RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Igiena produselor alimentare de origine animală

În contextul revizuirii legislaţiei referitoare la igiena produselor alimentare („pachetul igienă”), regulamentul stabileşte norme specifice de igienă pentru produsele alimentare de origine animală, în scopul de a asigura un înalt nivel de siguranţă alimentară şi sănătate publică.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Produsele alimentare de origine animală care figurează în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene pot prezenta riscuri microbiologice şi chimice. Astfel de riscuri impun adoptarea unor norme specifice de igienă care să contribuie la crearea pieţei interne şi să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii publice. Aceste norme vin în completarea normelor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare, care se referă, în principal, la autorizarea operatorilor din sectorul alimentar.

OBLIGAŢII GENERALE

Dispoziţiile regulamentului se aplică produselor de origine animală prelucrate sau neprelucrate, dar nu se aplică, cu excepţia cazului în care există o indicaţie expresă contrară, produselor alimentare care conţin atât produse de origine vegetală, cât şi produse de origine animală prelucrate. De asemenea, dispoziţiile regulamentului nu se aplică nici comerţului cu amănuntul, nici producţiei primare destinate consumului privat, pentru care dispoziţiile regulamentului menţionat anterior privind igiena produselor alimentare sunt suficiente.

Înregistrarea şi autorizarea unităţilor

Unităţile care manipulează produse de origine animală trebuie să fie înregistrate şi, după caz, autorizate de autoritatea competentă din statul membru respectiv. Această obligaţie de autorizare nu se aplică unităţilor care asigură numai activităţi de producţie primară, operaţiuni de transport, de depozitare a produselor care nu necesită o reglare a temperaturii sau activităţi de vânzare cu amănuntul care nu intră sub incidenţa regulamentului.

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, statele membre păstrează o listă actualizată a unităţilor autorizate. Acestea din urmă primesc un număr de autorizaţie, la care se adaugă coduri indicând tipul produselor de origine animală fabricate.

Marcajul de salubritate şi identificarea

În cazurile în care regulamentul prevede astfel, produsele de origine animală trebuie să dispună de o marcă de salubritate, aplicată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman sau, în cazurile în care nu se prevede astfel, de o marcă de identificare aplicată înainte ca produsul să iasă din unitatea de producţie, pentru produsele al căror ambalaj sau înveliş a fost îndepărtat sau care sunt supuse unei prelucrări ulterioare într-o altă unitate. Marca trebuie să fie lizibilă şi de neşters, uşor vizibilă pentru autorităţile de control şi să indice numele ţării de expediere şi numărul de autorizaţie al unităţii unde au loc aceste operaţiuni. Atunci când marca este aplicată într-o unitate situată în Uniunea Europeană, aceasta trebuie să fie de formă ovală şi să includă abrevierea CE, EB, EC, EF, EG, EK, EO, EY, ES, EU, EK sau WE.

Importuri din ţările terţe

Comisia elaborează liste ale ţărilor terţe din care sunt autorizate importurile de produse de origine animală, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004 menţionat anterior privind controalele oficiale. În principiu, o ţară terţă nu poate figura pe aceste liste decât dacă, în urma unui control european în ţara respectivă, se constată că autoritatea competentă oferă garanţii suficiente privind conformitatea sau echivalenţa dispoziţiilor sale cu legislaţia europeană.

De asemenea, Regulamentul (CE) nr. 854/2004 prevede că o unitate nu poate fi inclusă pe o astfel de listă decât dacă autoritatea competentă din ţara terţă de origine garantează:

  • că respectiva unitate, precum şi orice unitate care manipulează materii prime de origine animală utilizate la fabricarea produselor de origine animală în cauză, respectă cerinţele comunitare relevante, în special cele din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau cele care au fost definite ca echivalente cu aceste cerinţe cu ocazia luării deciziei de a se adăuga această ţară terţă pe lista pertinentă în conformitate cu articolul 11;
  • că un serviciu oficial de inspecţie din această ţară supraveghează unităţile şi pune la dispoziţia Comisiei, în cazul în care este necesar, toate informaţiile relevante privind unităţile furnizoare de materii prime; şi
  • că acest serviciu dispune de o putere efectivă pentru a împiedica unităţile să exporte în Comunitate, în cazul în care acestea nu respectă cerinţele menţionate la litera (a).

În momentul elaborării listelor, trebuie să se ţină seama, în special:

  • de legislaţia în vigoare a ţării terţe, precum şi de organizarea şi puterea de care dispun autoritatea competentă şi serviciile de inspecţie;
  • după caz, de situaţia în domeniul sănătăţii animale, zoonoze şi de situaţia fitosanitară, precum şi de procedurile de notificare a serviciilor Comisiei şi a organismelor internaţionale competente cu privire la bolile animalelor sau ale plantelor care trebuie declarate;
  • de experienţa acumulată în domeniul comercial cu ţara terţă respectivă şi de colaborarea acesteia în ceea ce priveşte schimbul de informaţii referitoare, în special, la riscurile sanitare;
  • de rezultatele inspecţiilor/auditurilor comunitare efectuate în ţara respectivă;
  • de existenţa, în ţara terţă respectivă, a unei legislaţii privind alimentaţia animalelor, precum şi a unor programe de supraveghere a zoonozelor şi a reziduurilor.

Prin derogare, sunt prevăzute dispoziţii specifice pentru importul de produse pescăreşti.

Informaţii privind lanţul alimentar

Regulamentul conţine, de asemenea, instrucţiuni destinate operatorilor abatoarelor referitoare la obţinerea de informaţii privind lanţul alimentar pentru toate animalele, cu excepţia vânatului sălbatic.

ABORDAREA SECTORIALĂ

În anexa II, regulamentul adoptă o abordare sectorială pentru a defini dispoziţiile specifice aplicabile igienei produselor alimentare de origine animală.

Pentru a ţine seama de metodele de producţie tradiţionale, autoritatea competentă poate admite condiţii specifice de aplicare a normelor de igienă pentru sectoarele în cauză.

Carnea de ungulate domestice

Această secţiune se referă, în principal, la carnea provenită de la animalele domestice din speciile bovine, porcine, ovine, caprine şi ecvidee.

Animalele care urmează să fie sacrificate trebuie colectate şi transportate cu precauţie, fără a le cauza suferinţe inutile. Acestea nu trebuie transportate dacă prezintă simptome de boală sau dacă provin din efective contaminate, decât cu o autorizare specială prealabilă.

Inspecţiile veterinare ante mortem şi post mortem trebuie efectuate în conformitate cu regulamentul menţionat anterior privind controalele oficiale ale produselor de origine animală destinate consumului uman.

Pentru a minimiza orice posibilitate de contaminare a cărnii, au fost introduse norme specifice pentru următoarele aspecte:

  • dotarea şi concepţia echipamentelor utilizate în abatoare;
  • desfăşurarea sacrificării, în general, şi a sacrificării de urgenţă, în particular: asomarea, sângerarea, jupuirea, pregătirea pentru tranşare şi eviscerarea;
  • tranşarea şi dezosarea în secţiile de tranşare;
  • controlul marcajului de salubritate a cărnii de către un medic veterinar oficial;
  • depozitarea, transportul şi maturarea cărnii (temperatura de conservare).

Carnea de pasăre de curte şi de lagomorfe

Dispoziţiile următoare se aplică cărnii provenite de la păsările de crescătorie şi celei provenite de la iepuri de crescătorie, iepuri de câmp şi rozătoare.

Aceste animale trebuie colectate şi transportate cu precauţie, fără a le cauza suferinţe inutile. Acestea nu trebuie transportate dacă prezintă simptome de boală sau dacă provin din efective contaminate, decât cu o autorizare specială prealabilă.

Inspecţiile veterinare ante mortem şi post mortem trebuie efectuate în conformitate cu regulamentul menţionat anterior privind controalele oficiale.

Au fost introduse norme specifice de igienă în scopul de a minimiza riscurile de contaminare a cărnii produse. Acestea se referă la următoarele aspecte:

  • transportul păsărilor de curte până la abator;
  • dotarea şi concepţia echipamentelor din abatoare şi din secţiile de tranşare;
  • desfăşurarea sacrificării: asomarea, sângerarea, jupuirea sau deplumarea, pregătirea pentru tranşare şi eviscerarea;
  • operaţiunile de tranşare şi dezosare;
  • păsările de curte crescute şi destinate producţiei de „foie gras”.

Carnea de vânat de crescătorie

Cu excepţia cazului în care autoritatea competentă consideră că este necorespunzătoare, carnea de vânat de crescătorie provenită de la mamifere paricopitate (cervidee şi suide) trebuie produsă şi comercializată cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru carnea de ungulate domestice (a se vedea mai sus).

Dispoziţiile referitoare la carnea de pasăre de curte se aplică, de asemenea, producţiei şi comercializării cărnii de ratite.

În interesul bunăstării animalelor, autoritatea competentă poate autoriza, în anumite condiţii, sacrificarea vânatului de crescătorie la locul de origine şi nu în cadrul unei unităţi autorizate.

Carnea de vânat sălbatic

Au fost introduse norme specifice de igienă în ceea ce priveşte următoarele aspecte:

  • formarea vânătorilor în domeniul sanitar;
  • uciderea, eviscerarea şi transportul vânatului sălbatic până la o unitate autorizată;
  • unităţile de prelucrare a vânatului.

Carnea tocată, preparatele din carne şi carnea separată mecanic (CSM)

Producţia şi comercializarea cărnii tocate destinate industriei de prelucrare nu intră sub incidenţa acestei secţiuni, ci sub incidenţa dispoziţiilor referitoare la carnea proaspătă.

Au fost introduse norme specifice de igienă în ceea ce priveşte următoarele aspecte:

  • dotarea cu echipamente şi autorizarea unităţilor de producţie;
  • materiile prime utilizate (şi cele interzise) pentru producţia de carne tocată;
  • etapele de producţie, conservare şi utilizare a cărnii tocate, a preparatelor din carne obţinute din carne tocată şi din carne separată mecanic (CSM);
  • etichetarea acestor produse.

Produse din carne

Există norme de igienă specifice pentru produsele din carne. Acestea se referă, în funcţie de tipul de animal, la materiile prime care nu pot fi utilizate pentru fabricarea produselor din carne.

Moluşte bivalve vii

Cu excepţia dispoziţiilor privind purificarea, normele următoare se aplică, de asemenea, echinodermelor, tunicatelor şi gasteropodelor marine vii.

Moluştele bivalve vii recoltate din bancurile naturale şi destinate consumului uman trebuie să îndeplinească normele sanitare stricte aplicabile în toate etapele lanţului de producţie:

  • producţia de moluşte bivalve vii: trei tipuri de zone (clasa A, B sau C) de producţie;
  • recoltarea acestor moluşte şi transportul până la un centru de expediere sau de purificare, la o zonă de relocare sau la o unitate de prelucrare;
  • relocarea moluştelor în zone autorizate cu asigurarea unor condiţii optime de trasabilitate şi purificare;
  • echipamentele şi condiţiile de igienă indispensabile centrelor de expediere şi de purificare;
  • standardele sanitare aplicabile moluştelor bivalve vii: prospeţimea şi viabilitatea, criterii microbiologice, evaluarea prezenţei biotoxinelor marine şi a substanţelor nocive în raport cu doza zilnică admisibilă;
  • marcajul de salubritate, împachetarea, etichetarea, depozitarea şi transportul moluştelor bivalve vii;
  • cerinţe aplicabile pectinidelor recoltate în afara zonelor de producţie clasificate.

Produse pescăreşti

Produsele pescăreşti capturate în mediul lor natural trebuie supuse eventual unor operaţiuni de sângerare, decapitare, eviscerare şi îndepărtare a înotătoarelor. Ulterior, acestea sunt refrigerate, congelate sau prelucrate şi/sau împachetate/ambalate la bordul navelor, în conformitate cu normele stabilite în secţiunea aferentă a regulamentului.

Au fost introduse norme specifice de igienă în ceea ce priveşte următoarele aspecte:

  • natura echipamentelor aflate la bordul navelor de pescuit, navelor-fabrică şi navelor frigorifice: caracteristicile spaţiilor de primire, de lucru şi de depozitare şi ale instalaţiilor de refrigerare/congelare, evacuarea deşeurilor şi dezinfecţia;
  • igiena navelor de pescuit, a navelor–fabrică şi a navelor frigorifice: curăţenia, protecţia împotriva oricărei forme de contaminare, spălarea cu apă şi procesul de răcire;
  • condiţiile de igienă care trebuie respectate în timpul debarcării şi după debarcarea produselor pescăreşti: protecţia împotriva oricărei forme de contaminare, materialele utilizate, halele de licitaţie şi pieţele de comerţ cu ridicata;
  • produsele proaspete şi congelate, carnea de peşte separată mecanic, endoparaziţii periculoşi pentru sănătatea umană (controlul vizual), precum şi moluştele şi crustaceele fierte;
  • produsele pescăreşti prelucrate;
  • standardele sanitare aplicabile produselor pescăreşti: evaluarea prezenţei substanţelor şi toxinelor periculoase pentru sănătatea umană;
  • împachetarea, ambalarea, depozitarea şi transportul produselor pescăreşti.

Lapte şi produse lactate

În ceea ce priveşte producţia primară de lapte crud, există condiţii sanitare specifice care vizează următoarele aspecte:

  • laptele crud şi colostrul trebuie să provină de la femele (vaci, bivoliţe, oi, capre sau alte specii) în bună stare de sănătate şi care nu prezintă niciun simptom de boală contagioasă transmisibilă la om prin lapte sau colostru şi, în special, care nu suferă de nicio infecţie a aparatului genital însoţită de scurgeri, de enterită cu diaree şi febră sau de o inflamaţie vizibilă a ugerului. Animalele nu trebuie să prezinte nicio rană a ugerului care ar putea altera laptele şi colostrul;
  • sub rezerva unor dispoziţii ulterioare mai specifice, laptele crud trebuie să respecte criteriile microbiologice şi normele în materie de conţinut de germeni şi de celule somatice;
  • mulsul, colectarea şi transportul laptelui crud şi al colostrului, precum şi personalul, spaţiile, echipamentele şi instrumentele folosite în unităţile de producţie trebuie să respecte norme de igienă clar definite, pentru a se evita orice formă de contaminare.

Regulamentul stabileşte cerinţele generale de igienă pentru laptele de consum tratat termic, precum şi pentru alte produse lactate. Aceste cerinţe se referă, în special, la prepararea laptelui pasteurizat şi a laptelui pasteurizat la temperatură ultraînaltă (UHT).

Împachetarea şi ambalarea trebuie să protejeze laptele şi/sau produsele lactate de factori externi nocivi. În scopul controlului, etichetarea trebuie să indice în mod clar caracteristicile produsului: eventuala menţionare a termenilor „lapte crud”, „cu lapte crud”, „colostru” sau „pe bază de colostru”.

Ouă şi produse din ouă

În spaţiile producătorului şi până la vânzarea către consumator, este necesar ca ouăle să fie menţinute curate, uscate, ferite de mirosuri străine, protejate eficient contra loviturilor, ferite de acţiunea directă a soarelui, precum şi depozitate şi transportate la o temperatură optimă de conservare. Ouăle trebuie livrate consumatorului în termen de cel mult 21 de zile de la ouat.

Cerinţele de igienă referitoare la produsele din ouă (de exemplu: albumină) se referă la următoarele aspecte:

  • disponibilitatea unor spaţii adecvate în cadrul unităţilor de producţie autorizate, pentru delimitarea operaţiunilor de fabricare a produselor din ouă;
  • materiile prime utilizate pentru produsele din ouă: condiţiile de utilizare a cojilor de ouă şi a ouălor lichide;
  • fabricarea produselor din ouă, astfel încât să se evite orice posibilă contaminare în timpul producţiei, manipulării şi depozitării;
  • specificaţii analitice pentru concentraţiile de diverse reziduuri şi cele de acid butiric şi lactic;
  • etichetarea şi marcajul de identificare.

Pulpe de pui de baltă şi melci de mare

Numai unităţile autorizate care dispun de instalaţiile necesare şi care respectă cerinţele de manipulare şi preparare pot prepara şi ucide pui de baltă şi melci de mare.

Puii de baltă şi melcii de mare găsiţi morţi sunt improprii pentru consum. De asemenea, sunt improprii pentru consum puii de baltă şi melcii de mare dacă se constată că aceştia prezintă un pericol în urma unei examinări organoleptice efectuate prin sondaj.

Grăsimi animale topite şi jumări

Există norme de igienă pentru depozitarea, prepararea şi conservarea materiilor prime în unităţile de colectare sau de prelucrare a acestora.

Cerinţele de igienă pentru grăsimile animale topite, jumări şi subproduse se referă la:

  • materiile prime: acestea trebuie să provină de la animale considerate corespunzătoare pentru consum în urma inspecţiei şi să constea în ţesuturi adipoase sau oase cu un conţinut cât mai redus de sânge şi impurităţi;
  • unitatea de provenienţă trebuie să fie înregistrată sau autorizată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 852/2004 sau al acestui regulament (853/2004).
  • conservarea în timpul colectării, transportului şi depozitării acestor materii prime;
  • metodele de obţinere: topire, presare, decantare, interzicerea substanţelor dizolvante;
  • compoziţia grăsimilor animale;
  • depozitarea produselor finite destinate consumului uman.

Stomacuri, vezici şi intestine tratate

În afara dispoziţiilor referitoare la depozitarea acestor produse, există cerinţe specifice de igienă pentru producţia şi introducerea pe piaţă a stomacurilor, vezicilor şi a intestinelor tratate. Acestea vizează animalele de la care provin produsele menţionate şi unităţile în care sunt prelucrate.

Sunt proprii pentru consum numai acele produse care au fost curăţate şi răzuite, iar mai apoi sărate, opărite sau uscate şi care au fost tratate pentru a se evita o nouă contaminare. S-au prevăzut, de asemenea, cerinţe de conservare, în special în ceea ce priveşte temperatura de păstrare a produselor care nu sunt sărate sau uscate.

Gelatină

Următoarele materii prime provenite de la animale declarate proprii pentru consum în urma inspecţiei şi sacrificate în conformitate cu normele de igienă în vigoare pot fi folosite la fabricarea gelatinei destinate utilizării în produsele alimentare:

  • oasele, tendoanele şi nervii;
  • pielea rumegătoarelor de crescătorie, porcilor, păsărilor de curte şi vânatului sălbatic;
  • pielea şi oasele de peşte.

Există dispoziţii specifice pentru:

  • centrele de colectare şi tăbăcăriile autorizate pentru livrarea de materii prime;
  • transportul şi depozitarea materiilor prime;
  • procesul de fabricare a gelatinei;
  • limitele maxime de reziduuri în produsele finite;
  • etichetare.

Colagen

Colagenul poate fi fabricat din aceleaşi materii prime ca şi gelatina, cu excepţia pieilor care au fost supuse unei operaţiuni de tanare.

De asemenea, există dispoziţii specifice pentru:

  • centrele de colectare şi tăbăcăriile autorizate pentru livrarea de materii prime;
  • transportul şi depozitarea materiilor prime;
  • procesul de fabricare a colagenului;
  • limitele maxime de reziduuri în produsele finite;
  • etichetare.

CONTEXT

Acest regulament face parte din „pachetul igienă”, un ansamblu de acte legislative care instituie norme de igienă pentru produsele alimentare. Pe lângă acest regulament, „pachetul igienă” include următoarele acte:

  • Regulamentul (CE) nr. 852/2004 care defineşte obiectivele ce trebuie atinse în materie de siguranţă alimentară, lăsând operatorilor din sectorul alimentar responsabilitatea de a adopta măsurile de siguranţă necesare pentru a garanta inocuitatea alimentelor;
  • Regulamentul (CE) nr. 854/2004 care instituie un cadru comunitar pentru controalele oficiale ale produselor de origine animală destinate consumului uman şi care stabileşte cerinţe specifice pentru carnea proaspătă, moluştele bivalve, lapte şi produse lactate.

De asemenea, următoarele acte completează legislaţia comunitară în materie de igienă a produselor alimentare:

  • Regulamentul (CE) nr. 178/2002 care stabileşte principiile generale ale legislaţiei alimentare. Acest regulament explică procedurile în domeniul siguranţei produselor alimentare şi instituie Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) (DE) (EN) (FR);
  • Regulamentul (CE) nr. 882/2004 care reorganizează controalele oficiale ale produselor alimentare şi ale hranei pentru animale, pentru a le integra în toate etapele de producţie şi în toate sectoarele;
  • Directiva 2002/99/CE care stabileşte condiţiile pentru introducerea pe piaţă a produselor de origine animală şi restricţiile aplicabile produselor din ţări sau regiuni terţe supuse restricţiilor de sănătate animală.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Regulamentul (CE) nr. 853/2004

20.5.2004

-

JO L 139 din 30.4.2004

Act(e) de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Regulamentul (CE) nr. 219/2009

20.4.2009

-

JO L 87 din 31.3.2009

Modificările şi corecturile succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 853/2004 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

ACTE CONEXE

Regulamentul (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004 [Jurnalul Oficial L 338 din 22.12.2005].
A se vedea versiunea consolidată

Raport al Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind experienţa câştigată prin aplicarea Regulamentelor (CE) privind igiena nr. 852/2004, 853/2004 şi 854/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului din 29 aprilie 2004 [COM(2009) 403 final – Nepublicat în Jurnalul Oficial].
Comisia analizează experienţa câştigată prin aplicarea regulamentelor menţionate. Aceasta prezintă progresele realizate şi dificultăţile întâmpinate de toţi actorii implicaţi în aplicarea „pachetului igienă ” între 2006 şi 2008. Comisia concluzionează că, per ansamblu, statele membre au adoptat măsurile administrative şi de control necesare pentru a asigura conformitatea, dar se mai pot face progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a dispoziţiilor. Principalele dificultăţi constatate se referă la:

  • anumite excepţii de la domeniul de aplicare a regulamentelor privind igiena;
  • anumite definiţii menţionate în aceste regulamente;
  • anumite aspecte practice privind autorizarea unităţilor care manipulează alimente de origine animală şi marcarea unor astfel de alimente;
  • regimul de import pentru anumite alimente;
  • punerea în aplicare a procedurilor bazate pe HACCP (analiza riscurilor şi punctele critice de control) de către anumite întreprinderi din sectorul alimentar; şi
  • realizarea controalelor oficiale în anumite sectoare.

Raportul nu sugerează nicio soluţie detaliată. Totuşi, pe baza dificultăţilor identificate, Comisia va analiza oportunitatea oricărei propuneri de îmbunătăţire a pachetului legislativ privind igiena produselor alimentare.

Ultima actualizare: 28.09.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii