RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Orientările UE privind copiii şi conflictele armate

Prin intermediul acestor orientări, Uniunea Europeană (UE) evidenţiază problema copiilor implicaţi în conflictele armate şi se angajează să promoveze respectul faţă de drepturile acestor copii în ţări din afara UE.

ACT

Actualizare a Orientările UE privind copiii şi conflictele armate . Consiliul Afaceri Generale din 16.6.2008 [Nepublicat(ă) în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

În ultima decadă, conform estimărilor, conflictele armate au costat viaţa a peste două milioane de copii, au mutilat şase milioane, au lăsat un milion de orfani şi au dus la strămutarea sau refugierea a până la 20 de milioane de copii. Se estimează că există cel puţin 300 000 de soldaţi-copii în lume. Scopul acestor orientări este de a evidenţia problema copiilor din conflictele armate şi de a acorda o mai mare importanţă acţiunilor Uniunii Europene (UE) din acest domeniu. Promovarea şi respectarea drepturilor copiilor este o prioritate a politicii UE privind drepturile omului, în contextul politicii externe şi de securitate comune, precum şi al politicilor privind dezvoltarea şi cooperarea şi ajutorul umanitar.

UE se angajează să abordeze impactul pe termen scurt, mediu şi lung al conflictelor armate asupra copiilor. Pentru aceasta, Uniunea vizează convingerea ţărilor din afara UE şi a actorilor nestatali să aplice dreptul umanitar internaţional şi normele, standardele şi instrumentele în domeniul drepturilor omului, precum şi să protejeze copiii în mod eficient împotriva efectelor conflictelor armate. Aceste orientări vizează, de asemenea, împiedicarea recrutării copiilor în grupurile şi în forţele armate, precum şi impunitatea pentru crimele împotriva copiilor.

Măsuri practice luate de UE

Grupul de lucru pentru drepturile omului (COHOM) al Consiliului, în colaborare cu alte grupuri de lucru relevante, identifică situaţiile în care este necesară acţiunea UE pe baza următoarelor:

  • rapoarte periodice de la şefii de misiune ai UE, şefii de misiune ai operaţiilor civile, comandanţii militari şi reprezentanţii speciali care să includă o evaluare a efectelor conflictelor asupra copiilor şi impactul acţiunii UE;
  • rapoarte ad hoc privind situaţiile din ţară de la şefii de misiune, care pot include problema copiilor şi conflictul armat;
  • informaţii de la Comisie privind proiectele finanţate de către UE, care vizează copiii şi conflictele armate, precum şi reabilitarea postconflict;
  • rapoarte şi recomandări de la Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), de la Reprezentantul Special al Secretarului General ONU pentru copii şi conflictele armate, de la Grupul de lucru al Consiliului de Securitate al ONU privind copiii şi conflictul armat, de la UNICEF, de la mecanismele speciale ale ONU şi de la organismele create în virtutea tratatelor consacrate drepturilor omului, precum şi de la organizaţii neguvernamentale (ONG-uri).

Pentru a promova şi proteja copiii afectaţi de conflictele armate, UE utilizează o varietate de instrumente în relaţiile sale cu ţările din afara UE:

  • dialogul politic, care trebuie să includă problema drepturilor copiilor în situaţiile preconflictuale, conflictuale şi postconflictuale;
  • demersuri şi declaraţii publice care încurajează ţările din afara UE să ia măsuri eficiente pentru protejarea copiilor împotriva efectelor conflictelor armate, pentru a pune capăt utilizării copiilor în forţele şi în grupurile armate şi pentru a pune capăt impunităţii;
  • cooperarea multilaterală, care include fonduri pentru proiecte privind copiii şi conflictele armate, precum şi ajutorul umanitar;
  • operaţii de gestionare a situaţiilor de criză, în care în timpul fazei de planificare se acordă o atenţie deosebită protecţiei copiilor;
  • formarea în domeniul protecţiei copilului.

Context

Legislaţia internaţională din acest domeniu cuprinde Convenţia privind drepturile copilului (CRC), pe care au ratificat-o practic toate ţările din lume, dar care nu este aplicată peste tot. În special, Protocolul facultativ la Convenţia privind implicarea copiilor în conflictele armate vizează combaterea situaţiilor în care copiii sunt afectaţi de conflictele armate.

Reprezentantul Special al Secretarului General ONU pentru copii şi conflictele armate şi Grupul de lucru pentru copii şi conflictele armate al Consiliului de Securitate sunt alte mecanisme deosebit de importante în acest domeniu. Împreună cu aceste ţări, UE urmăreşte să ţină seama de aceste mecanisme şi, în măsura posibilului, să coordoneze acţiunile acestora în vederea maximizării impactului lor. Alte norme şi standarde internaţionale şi regionale relevante în domeniul drepturilor omului, precum şi dreptul umanitar care ghidează demersurile UE pentru protejarea copiilor afectaţi de conflictele armate sunt enumerate în anexa acestor orientări.

Ultima actualizare: 06.10.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii