Protecția apelor subterane împotriva poluării

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2006/118/CE privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (Directiva privind apele subterane)

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

• Directiva este menită să prevină și să combată poluarea apelor subterane în Uniunea Europeană (UE).
• Aceasta include proceduri pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane și măsuri pentru reducerea nivelurilor de poluanți.

ASPECTE-CHEIE

Directiva include:

• criterii pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane;
• criterii pentru identificarea unor tendințe ascendente semnificative și durabile în ceea ce privește nivelurile de poluare ale apelor subterane și pentru definirea nivelurilor de bază în inversarea acestor tendințe;
• prevenirea și limitarea evacuărilor indirecte de poluanți (după infiltrare în sol sau subsol) în apele subterane.

Starea chimică a apelor subterane

Se consideră că apele subterane au o stare chimică bună atunci când:

• nivelurile măsurate sau anticipate de nitrați nu depășesc 50 mg/l, iar nivelurile componenților activi din pesticide și metaboliții și produșii de reacție ai acestora nu depășesc 0,1 µg/l (un total de 0,5 µg/l pentru toate pesticidele măsurate);
• nivelurile anumitor substanțe care prezintă un risc important sunt sub valorile de prag stabilite de țările UE; în orice caz, acestea includ arsenic, cadmiu, plumb, mercur, amoniu, clorură, sulfat, nitriți, fosfor (total)/fosfați, tricloretilenă și tetracloretilenă, precum și conductivitatea (conductivitatea electrică a apei permite măsurarea diverselor concentrații de minerale dizolvate în aceasta);
• concentrația oricăror alți poluanți respectă definiția stării chimice bune potrivit celor stabilite în anexa V la directiva-cadru privind apa;
• dacă o valoare stabilită drept standard de calitate sau valoare de prag este depășită, o investigație confirmă, printre altele, că acest lucru nu prezintă un risc semnificativ pentru mediu.

Prezența poluanților în apele subterane

• Până la 22 decembrie 2008, țările UE au trebuit să stabilească o valoare de prag pentru fiecare poluant identificat în oricare din corpurile de apă subterană din teritoriul acestora considerate a fi supuse riscului. Cel puțin, acestea au trebuit să stabilească valori de prag pentru lista de poluanți indicată mai sus. Pentru fiecare poluant de pe listă, trebuie furnizate informații (potrivit celor definite în anexa III la această directivă) privind corpurile de apă subterană caracterizate ca fiind supuse riscului, precum și modul în care au fost stabilite valorile de prag. Aceste valori de prag trebuie incluse în Planurile de gestionare a districtelor hidrografice prevăzute în cadrul directivei-cadru privind apa. În 2010, Comisia Europeană a publicat un raport bazat pe informațiile furnizate de țările UE.
• Țările UE trebuie să identifice orice tendințe ascendente semnificative și durabile în ceea ce privește nivelurile de poluanți identificate în corpurile de apă subterană. Pentru a realiza acest lucru, acestea trebuie să stabilească un program de monitorizare în conformitate cu anexa IV la această directivă.
• Potrivit anexei IV la directivă, țările UE trebuie să definească și un nivel de bază pentru inversarea acestor tendințe ascendente. Inversările tendințelor se vor axa pe concentrațiile care prezintă un risc pentru ecosistemele acvatice asociate, ecosistemele terestre dependente, sănătatea umană sau pentru utilizările legitime ale mediului acvatic.

Prevenirea și limitarea evacuărilor de poluanți

• Programul de măsuri elaborat pentru fiecare district hidrografic în temeiul directivei-cadru privind apa trebuie să includă prevenirea evacuării indirecte a tuturor poluanților, în special a substanțelor periculoase menționate la punctele 1-6 din anexa VIII la directiva-cadru privind apa, precum și a substanţelor menționate la punctele 7-9 din anexă, când acestea sunt considerate a fi periculoase. Mai mult, poluanții care nu sunt incluși pe listă drept periculoși trebuie, de asemenea, limitați dacă prezintă un risc real sau potențial de poluare.
• Cu excepția cazurilor în care alte legislații ale UE stabilesc cerințe mai stricte, măsurile preventive pot exclude, printre altele, rezultatele evacuărilor directe autorizate, poluanții prezenți în cantități atât de mici încât nu prezintă risc, rezultatele accidentelor sau dezastrelor naturale, sau poluanții care rezultă din evacuări care, din motive de ordin tehnic, sunt considerate de autoritățile competente drept imposibil de prevenit sau limitat fără a recurge la măsuri care ar crește riscul pentru sănătatea umană sau mediu sau măsuri care ar avea costuri disproporționat de mari.

DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

Directiva se aplică de la 16 ianuarie 2007. Țările UE au avut obligația de a o transpune în legislația națională până la 16 ianuarie 2009.

CONTEXT

• Directiva-cadru privind apa, adoptată în octombrie 2000, prevedea că se vor adopta măsuri pentru a preveni și controla poluarea apelor subterane. Aceste măsuri sunt stabilite în această directivă 2006/118/CE, motiv pentru care aceasta este cunoscută drept „directiva fiică” a directivei-cadru. Mai mult, în 2013, directiva-cadru privind apa a abrogat Directiva 80/68/CEE privind protecția apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanțe periculoase. Directiva este menită să protejeze apele subterane și să elimine vidul legislativ în urma abrogării Directivei 80/68/CEE.
• Protecția apelor subterane este o prioritate în politica de mediu a UE din mai multe motive:
  • odată contaminată, apa subterană este mai greu de curățat decât apa de suprafață, iar consecințele pot să dureze decenii;
  • întrucât apa subterană este utilizată frecvent pentru captarea apei potabile, pentru industrie și agricultură, poluarea apelor subterane poate pune în pericol sănătatea umană și poate amenința aceste activități;
  • apa subterană furnizează debitul de bază al multor râuri (poate asigura până la 90 % din debit pentru anumite cursuri de apă) și astfel poate afecta calitatea sistemelor de apă de suprafață;
  • de asemenea, apa subterană acționează ca un tampon pe parcursul perioadelor secetoase și este esențială pentru menținerea zonelor umede.
• Pentru mai multe informații, consultați:
  • Apa subterană pe site-ul web al Comisiei Europene.

ACTUL PRINCIPAL

Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, pp. 19-31)

Modificările succesive aduse Directivei 2006/118/CE au fost integrate în documentul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

ACTE CONEXE

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, pp. 1-73)

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 01.03.2017