substituie instituţiei pentru a remedia omisiunea. Instituţiei în cauză îi revine sarcina de a acţiona într-un termen rezonabil.

Repartizarea competenţelor între Curtea de Justiţie şi Tribunal

Curtea de Justiţie este competentă pentru:

  • acţiunile introduse de statele membre împotriva Parlamentului European sau a Consiliului;
  • acţiunile introduse de o instituţie împotriva unei alte instituţii.

Tribunalul este competent să judece, în primă instanţă, toate celelalte tipuri de acţiuni, în special acţiunile introduse de persoanele fizice.

Această fişă de sinteză are doar un caracter informativ şi nu urmăreşte să interpreteze sau să înlocuiască documentul de referinţă, care rămâne singurul temei juridic.

Ultima actualizare: 08.10.2010

Consultaţi şi

Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii