RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Măsuri antisubvenţie

Acest regulament transpune dispoziţiile Acordului privind subvenţiile şi măsurile compensatorii încheiat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) în legislaţia Uniunii Europene (UE), în scopul de a asigura o aplicare adecvată şi transparentă a normelor antisubvenţie.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenţii din partea ţărilor care nu sunt membre ale Comunităţii Europene.

SINTEZĂ

Acest regulament permite impunerea unor taxe compensatorii în scopul de a compensa orice subvenţie acordată, direct sau indirect, la fabricarea, producţia, exportul sau transportul oricărui produs originar dintr-o ţară terţă a cărui punere în liberă circulaţie în Uniunea Europeană cauzează un prejudiciu.

Acest regulament se aplică în paralel cu Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 („Acordul antidumping”). Prin urmare, dispoziţiile privind stabilirea existenţei unui prejudiciu, definiţia industriei UE, iniţierea procedurii, ancheta, măsurile provizorii şi definitive şi încheierea procedurii sunt identice în ambele regulamente.

Definiţia unei subvenţii

Se consideră că există o subvenţie dacă, în primul rând, există o contribuţie financiară a unei autorităţi publice sau dacă există vreo formă de susţinere a veniturilor sau a preţurilor în sensul articolului XVI din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 (GATT 1994) şi, în al doilea rând, dacă astfel se conferă un avantaj.

Subvenţii care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

Subvenţiile fac obiectul unor măsuri compensatorii doar dacă sunt specifice unei întreprinderi sau industrii sau unui grup de întreprinderi sau de industrii. Ele sunt specifice în cazurile în care autoritatea care le acordă limitează, în mod expres, accesul anumitor întreprinderi la o subvenţie.

Calcularea valorii subvenţiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii

Această valoare este calculată în termeni de avantaj conferit beneficiarului pentru perioada în care se efectuează ancheta. Acest regulament stabileşte următoarele reguli de calculare a avantajului conferit beneficiarului:

  • se consideră că o cotă de participare a autorităţilor publice la capitalul social al unei întreprinderi conferă un avantaj dacă investiţia poate fi considerată incompatibilă cu practica obişnuită privind investiţiile în ţara de origine sau exportatoare;
  • se consideră că un împrumut acordat de autorităţile publice conferă un avantaj dacă există o diferenţă între suma pe care întreprinderea beneficiară o plăteşte pentru împrumutul acordat de autorităţile publice şi suma pe care ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil;
  • se consideră că o garanţie la împrumut acordată de autorităţile publice conferă un avantaj dacă există o diferenţă între suma pe care întreprinderea beneficiară a garanţiei o plăteşte pentru împrumutul garantat de autorităţile publice şi suma pe care ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil în absenţa acestei garanţii;
  • se consideră că furnizarea de bunuri de către autorităţile publice conferă un avantaj dacă furnizarea se efectuează prin intermediul unei remuneraţii mai mici decât ar fi adecvată în raport cu condiţiile existente pe piaţă sau dacă achiziţionarea se efectuează prin intermediul unei remuneraţii mai mari decât ar fi adecvată în aceste condiţii.

Valoarea subvenţiei se calculează pe unitate de produs subvenţionat exportat către Uniunea Europeană. Unele elemente pot fi deduse din subvenţia totală, cum ar fi orice taxe sau costuri suportate pentru a avea drept la subvenţie sau taxele de export destinate compensării subvenţiei. În cazul în care subvenţia nu este acordată în funcţie de cantităţi, valoarea subvenţiei care face obiectul unor măsuri compensatorii se determină prin repartizarea valorii subvenţiei totale la nivelul producţiei, al vânzării sau al exporturilor produsului în cursul perioadei în care se efectuează ancheta.

Stabilirea existenţei unui prejudiciu

Stabilirea existenţei unui prejudiciu se bazează pe probe pozitive şi implică o examinare obiectivă a următoarelor elemente:

  • volumul importurilor care fac obiectul unor subvenţii;
  • efectul importurilor care fac obiectul unor subvenţii asupra preţurilor produselor similare pe piaţa UE;
  • impactul acestor importuri asupra industriei UE în cauză.

Iniţierea procedurii

Se iniţiază o procedură în urma înaintării în scris a unei plângeri de către orice persoană fizică sau juridică sau de către orice asociaţie care nu are personalitate juridică, care acţionează în numele unei industrii a UE. În cazul în care, în absenţa unei plângeri, un stat membru este în posesia unor dovezi suficiente referitoare la subvenţii şi la un prejudiciu pentru industria Uniunii Europene care rezultă din aceasta, le comunică de îndată Comisiei. Plângerea trebuie să conţină dovezi cu privire la existenţa unei subvenţii care poate face obiectul unor măsuri compensatorii (care să conţină, pe cât posibil, valoarea subvenţiei), a unui prejudiciu şi a unei legături de cauzalitate între aceste două elemente.

Se consideră că plângerea a fost depusă de industria UE sau în numele acesteia în cazul în care ea este susţinută de producători din UE ale căror producţii comune reprezintă în total mai mult de 50 % din producţia totală a produsului similar realizată de industria UE care îşi exprimă susţinerea sau opoziţia faţă de plângere. Cu toate acestea, nu se deschide o anchetă în cazul în care producătorii din UE care susţin în mod expres plângerea reprezintă mai puţin de 25 % din producţia totală.

Măsuri provizorii

Se pot impune taxe provizorii în cazul în care:

  • a fost deschisă o anchetă şi părţilor interesate li s-au oferit posibilităţi adecvate de a da informaţii şi de a formula observaţii;
  • o constatare preliminară pozitivă a stabilit că produsul importat beneficiază de o subvenţie care poate face obiectul unor măsuri compensatorii şi că rezultă un prejudiciu pentru industria UE;
  • este în interesul UE să intervină pentru a împiedica producerea unui astfel de prejudiciu.

Impunerea de taxe definitive

În cazul în care din constatarea faptelor reiese că există subvenţii care pot face obiectul unor măsuri compensatorii şi un prejudiciu care rezultă din acestea şi că interesul Uniunii Europene necesită o intervenţie, Consiliul impune o taxă compensatorie definitivă. Valoarea taxei compensatorii nu trebuie să depăşească valoarea subvenţiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii şi trebuie să fie mai mică, dacă este suficientă pentru a elimina prejudiciul adus industriei UE.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Regulamentul (CE) nr. 597/2009

7.8.2009

-

JO L 188 din 18.7.2009

Ultima actualizare: 21.02.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii