RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Ambalajele şi deşeurile de ambalaje

Uniunea Europeană caută să armonizeze măsurile naţionale privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje pentru a asigura un înalt nivel de protecţie a mediului şi pentru a garanta funcţionarea pieţei interne.

ACT

Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iulie 1998 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Această directivă prevede măsuri menite să limiteze producerea deşeurilor de ambalaje şi să promoveze reciclarea, refolosirea şi alte forme de recuperare a deşeurilor. Eliminarea finală a acestora trebuie considerată o soluţie de ultimă instanţă.

Domeniul de aplicare

Această directivă se aplică tuturor ambalajelor introduse pe piaţa europeană şi tuturor deşeurilor de ambalaje, indiferent dacă acestea sunt utilizate sau dacă provin din industrie, comerţ, birouri, ateliere, servicii, gospodării sau din orice alt domeniu, indiferent de materialul utilizat.

Măsurile

Statele membre trebuie să ia măsuri pentru a preveni producerea deşeurilor de ambalaje şi pentru a dezvolta sistemele de refolosire a ambalajelor prin reducerea impactului acestora asupra mediului.

Statele membre trebuie să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilor de ambalaje pentru a atinge următoarele obiective cantitative:

  • cel târziu până la 30 iunie 2001, între minimum 50 şi maximum 65 % din masa deşeurilor de ambalaje vor fi recuperate sau incinerate în instalaţiile cu recuperarea energiei;
  • cel târziu până la 31 decembrie 2008, minimum 60 % din deşeurile de ambalaje vor fi recuperate sau incinerate în instalaţiile cu recuperarea energiei;
  • cel târziu până la 30 iunie 2001, între 25 şi 45 % din masa totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje va fi reciclată (cu un minim de 15 % pentru fiecare material de ambalaj);
  • cel târziu până la 31 decembrie 2008, vor fi reciclate între 55 şi 80 % din deşeurile de ambalaje;
  • cel târziu până la 31 decembrie 2008, trebuie îndeplinite următoarele obiective pentru materialele conţinute în deşeurile de ambalaje:
    1. 60 % pentru sticlă, hârtie şi carton;
    2. 50 % pentru metale;
    3. 22,5 % pentru plastic;
    4. 15 % pentru lemn.

Se consideră că incinerarea deşeurilor în instalaţiile cu recuperarea energiei contribuie la realizarea acestor obiective.

Grecia, Irlanda şi Portugalia, dat fiind numărul mare de insule mici, prezenţa de zone rurale şi muntoase şi respectiv nivelul redus al consumului de ambalaje, nu trebuie să atingă aceste obiective decât în 2011.

Marcajul şi sistemul de identificare

Ambalajele indică natura materialului sau a materialelor folosite pentru a facilita identificarea şi clasificarea. Marcajul trebuie aplicat fie pe ambalajul în sine, fie pe etichetă. Acesta trebuie să fie vizibil clar şi uşor de citit.

Cerinţe esenţiale

Ambalajele trebuie să îndeplinească anumite cerinţe. Din acest motiv, Comisia încurajează elaborarea unor standarde europene.

Statele membre trebuie să verifice dacă ambalajele introduse pe piaţă respectă cerinţele esenţiale menţionate în anexa II:

  • limitarea masei şi volumului ambalajului la cantitatea minimă corespunzătoare pentru a menţine nivelul necesar de siguranţă, igienă şi acceptabilitate pentru consumator;
  • reducerea la minimum a prezenţei substanţelor şi materialelor periculoase în compoziţia materialului de ambalaj sau a oricărui component al acestuia;
  • conceperea unui ambalaj refolosibil sau recuperabil.

Sisteme de informaţii

Statele membre trebuie să elaboreze sisteme de informaţii (baze de date) privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje care să permită monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor acestei directive. Datele de care acestea dispun trebuie transmise Comisiei în formatele stabilite în anexa III.

Derogări

Directiva 2005/20/CE acordă un termen suplimentar celor 10 noi state membre (Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria) pentru ca acestea să îndeplinească obiectivele acestei directive privind ambalajele. Aceste derogări sunt valabile până în 2015. România şi Bulgaria beneficiază, de asemenea, de derogări specifice definite în tratatele de aderare ale acestora.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Directiva 94/62/CE

31.12.1994

30.6.1996

JO L 365 din 31.12.1994

Act(e) de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Directiva 2004/12/CE

18.2.2004

18.8.2005

JO L 47 din 18.2.2004

Directiva 2005/20/CE

5.4.2005

9.9.2006

JO L 70 din 16.3.2005

Regulamentul (CE) nr. 219/2009

20.4.2009

-

JO L 87 din 31.3.2009

Modificările şi corecturile succesive aduse Directivei 94/62/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată (FR ) are doar un caracter informativ.

ACTE CONEXE

Armonizare

Decizia 2005/270/CE a Comisiei din 22 martie 2005 de stabilire a tabelelor corespunzătoare sistemului de baze de date în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje [Jurnalul Oficial L 86 din 5.4.2005].
Scopul acestor tabele este să armonizeze caracteristicile şi forma de prezentare a datelor pe ambalaje şi pe deşeurile de ambalaje şi să facă compatibile datele din diferitele state membre. Datele permit monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor Directivei 94/62/CE. Furnizarea datelor este obligatorie numai pentru următoarele materiale de ambalaj: sticlă, plastic, hârtie, carton, lemn şi metale.

Decizia 2001/524/CE privind publicarea referinţelor pentru standardele EN 13428:2000, EN 13429:2000, EN 13430:2000, EN 13431:2000 şi EN 13432:2000 în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene în legătură cu Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje [Jurnalul Oficial L 190 din 12.7.2001].

Derogări

Decizia 2001/171/CE a Comisiei din 19 februarie 2001 de stabilire a condiţiilor derogatorii pentru ambalajele din sticlă de la nivelul concentraţiei de metale grele stabilit prin Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje [Jurnalul Oficial L 62 din 2.3.2001];
Prelungită prin:
Decizia 2006/340/CE a Comisiei [Jurnalul Oficial L 125 din 12.5.2006].

Decizia 2009/292/CE a Comisiei din 24 martie 2009 de stabilire a condiţiilor derogatorii pentru lăzile din plastic şi paleţii din plastic de la nivelurile de concentraţie în metale grele stabilite prin Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje [Jurnalul Oficial L 79 din 25.3.2009].

Sisteme de identificare

Decizia 97/129/CE a Comisiei din 28 ianuarie 1997 de stabilire a sistemului de identificare a materialelor folosite pentru ambalaje, în conformitate cu Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind ambalajele şi deşeurile provenite din ambalaje [Jurnalul Oficial L 50 din 20.2.1997].
Această decizie stabileşte modalităţile de numerotare şi abrevierile care constituie baza sistemului de identificare, indicând natura materialului sau a materialelor de ambalaj folosite şi precizând care sunt materialele care sunt supuse sistemului de identificare.

Aplicarea legislaţiei

Raport al Comisiei din noiembrie 2009 asupra implementării legislaţiei comunitare în materie de deşeuri, în special a Directivei 2006/12/CE privind deşeurile, Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase, Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, Directiva 86/278/CEE privind nămolurile de epurare, Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri şi Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice pentru perioada 2004-2006 [COM(2009) 633 final – Nepublicat în Jurnalul Oficial].
Toate statele membre au transpus corect această directivă şi nivelul punerii în aplicare este satisfăcător în mod global. Nu s-a iniţiat nicio acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor în 2009.
Directiva a generat efecte pozitive pentru mediu, datorate ratelor constante de reciclare şi recuperare a deşeurilor de ambalaje. În perioada de raportare 2004-2006, volumul de deşeuri de ambalaje generate a fost în creştere (o parte a acestei creşteri datorându-se extinderii UE în 2004), în timp ce ratele de reciclare şi recuperare au rămas constante. Punerea în aplicare şi aplicarea în practică a cerinţelor esenţiale au fost însă puse sub semnul întrebării de unele părţi interesate, ceea ce a determinat Comisia să realizeze o analiză mai amănunţită a acestui aspect.
În privinţa impactului directivei asupra pieţei interne, în ultimii ani au avut loc dezbateri de ordin juridic între Comisie şi statele membre cu privire la compatibilitatea cu normele pieţei interne a măsurilor luate la nivel naţional pentru reducerea impactului ambalajelor pentru băuturi asupra mediului şi a volumului de deşeuri generate de acestea. Ca iniţiativă pentru prevenirea altor probleme pe piaţa internă şi reducerea numărului de dezbateri de ordin juridic cu statele membre, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Ambalarea băuturilor, sisteme de garanţie şi libera circulaţie a mărfurilor” care prezintă pe scurt soluţiile găsite şi dezvoltate până la acea dată.

Ultima actualizare: 08.09.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii