RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 23 limbi
Limbi noi disponibile:  BG - CS - ET - GA - LV - LT - HU - MT - PL - RO - SK - SL

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Un buget pentru Europa (2014-2020)

Comisia Europeană prezintă o propunere de buget pentru perioada 2014-2020, al cărei obiectiv este să contribuie la o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Măsurile propuse trebuie să permită finanţarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 şi aplicarea la termen a unui veritabil buget european.

ACT

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020” [COM(2011) 500 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Această comunicare prezintă în detaliu viitorul buget al Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2014-2020 şi se înscrie în Strategia Europa 2020. Propunerea de buget trebuie să permită:

  • finanţarea politicilor comune, cum ar fi politica agricolă comună (PAC);
  • sprijinirea regiunilor mai puţin prospere prin aplicarea principiului solidarităţii;
  • realizarea pieţei interne;
  • favorizarea sinergiilor, a cooperărilor şi a proiectelor pe scară largă în domeniile cercetării, al inovării sau justiţiei;
  • găsirea unor soluţii la provocările actuale sau la cele de dată recentă, care necesită o abordare comună la nivel european, cum ar fi schimbările climatice, evoluţia demografică sau catastrofele umanitare.

Un buget în slujba cercetării, a inovării şi a dezvoltării tehnologice

UE trebuie să fie competitivă în materie de inovare dacă doreşte să joace un rol de prim rang pe scena mondială. UE acuză însă o întârziere constantă în domeniile inovării şi cercetării. Pentru a recupera această întârziere, Comisia doreşte să crească nivelul investiţiilor europene în cercetare şi dezvoltare, până la 3 % din PIB.

În acest scop, Comisia prevede alocarea a 80 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020 Cadrului strategic comun pentru cercetare şi inovare, sumă care va fi completată de fondurile structurale.

Un buget în slujba solidarităţii pentru o creştere durabilă şi ocuparea forţei de muncă

UE îşi pune politica de coeziune în slujba solidarităţii faţă de regiunile cel mai puţin favorizate. Politica de coeziune joacă, de asemenea, un rol de prim rang în realizarea ambiţiilor şi obiectivelor Strategiei Europa 2020 pe întreg teritoriul UE. Comisia doreşte să creeze astfel o nouă categorie de regiuni, şi anume „regiunile de tranziţie”, care ar urma să includă toate regiunile al căror PIB pe cap de locuitor se situează între 75 şi 90 % din media UE-27.

În plus, şomajul şi sărăcia necesită coordonarea acţiunilor la nivel naţional şi european. De aceea, Fondul social european (FSE) urmează să joace un rol preponderent. Acţiunea acestuia ar putea fi completată prin programul PROGRESS şi prin reţeaua EURES.

Comisia intenţionează să aloce 376 de miliarde EUR instrumentelor politicii de coeziune şi să repartizeze aceste sume diferitelor domenii vizate:

  • 162,6 miliarde EUR pentru regiunile care ţin de obiectivul de convergenţă;
  • 38,9 miliarde EUR pentru regiunile de tranziţie;
  • 53,1 miliarde EUR pentru regiunile care ţin de obiectivul de competitivitate;
  • 11,7 miliarde EUR pentru cooperare teritorială;
  • 68,7 miliarde EUR pentru Fondul de coeziune.

Un buget pentru interconectarea Europei

Pentru a fi pe deplin operaţională, piaţa unică necesită infrastructuri moderne. De aceea, Comisia propune crearea unei facilităţi „Conectarea Europei” pentru a favoriza accesul la piaţa internă pentru toţi.

Comisia va aloca 40 de miliarde EUR creării acestei facilităţi denumite „Conectarea Europei”, precum şi 10 miliarde EUR investiţiilor din domeniul transporturilor în cadrul Fondului de coeziune. Această sumă va fi repartizată în favoarea a trei sectoare diferite:

  • 9,1 miliarde EUR pentru sectorul energetic;
  • 31,6 miliarde EUR pentru transporturi;
  • 9,1 miliarde EUR pentru TIC.

Un buget pentru politica agricolă comună

PAC trebuie să fie competitivă, să garanteze o aprovizionare cu alimente sigură şi adecvată, să nu dăuneze mediului şi spaţiului rural, oferind totodată un standard de viaţă echitabil comunităţii agricole. În vederea atingerii acestor obiective, Comisia intenţionează să opereze o serie de schimbări pentru a integra PAC în Strategia Europa 2020. Pe viitor, bugetul consacrat agriculturii va sprijini, de asemenea, dezvoltarea durabilă a resurselor naturale şi lupta împotriva schimbărilor climatice şi va contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată pe întreg teritoriul Europei.

Comisia intenţionează să menţină structura pe doi piloni a PAC, cu un prim pilon mai ecologic şi repartizat mai echitabil şi un al doilea pilon axat mai mult pe competitivitate şi inovare, pe lupta împotriva schimbărilor climatice şi pe mediu. Comisia are în vedere introducerea următoarelor schimbări:

  • ecologizarea plăţilor directe;
  • convergenţa plăţilor;
  • plafonarea nivelului plăţilor directe.

Comisia propune să se aloce:

  • 281,8 miliarde EUR pilonului I al PAC;
  • 89,9 miliarde EUR dezvoltării rurale.

În plus, o sumă suplimentară de 15,2 miliarde EUR va fi repartizată între următoarele sectoare:

  • 4,5 miliarde EUR pentru cercetare şi inovare;
  • 2,2 miliarde EUR pentru siguranţă alimentară;
  • 2,5 miliarde EUR pentru ajutoarele alimentare;
  • 3,5 miliarde EUR pentru o nouă rezervă pentru situaţiile de criză în sectorul agricol;
  • maximum 2,5 miliarde EUR pentru Fondul european de ajustare la globalizare.

Un buget pentru investiţiile în capitalul uman

Strategia 2020 scoate în evidenţă necesitatea creşterii numărului de absolvenţi de studii superioare din Europa şi a reducerii abandonului şcolar timpuriu, punând totodată accentul pe cultură şi activităţile legate de mass-media.

Totuşi, structura actuală a programelor care vizează atingerea acestor obiective este încă prea fragmentată. De aceea, Comisia propune instituirea unui singur program integrat în domeniul educaţiei, formării profesionale şi tineretului.

Prin urmare, Comisia doreşte să aloce 15,2 miliarde EUR în domeniul educaţiei şi formării profesionale, precum şi 1,6 miliarde EUR culturii. Această finanţare trebuie să fie completată din fondurile structurale.

Un buget pentru abordarea provocărilor legate de migraţie

Politicile privind securitatea şi chestiunile legate de migraţie se află în centrul preocupărilor europene. Odată cu Tratatul de la Lisabona, au fost operate schimbări semnificative în modul de punere în aplicare a acestor politici. De aceea, Comisia doreşte să simplifice de acum încolo structura instrumentelor de cheltuieli prin reducerea numărului de programe la două fonduri:

  • un Fond pentru migraţie şi azil;
  • un Fond pentru securitate internă.

În plus, Comisia are intenţia să aloce 8,2 miliarde EUR afacerilor interne ale UE, precum şi 455 milioane EUR pentru protecţia civilă şi pentru Capacitatea europeană de răspuns în situaţii de urgenţă.

Un buget pentru a face din UE un actor global

Este important ca UE să joace un rol primordial pe scena mondială şi să asigure stabilitatea, prosperitatea şi democraţia în ţările care o înconjoară. Comisia doreşte să îşi dezvolte strategia externă creând în principal un instrument panafrican în cadrul Instrumentului de finanţare a cooperării pentru dezvoltare (ICD). UE doreşte, de asemenea, să se implice în procesul de democratizare a lumii arabe.

Comisia consideră că nu este necesară o nouă reorganizare a dispozitivului legislativ aplicabil gestionării relaţiilor sale externe. Comisia propune alocarea a 70 de miliarde EUR instrumentelor de asistenţă externă pentru perioada 2014-2020.

În plus, următoarele sume nu ţin de CFM:

  • Fondul european de dezvoltare (ţările ACP): 30 de miliarde EUR;
  • Fondul european de dezvoltare (ţările şi teritoriile de peste mări): 321 de milioane EUR;
  • Fondul global de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a biodiversităţii;
  • rezerva pentru ajutoare de urgenţă: 2,5 miliarde EUR.

Proiecte care necesită finanţare din afara bugetului UE

Fondul european de dezvoltare (FED) (EN) (FR) este finanţat în afara bugetului UE, având în vedere caracterul său special, la fel şi proiectele ITER sau Programul european de monitorizare a Pământului (GMES), ale căror costuri sunt prea ridicate pentru a fi incluse în bugetul UE.

Un buget simplificat

Noul cadru bugetar al UE trebuie să răspundă unor cerinţe legate de simplitate. De aceea, Comisia a decis să reducă numărul programelor şi al instrumentelor distincte. Programele complexe care nu s-au dovedit concludente fie vor fi reorganizate într-o formă mai simplă şi mai eficientă, fie vor fi abandonate.

Un alt mijloc de a simplifica gestionarea programelor constă în înscrierea acestora într-un cadru unic care să dispună de norme comune, limitând în acelaşi timp pe cât posibil numărul excepţiilor sau al cazurilor particulare: de exemplu, cele trei surse de finanţare ale cercetării şi inovării vor fi regrupate într-un singur cadru strategic comun pentru cercetare şi inovare. În ceea ce priveşte fondurile gestionate partajat, un cadru strategic comun va înlocui abordarea actuală care constă în instituirea unor seturi distincte de orientări strategice pentru toate instrumentele.

Agenţiile executive vor juca un rol mai important, furnizând servicii de mai bună calitate.

Conştientă de constrângerile bugetare la care sunt supuse statele membre şi ţinând cont de reducerea cheltuielilor publice la nivel naţional în domeniul administraţiei, Comisia propune, de asemenea, reducerea cu 5 % a personalului din fiecare instituţie, serviciu, agenţie sau alt organ.

Comisia propune, de asemenea, modificarea celor cinci instrumente care nu ţin de cadrul financiar, cum ar fi:

  • Rezerva pentru ajutoare de urgenţă (DE) (EN) (FR);
  • Instrumentul de flexibilitate (DE) (EN) (FR);
  • Fondul de solidaritate (DE) (EN) (FR);
  • Fondul european de ajustare la globalizare (DE) (EN) (FR);
  • noul instrument pentru reacţia la situaţiile de criză în agricultură.

Concluzie

Printre textele legislative care însoţesc această comunicare, Comisia propune un regulament de adoptare a noului cadru financiar multianual, un acord interinstituţional privind chestiunile bugetare şi buna gestiune financiară şi o decizie privind resursele proprii (cu normele de aplicare corespunzătoare).

Până la sfârşitul anului 2011, strategia expusă în această comunicare va fi detaliată în propunerile legislative privind programele şi instrumentele de cheltuieli prevăzute în fiecare domeniu.

ACTE CONEXE

Propunere de regulament al Consiliului din 29 iunie 2011 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 [COM(2011) 398 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Propunere de decizie a Consiliului din 29 iunie 2011 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene [COM(2011) 510 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Ultima actualizare: 03.10.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii