RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Depozitele de deşeuri

Uniunea Europeană prevede cerinţe tehnice stricte pentru depozitele de deşeuri, astfel încât să prevină şi să reducă pe cât posibil efectele negative asupra mediului înconjurător şi mai ales asupra apelor de suprafaţă, apelor subterane, solurilor, aerului şi sănătăţii umane.

ACT

Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Directiva vizează prevenirea sau reducerea efectelor adverse asupra mediului înconjurător ale depozitării deşeurilor.

Aceasta detaliază diferitele categorii de deşeuri (deşeuri municipale, periculoase, nepericuloase, inerte) şi se aplică tuturor depozitelor de deşeuri, definite ca locuri de eliminare a deşeurilor prin depozitarea acestora pe sau în pământ. Depozitele sunt clasificate în trei categorii:

  • depozite pentru deşeuri periculoase;
  • depozite pentru deşeuri nepericuloase;
  • depozite pentru deşeuri inerte.

În schimb, directiva nu se aplică:

  • întinderii de nămoluri pe sol (inclusiv nămoluri de epurare şi cele provenite din operaţiunile de dragaj);
  • utilizării deşeurilor inerte din depozite pentru lucrări de amenajare sau de reabilitare;
  • depozitării de pământ nepoluat sau deşeurilor inerte nepericuloase provenite din prospectare şi extracţie, tratamentul şi păstrarea resurselor minerale şi exploatarea carierelor;
  • depozitelor de nămoluri de dragaj nepericuloase situate de-a lungul cursurilor mici de apă după extragerea acestora şi depozitelor de nămoluri nepericuloase din apele de suprafaţă, inclusiv albia şi subsolul.

Este definită o procedură uniformă de acceptare a deşeurilor, pentru evitarea oricărui pericol:

  • deşeurile trebuie să fie tratate înainte de a fi admise în depozit;
  • deşeurile periculoase care respectă criteriile directivei trebuie să fie dirijate către un depozit pentru deşeuri periculoase;
  • depozitele pentru deşeuri nepericuloase trebuie să fie utilizate pentru deşeurile municipale şi deşeurile nepericuloase;
  • depozitele pentru deşeuri inerte sunt rezervate exclusiv deşeurilor inerte.

Deşeurile următoare nu sunt admise în depozite:

  • deşeurile lichide;
  • deşeurile inflamabile;
  • deşeurile explozive sau combustibile;
  • deşeurile spitaliceşti sau clinice infecţioase;
  • anvelope uzate, cu anumite excepţii;
  • orice alt tip de deşeuri care nu respectă criteriile de acceptare definite în Anexa II.

Directiva prevede o procedură de autorizare pentru exploatarea unui depozit de deşeuri. Cererea de autorizare trebuie să conţină informaţiile următoare:

  • identitatea petentului şi, eventual, a exploatatorului;
  • descrierea tipurilor de deşeuri depozitate şi cantitatea totală a acestora;
  • capacitatea depozitului de deşeuri;
  • descrierea locului;
  • metodele propuse pentru prevenirea sau reducerea poluării;
  • planul de exploatare, monitorizare şi control;
  • planul procedurilor de dezafectare şi de gestiune după dezafectare;
  • garanţia financiară a petentului;
  • studiul de impact, dacă este necesar conform Directivei 85/337/CEE a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

Statele membre au sarcina de a se asigura că depozitele de deşeuri existente nu îşi pot continua funcţionarea decât în măsura în care pun în aplicare, cât mai curând posibil, dispoziţiile directivei.

O dată la trei ani, statele membre trebuie să prezinte Comisiei un raport privind punerea în aplicare a directivei.

Pe baza acestor rapoarte, Comisia trebuie să publice un raport comunitar referitor la punerea în aplicare a directivei (a se vedea „Acte conexe” mai jos).

REFERINŢE

Act Data intrării în vigoare Termen de transpunere în legislaţia statelor membre Jurnalul Oficial
Directiva 1999/31/CE

16.7.1999

16.7.2001

JO L 182 din 16.7.1999

Actul/Actele de modificare Data intrării în vigoare Termen de transpunere în legislaţia statelor membre Jurnalul Oficial

Regulamentul (CE) nr. 1882/2003

20.11.2003

-

JO L 284 din 31.10.2003

Regulamentul (CE) nr. 1137/2008

11.12.2008

-

JO L 311 din 21.11.2008

Modificările şi corecturile succesive aduse Directivei 1999/31/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

ACTE CONEXE

Informaţii privind insulele şi aşezările izolate excluse de către statele membre conform Articolului 3, paragraful 4, al Directivei privind depozitele de deşeuri [Jurnalul Oficial C 316 din 13.12.2005].

Decizia 2003/33/CE a Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a unor criterii şi proceduri de admitere a deşeurilor în depozitele de deşeuri, în conformitate cu articolul 16 şi cu anexa II la Directiva 1999/31/CE [Jurnalul Oficial L 11 din 16.1.2003].

Decizia 2000/738/CE a Comisiei din 17 noiembrie 2000 privind un chestionar pentru elaborarea de către statele membre a rapoartelor referitoare la punerea în aplicare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri [Jurnalul Oficial L 298 din 25.11.2000].

Rapoarte

Raportul Comisiei din 20 noiembrie 2009 asupra implementării legislaţiei comunitare în materie de deşeuri, în special Directiva 2006/12/CE privind deşeurile, Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase, Directiva 75/439/CEE privind uleiurile uzate, Directiva 86/278/CEE privind nămolurile de epurare, Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri şi Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice pentru perioada 2004-2006 [COM(2009) 633 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].
Punerea în aplicare a directivei privind depozitele de deşeuri rămâne foarte nesatisfăcătoare şi trebuie făcute eforturi considerabile în sensul ameliorării. La zece ani după adoptarea directivei, nu toate statele membre au declarat până în prezent că au transpus şi au pus în aplicare ansamblul dispoziţiilor acesteia. Există încă un număr mare de depozite de deşeuri ilegale, care nu deţin autorizaţiile impuse de legislaţia UE în materie de deşeuri. O mare parte a statelor membre nu au respectat termenul de scadenţă de la 16 iulie 2009 pentru aducerea în conformitate a tuturor depozitelor de deşeuri existente înainte de introducerea directivei şi care nu corespundeau normelor (cu excepţia derogărilor specifice). Doar nouă state membre declară că au atins obiectivele stabilite pentru 2006 în materie de deturnare a deşeurilor municipale biodegradabile din depozitele de deşeuri, iar captarea gazelor de la depozitele de deşeuri pare insuficientă.
În 2009, treisprezece proceduri pentru neconformitate şi unsprezece proceduri pentru proastă aplicare erau în curs de soluţionare împotriva statelor membre. Comisia a adoptat o abordare strategică pentru a reacţiona la această incapacitate sistematică a statelor membre de a aplica corect legislaţia UE în materie de deşeuri.

Raportul Comisiei din 19 iulie 2006 privind punerea în aplicare a legislaţiei comunitare în materie de deşeuri: Directiva 75/442/CEE privind deşeurile, Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase, Directiva 75/439/CEE privind uleiurile uzate, Directiva 86/278/CEE privind nămolurile de epurare, Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri, pentru perioada 2001-2003 [COM(2006) 406 final - Nepublicată în Jurnalul Oficial].
Conform acestui raport, mai multe state membre au folosit posibilităţile de scutire oferite de directivă pentru anumite deşeuri sau depozite de deşeuri (de exemplu, în ceea ce priveşte locurile izolate şi păstrarea subterană). Într-un anumit număr de ţări, un mare număr de depozite de deşeuri nepericuloase sau de deşeuri inerte vor trebui să fie reechipate sau dezafectate până în 2009 pentru a fi conforme cu directiva. Majoritatea statelor membre au adoptat criterii de admitere a deşeurilor în depozite, precum şi o strategie naţională de reducere a deşeurilor biodegradabile trimise în depozite. Comisia a iniţiat mai multe proceduri în caz de încălcare pe motivul existenţei de depozite de deşeuri ilegale sau pentru neîndeplinirea obligaţiei de a se asigura că toţi exploatatorii de depozite de deşeuri îşi prezintă planul de amenajare în iulie 2002.

Report from the Commission of 30 March 2005 on the national strategies for the reduction of biodegradable waste going to landfills pursuant to Article 5(1) of Directive 1999/31/EK on the landfill of waste [COM(2005) 105 – not published in the Official Journal] (Raportul Comisiei din 30 martie 2005 privind strategiile naţionale de reducere a deşeurilor biodegradabile trimise în depozite, conform Articolului 5, paragraful 1 al Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri [COM(2005) 105 - Nepublicată în Jurnalul Oficial]).
În ianuarie 2004, Comisia a primit strategiile naţionale a douăsprezece state membre (Irlanda şi Spania nu şi-au depus strategiile naţionale, în timp ce strategia Finlandei a fost prezentată prea târziu pentru a fi luată în considerare în prezentul raport). Belgia şi Regatul Unit şi-au prezentat strategia la nivel regional. De altfel, cele zece state membre noi trebuiau să îşi depună strategiile după aderare.
Raportul subliniază faptul că promovarea compostării, reciclării hârtiei şi valorizării energiei este prezentă în toate strategiile. Majoritatea strategiilor insistă pe necesitatea utilizării deşeurilor organice triate la sursă pentru a obţine compost de bună calitate. Gradul de detaliu al strategiilor şi măsurilor pentru atingerea obiectivelor este extrem de variabil. Anumite state membre au ales măsuri cu caracter juridic obligatoriu, în timp ce altele au optat pentru măsuri facultative şi stimulative. Analiza strategiilor nu ne permite să ne pronunţăm cu certitudine dacă obiectivele de reducere vor fi atinse în statele membre în care acest lucru încă nu s-a întâmplat. Se pare, totuşi, că ar trebui făcute eforturi suplimentare pentru atingerea acestor obiective.

Ultima actualizare: 24.02.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii