RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 9 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Curtea Penală Internaţională

Consolidarea statului de drept, respectarea drepturilor omului, menţinerea păcii şi întărirea securităţii internaţionale constituie valori esenţiale pentru Uniunea Europeană (UE). De aceea, UE şi-a asumat un angajament ferm de a coopera cu Curtea Penală Internaţională (CPI) pentru a pune capăt impunităţii autorilor celor mai grave infracţiuni care aduc atingere comunităţii internaţionale.

ACT

Decizia 2011/168/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind Curtea Penală Internaţională şi de abrogare a Poziţiei comune 2003/444/PESC.

SINTEZĂ

Această decizie a Consiliului vizează promovarea unui sprijin universal pentru statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI) (EN) (FR), alături de asigurarea integrităţii, independenţei şi a bunei sale funcţionări. Uniunea Europeană (UE) îşi propune să sprijine cooperarea cu CPI şi să susţină punerea în aplicare a principiului complementarităţii. Conform acestui principiu, Curtea întreprinde acţiuni de urmărire în justiţie doar dacă statele nu vor sau nu au capacitatea de a o face.

CPI este o organizaţie internaţională independentă cu sediul la Haga (Ţările de Jos). Aceasta este însărcinată cu judecarea autorilor actelor de genocid, ai crimelor împotriva umanităţii şi ai crimelor de război. CPI este reglementată de un tratat, şi anume Statutul de la Roma, intrat în vigoare la 1 iulie 2002 şi ratificat de toate statele membre ale UE.

Promovarea unui sprijin universal

Uniunea şi statele sale membre se angajează să îşi sporească participarea la Statutul de la Roma. Acestea pot face ca acest proces să înregistreze progrese în cadrul negocierilor şi a dialogurilor politice cu ţările terţe şi cu organizaţiile regionale. În plus, acestea pot adopta iniţiative pentru a promova valorile, principiile şi dispoziţiile Statutului. Pentru a-şi atinge obiectivul, UE şi statele sale membre trebuie să coopereze cu celelalte state, cu instituţiile internaţionale şi cu unele organizaţii neguvernamentale.

Statele membre împărtăşesc cu ţările interesate propria lor experienţă legată de punerea în aplicare a Statutului de la Roma. Acestea pot oferi, alături de UE, sprijin tehnic sau financiar statelor în cauză. Sprijinul oferit trebuie să faciliteze participarea la Statutul de la Roma şi la punerea sa în aplicare.

Garantarea independenţei

Pentru a asigura independenţa CPI, Uniunea şi statele sale membre:

  • încurajează statele părţi să îşi achite contribuţia la bugetul Curţii;
  • sprijină introducerea unor programe de asistenţă şi de instruire destinate judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor şi avocaţilor solicitaţi să efectueze lucrări în cadrul activităţilor legate de CPI;
  • încurajează aderarea la Acordul privind privilegiile şi imunităţile Curţii Penale Internaţionale, alături de ratificarea acestuia.

Asigurarea unei bune funcţionări

Uniunea şi statele sale membre pot adopta măsuri sau acorduri ad hoc care să permită funcţionarea eficace a CPI.

Mai multe ţări părţi la Statutul de la Roma au adoptat acorduri bilaterale cu Statele Unite care garantează netransferarea cetăţenilor americani în faţa Curţii. Consiliul reaminteşte concluziile sale din 30 septembrie 2002, care stabilesc principiile-directoare pe care trebuie să le urmeze statele membre la semnarea unor astfel de acorduri:

  • trebuie să se ţină seama de acordurile internaţionale existente între un stat parte la CPI şi Statele Unite;
  • în forma lor actuală, astfel de acorduri contravin obligaţiilor ţărilor membre ale Curţii;
  • aranjamentele adoptate trebuie să garanteze că cei responsabili pentru o infracţiune ce ţine de competenţa Curţii nu rămân nepedepsiţi;
  • aranjamentele privind naţionalitatea persoanelor ce ar urma să nu fie predate trebuie să se refere exclusiv la resortisanţii ţărilor care nu participă la Curte;
  • trebuie să se respecte imunităţile de stat sau diplomatice;
  • acordurile trebuie să vizeze doar persoanele prezente într-un stat deoarece au fost trimise acolo de ţara lor de origine;
  • acordurile pot fi limitate în timp;
  • acordurile trebuie să fie ratificate în conformitate cu procedurile constituţionale ale fiecărui stat membru.

Consiliul propune, de asemenea, dezvoltarea unui dialog politic aprofundat cu Statele Unite, care să abordeze, îndeosebi:

  • o eventuală revenire a Statelor Unite în cadrul procesului Curţii;
  • instituirea unei cooperări între Statele Unite şi Curte în cazuri specifice;
  • aplicarea derogărilor de la legislaţia americană privind protecţia membrilor serviciilor Statelor Unite (legea ASPA).

Context

În februarie 2004, Consiliul a adoptat un plan de acţiune ce defineşte cadrul activităţilor Uniunii destinate sprijinirii Curţii Penale Internaţionale. Aflat în prezent în curs de reexaminare, acesta cuprinde trei aspecte: coordonarea activităţilor Uniunii, universalitatea şi integritatea Statutului de la Roma, independenţa şi buna funcţionare a Curţii.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Decizia 2011/168/PESC

21.3.2011

-

JO L 76 din 22.3.2011

ACTE CONEXE

Acord de cooperare şi asistenţă între Curtea Penală Internaţională şi Uniunea Europeană [Jurnalul Oficial L 115 din 28.4.2006].
Acest acord stabileşte modalităţile de cooperare şi asistenţă între Curtea Penală Internaţională şi Uniunea Europeană, între altele, prin consultarea cu privire la chestiunile de interes reciproc şi prin schimbul regulat de informaţii şi documente de interes reciproc.

Ultima actualizare: 07.06.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii