RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Protecţia găinilor ouătoare

Uniunea Europeană (UE) stabileşte standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare în sisteme de creştere pentru a le proteja şi pentru a evita disparităţile de concurenţă între producătorii din diferite state membre.

ACT

Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Prezenta directivă stabileşte standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare. Aceasta nu se aplică unităţilor cu mai puţin de 350 găini ouătoare sau pentru creşterea găinilor ouătoare reproductive.

Fermele de creştere a găinilor ouătoare trebuie să respecte dispoziţiile relevante prevăzute de directiva 98/58/CE privind protecţia animalelor din ferme, precum şi cele prevăzute în anexa prezentei directive.

Sistemele alternative

De la 1 ianuarie 2002, toate instalaţiile de creştere a animalelor în sisteme alternative (instalaţiile nou construite sau reconstruite sau date în folosinţă pentru prima oară) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

  • instalaţiile trebuie să fie prevăzute cu:
    1. iesle longitudinale (minim 10 cm lungime pe găină) sau circulare (minim 4 cm lungime pe găină);
    2. jgheaburi continue (minim 2,5 cm minim pe găină) sau circulare (minim 1 cm lungime pe găină);
    3. cel puţin un cuib pentru şapte găini;
    4. stinghii adecvate (minim 15 cm lungime pe găină); şi
    5. cel puţin 250 cm2 de la suprafaţa litierei pe găină;
  • solul instalaţiilor trebuie să suporte fiecare dintre ghearele anterioare ale fiecărui picior;
  • dispoziţii specifice cu privire la sistemele de creştere a animalelor care să permită libera circulaţie a găinilor şi/sau care să permită accesul la spaţii exterioare;
  • densitatea animalelor nu trebuie să depăşească nouă găini ouătoare pe m2 de suprafaţă utilă (cu toate acestea, în cazul în care suprafaţa utilă corespunde cu suprafaţa podelei disponibile, o densitate de douăsprezece găini pe m2 este autorizată până la 31 decembrie 2011 pentru instituţiile care aplicau acest sistem la 3 august 1999).

Statele membre se asigură că aceste cerinţe se aplică de la 1 ianuarie 2007.

Creşterea în coteţe neamenajate

Începând din 1 ianuarie 2003, toate coteţele neamenajate îndeplinesc următoarele cerinţe:

  • fiecare găină dispune de cel puţin 550 cm2 din suprafaţa coteţului;
  • o iesle (lungă de cel puţin 10 cm înmulţiţi cu numărul de găini) este prevăzută pentru utilizarea fără restricţii;
  • fiecare coteţ dispune de un sistem adecvat de adăpare;
  • coteţele au o înălţime minimă de 40 cm, pe 65 % din suprafaţa lor şi nu mai puţin de 35 cm în orice punct;
  • podelele coteţelor trebuie să reziste la ghearele de la fiecare picior. În cazul în care solul este în pantă, aceasta nu poate depăşi 14 % sau 8 grade, cu excepţia cazului în care solul este realizat dintr-un alt material decât plasă din sârmă dreptunghiulară;
  • coteţele sunt dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.

Construirea sau punerea în funcţiune a coteţelor neamenajate este interzisă de la 1 ianuarie 2003. Acest tip de creştere a animalelor va fi interzis de la 1 ianuarie 2012.

Creşterea în coteţe amenajate

Începând din 1 ianuarie 2002, toate coteţele îndeplinesc următoarele cerinţe:

  • fiecare găină dispune de:
    1. cel puţin 750 cm2 din suprafaţa coteţului;
    2. un cuibar;
    3. o litieră care permite ciugulirea şi zgârierea;
    4. o stinghie adecvată de cel puţin 15 cm;
  • o iesle este prevăzută pentru o utilizare fără restricţii. Lungimea minimă a acesteia este de 12 cm înmulţită cu numărul găinilor din cuşcă;
  • fiecare coteţ dispune de un sistem de adăpare adecvat;
  • rândurile de coteţe trebuie să fie separate de către alei cu o lăţime minimă de 90 cm, şi un spaţiu de cel puţin 35 cm este prevăzut între sol şi nivelul de jos al coteţului;
  • coteţele sunt dotate cu dispozitive adecvate de scurtare a ghearelor.

Dispoziţii finale

Autoritatea competentă înregistrează instituţiile care intră sub incidenţa directivei. Le atribuie un număr unic care să asigure trasabilitatea ouălor introduse pe piaţă pentru consumul uman.

Statele membre se asigură că se efectuează inspecţii sub responsabilitatea autorităţii competente pentru a verifica respectarea dispoziţiilor prezentei directive. Ele prezintă un raport cu privire la aceste inspecţii Comisiei, care informează apoi Comitetul permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală.

Experţii veterinari ai Comisiei pot, în măsura în care este necesar pentru aplicarea uniformă a prezentei directive, să efectueze, în colaborare cu autorităţile competente, inspecţii la faţa locului. Rezultatele acestor teste sunt discutate cu autoritatea competentă în cauză. Aceasta ia măsurile necesare, având în vedere rezultatele.

Cel târziu la 1 ianuarie 2005, Comisia prezintă un raport, elaborat pe baza unui aviz al Comitetului permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală cu privire la diversele sisteme de creştere, ţinând seama de cerinţele de bunăstare pentru păsările de curte şi implicaţiile socioeconomice ale acestor sisteme. Acest raport descrie negocierile din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi este însoţit de propuneri corespunzătoare. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată cu privire la aceste propuneri cel târziu în termen de douăsprezece luni de la depunerea lor.

Statele membre au termen până la 1 ianuarie 2002 să pună în aplicare dispoziţiile legislative, de reglementare şi administrative, inclusiv posibilele sancţiuni, pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre informează imediat Comisia. În plus, ele pot să menţină sau să aplice pe teritoriul lor dispoziţii mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă.

REFERINŢE

ActData intrării în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Directiva 1999/74/CE

3.8.1999

1.1.2002

JO L 203, 3.8.1999

Actul/Actele de modificareData intrării în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Regulamentul (CE) nr. 806/2003

5.6.2003

-

JO L 122, 16.5.2003

ACTE CONEXE

Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităţilor de creştere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului [Jurnalul Oficial L 30 din 31.01.2002].
Statele membre trebuie să alcătuiască un registru al tuturor instalaţiilor de producţie reglementate de Directiva 1999/74/CE. Informaţiile necesare pentru înregistrarea unităţilor privesc în special şefii de ferme, proprietarul şi numărul distinctiv. Unităţile sunt înregistrate înainte de 31 mai 2003. De la 1 iunie 2003, unităţile neînregistrate nu pot continua sau începe să funcţioneze.

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din 8 ianuarie 2007 privind diversele sisteme de creştere a găinilor ouătoare, în special sistemele prevăzute de Directiva 1999/74/CE [COM(2007) 865 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

Ultima actualizare: 05.05.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii