RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 9 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Orientările UE privind promovarea respectării dreptului internaţional umanitar

Uniunea Europeană prezintă principiile care stau la baza acţiunilor sale de promovare a respectării dreptului internaţional umanitar.

ACT

Orientările actualizate ale Uniunii Europene privind promovarea respectării dreptului internaţional umanitar [Jurnalul Oficial C 303 din 15.12.2009].

SINTEZĂ

Uniunea Europeană (UE) promovează respectarea dreptului internaţional umanitar în cadrul relaţiilor sale cu restul lumii.

În fapt, UE este întemeiată pe un set de valori pe care le promovează în cadrul relaţiilor sale externe (articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană). Este vorba, în principal, de principiile libertăţii şi democraţiei, de respectarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a statului de drept.

Orientările sunt destinate actorilor publici sau nestatali (organizaţii neguvernamentale etc.) care activează în cadrul UE.

Reducerea efectelor conflictelor armate

Dreptul internaţional umanitar mai este denumit şi „dreptul conflictelor armate” sau „dreptul războiului”. În fapt, acesta reglementează mijloacele şi metodele de luptă, în scopul de a reduce impactul conflictelor armate. Respectarea acestor principii juridice ar trebui să permită protejarea celor care nu (mai) iau parte la conflicte (îndeosebi a civililor şi a prizonierilor de război).

Dreptul internaţional umanitar se aplică:

  • conflictelor armate survenite între mai multe ţări sau în cadrul aceleiaşi ţări, indiferent de originea conflictului. Totuşi, conflictele armate internaţionale şi conflictele armate interne sunt supuse unor regimuri juridice diferite;
  • ocupărilor de teritorii în contextul unor conflicte armate.

În plus, normele internaţionale privind drepturile omului se pot aplica atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război. Acestea completează dreptul internaţional umanitar.

Orientări operaţionale

UE se pronunţă în favoarea unei aplicări efective a dreptului internaţional umanitar. În primă instanţă, actorii implicaţi trebuie să colecteze informaţii detaliate despre conflicte şi să întocmească rapoarte, evaluări şi recomandări de acţiune. Este vorba despre:

  • instituţiile europene, în special grupurile de lucru ale Consiliului, care cooperează cu instituţiile internaţionale vizate, îndeosebi cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) (EN) (ES) (FR), Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi Comisia Internaţională Umanitară de Stabilire a Faptelor (CISF).
  • şefii misiunilor UE şi reprezentanţii abilitaţi ai UE (şefii operaţiunilor civile, comandanţii operaţiunilor militare şi reprezentanţii speciali). Aceştia trebuie, în special, să determine cazurile de încălcare gravă a dreptului internaţional umanitar;
  • Grupul de lucru pentru drept internaţional public al Consiliului (COJUR) şi toate grupurile de lucru vizate ale Consiliului.

UE are la dispoziţie mai multe mijloace de acţiune:

  • dialogul politic cu ţările din afara UE, atât în cazul unor conflicte, cât şi pe timp de pace;
  • declaraţiile publice generale, prin care UE ia poziţie în favoarea respectării dreptului umanitar;
  • demersurile şi declaraţiile publice, prin care UE condamnă situaţii sau acţiuni specifice;
  • măsurile restrictive şi sancţiunile care pot fi aplicate statelor sau persoanelor implicate într-un conflict. Aceste măsuri trebuie să fie adecvate şi în concordanţă cu dreptul internaţional;
  • cooperarea cu organismele internaţionale;
  • operaţiunile de gestionare a crizelor, care pot include misiuni de culegere de informaţii utile Curţii Penale Internaţionale (CPI) (EN) (FR) sau anchetelor privind crimele de război;
  • urmărirea în justiţie a persoanelor responsabile de încălcarea dreptului internaţional umanitar;
  • formarea şi educarea populaţiei, a cadrelor militare şi a forţelor de ordine;
  • controlul vânzărilor de armament, în conformitate cu poziţia comună 2008/944/PESC a Consiliului, în temeiul căreia licenţele de export ar trebui condiţionate de respectarea drepturilor omului de către ţările importatoare de armament.

Responsabilitatea individuală în caz de conflict

Unele încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar sunt considerate crime de război. Acestea pot avea loc în aceleaşi circumstanţe ca genocidul sau crimele împotriva umanităţii. Ţările UE se asigură că cei responsabili pentru crime de război sunt deferiţi instanţelor naţionale, justiţiei unui alt stat sau CPI.

Ultima actualizare: 26.03.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii