RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Identificarea prin radiofrecvenţă (RFID) în Europa: spre un cadru politic

Difuzarea identificării prin radiofrecvenţă (RFID) poate aduce beneficii considerabile cetăţenilor europeni. În acelaşi timp, aceasta ridică şi probleme importante, în special în ceea ce priveşte siguranţa şi protecţia vieţii private. Susţinând difuzarea acestei tehnologii, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care propune acţiuni la nivel european pentru a facilita dezvoltarea unui cadru politic şi juridic adecvat.

ACT

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 15 martie 2007 – Identificarea prin radiofrecvenţă (RFID) în Europa: etape în direcţia elaborării unui cadru strategic [COM(2007) 96 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

RFID este o metodă de schimb de informaţii între un marcator (etichetă electronică) *, care poate fi inclus în orice obiect, şi un cititor, adică un dispozitiv fără fir, care poate să identifice aceste informaţii prin intermediul radiofrecvenţelor. Puterea acestei tehnologii se amplifică atunci când cititorul este conectat la reţele de comunicare precum Internetul, care introduc informaţiile în reţeaua informatică mondială.

Difuzarea RFID reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea numeroaselor sectoare, inclusiv al transporturilor, sănătăţii şi comerţului cu amănuntul. Aplicaţiile acesteia variază de la trasabilitatea alimentelor la plăţile automatizate, la mobilitate şi la supravegherea pacienţilor atinşi de boala Alzheimer. Acestea pot astfel îmbunătăţi considerabil viaţa cetăţenilor.

Oricum, această tehnologie ridică probleme în ceea ce priveşte protecţia vieţii private, a sănătăţii şi a mediului.

Pe plan tehnic şi comercial, RFID este pregătită pentru difuzare la scară mare. Cu toate acestea, trebuie să se clarifice încă un anumit număr de chestiuni privind elaborarea cadrului juridic şi politic al acestei tehnologii.

Confidenţialitate şi securitate

Tehnologia RFID ridică probleme de confidenţialitate şi preocupări privind securitatea, deoarece aceasta se poate utiliza pentru a culege şi a difuza date cu caracter personal. Aceasta explică dificultatea de a obţine aderarea publicului larg, care doreşte să fie aplicate măsuri de protecţie. Astfel, în acest domeniu, trebuie luate în considerare implicaţiile sociale, politice, etice şi juridice ale difuziunii RFID.

Conform legislaţiei actuale, autorităţile publice naţionale au responsabilitatea de a se asigura de aplicarea prevederilor naţionale în materie de proceduri pentru prelucrarea datelor, inclusiv în ceea ce priveşte aplicaţiile RFID. În ceea ce priveşte securitatea sistemului RFID, statele membre, Comisia şi întreprinderile trebuie să întreprindă acţiuni comune pe plan tehnic, organizaţional şi de procese de întreprindere. În acest scop, Comisia încurajează consolidarea bunelor practici şi elaborarea unor criterii de concepere a tehnologiei RFID care limitează riscurile acesteia de la început.

Reducerea riscurilor pentru securitate şi viaţa privată impune o supraveghere permanentă a tuturor implicaţiilor RFID. În această privinţă, o abordare specifică a fiecărei aplicaţii RFID se poate dovedi mai eficientă decât o abordare mai generală, deoarece fiecare aplicaţie presupune propriile riscuri şi avantaje.

Realizarea unor campanii de sensibilizare şi informare poate juca un rol esenţial. Consultarea publică coordonată de Comisie a relevat într-adevăr faptul că publicului larg îi lipsesc adesea informaţii cu privire la posibilităţile şi provocările pe care le reprezintă RFID.

Uniunea Europeană (UE) a dezvoltat un sistem juridic în materie de protecţie a datelor cu caracter personal. Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) (articolul 16), precum şi Carta drepturilor fundamentale (articolul 8) recunosc importanţa acesteia. În plus, Directiva generală privind protecţia datelor şi Directiva „Viaţa privată şi comunicaţiile electronice” stabilesc cadrul legislativ european în acest domeniu. Aceste directive garantează protecţia datelor cu caracter personal ţinând cont de caracterul inovator al procedurilor utilizate pentru prelucrarea datelor.

Gestionarea bazelor de date

Stocarea şi accesul la date pun, totodată, probleme politice referitoare la difuzarea RFID. În vederea unei noi faze de dezvoltare a Internetului, trebuie să ne gândim la orice posibile pene sau defecţiuni involuntare, precum şi la intenţiile persoanelor care s-ar putea folosi de acestea. În această privinţă, dezbaterea politică se poate dezvolta în cadrul stabilit de Summitul mondial privind societatea informaţională (EN) (ES) (FR).

Spectrul radioelectric *

Disponibilitatea radiofrecvenţelor, precum şi armonizarea condiţiilor de utilizare a acestora constituie probleme esenţiale pentru funcţionarea aplicaţiilor RFID în Europa. Din 2002, difuzarea acestora are o nouă bază, deoarece Comisia a raţionalizat utilizarea spectrului radioelectric în cadrul UE.

Standarde

Standardele care reglementează RFID trebuie să faciliteze o difuzare armonioasă a serviciilor, ţinând cont de evoluţia rapidă a tehnologiilor. Conform comentariilor din partea participanţilor la consultare, Comisia ar trebui să joace un rol mai activ în promovarea interoperabilităţii şi a raţionalizării standardelor internaţionale.

Aspecte legate de mediu şi igienă

Preocupările legate de mediu se referă la tratarea deşeurilor şi la utilizarea de substanţe periculoase. Aceste aspecte se regăsesc în cadrul legislaţiei comunitare privind dispozitivele electrice şi electronice. În ceea ce priveşte sănătatea, deşi expunerea populaţiei şi a lucrătorilor la efectele câmpurilor electromagnetice (CEM) * ale dispozitivelor RFID este considerată ca având o putere slabă, aceasta continuă să facă obiectul unor preocupări difuze. În plus, cadrul juridic comunitar limitează expunerea la CEM.

Context

Difuzarea de soluţii RFID merge în tandem cu o consolidare a rolului tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în dezvoltarea economiei europene. Într-adevăr, TIC trebuie să devină unul dintre sectoarele de vârf din economia noastră.

Termeni-cheie ai actului
  • Microcip (sau circuit integrat): componentă electronică a cărei dimensiune poate fi redusă de acum înainte la aceea a unui punct. Materia primă de bază care se foloseşte de obicei la fabricarea sa este siliciul.
  • Etichetă electronică (sau marcator): obiect de dimensiuni reduse compus dintr-un microcip legat la o antenă. Aceste două componente sunt încapsulate într-un suport care poate fi încorporat într-un anumit număr de obiecte. La trecerea prin undele radio, acest dispozitiv transmite informaţiile pe care un cititor corespunzător le poate capta şi eventual introduce în reţeaua de Internet.
  • Spectru radioelectric: ansamblu de radiofrecvenţe disponibile pentru transmiterea informaţiilor.
  • Câmp electromagnetic: zona în cadrul căreia se exercită forţe electromagnetice. Intensitatea câmpului este variabilă, deoarece forţele acestuia se intensifică pe măsură ce acestea se apropie de antenă. Expunerea prelungită la câmpuri electromagnetice poate avea efecte negative asupra sănătăţii oamenilor. Totuşi, conform raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (EN) (ES) (FR), nivelul de expunere la radiofrecvenţele staţiilor de bază şi al reţelelor fără fir este atât de scăzut, încât orice efect asupra sănătăţii umane este neglijabil.
Ultima actualizare: 04.07.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii