RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Convenţia de la Aarhus aplicată instituţiilor Uniunii

Uniunea Europeană aplică dispoziţiile Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului şi accesul la justiţie în domeniul mediului (Convenţia de la Aarhus) propriilor sale instituţii şi organisme.

ACT

Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituţiile şi organismele comunitare, a dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în domeniul mediului.

SINTEZĂ

Uniunea Europeană pune în aplicare Convenţia de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la procesul decizional şi accesul la justiţie în domeniul mediului pentru instituţiile şi organismele sale.

Accesul la informaţie în domeniul mediului

Instituţiile şi organismele Uniunii tratează toate cererile de acces la informaţiile privind mediul pe care le deţin în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

Pe lângă accesul la informaţiile privind mediul, pe bază de cerere, instituţiile şi organismele Uniunii asigură colectarea şi comunicarea acestor informaţii.

Instituţiile în cauză organizează informaţia privind mediul din domeniul lor de competenţă şi o fac accesibilă publicului în mod sistematic, în special prin baze de date care pot fi consultate cu ajutorul tehnologiilor de telecomunicaţii informatice şi electronice.

Aceste baze de date sau registre trebuie să conţină:

  • texte din tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale şi din legislaţia europeană privind mediul, precum şi documentele politice, planurile şi programele de mediu;
  • măsurile adoptate în cadrul procedurilor privind încălcarea dreptului european, pe baza avizului motivat;
  • rapoarte privind starea mediului;
  • date obţinute în cadrul monitorizării activităţilor care aduc sau ar putea aduce atingere mediului;
  • autorizaţii cu impact semnificativ asupra mediului;
  • studii de impact privind mediul şi evaluări ale riscurilor privind elemente de mediu.

Informaţiile privind mediul care pot fi consultate de către public trebuie să fie actualizate, exacte şi comparabile. La cerere, instituţiile şi organismele Uniunii trebuie să informeze publicul cu privire la modurile în care acesta poate avea acces la informaţiile existente, precum şi în legătură cu metodele de analiză, prelevare şi pretratare a probelor folosite la compilarea informaţiilor.

Atunci când o instituţie sau un organism al Uniunii primeşte o cerere privind o informaţie pe care nu o deţine, aceasta comunică solicitantului, cât mai curând posibil, denumirea instituţiei, organismului sau autorităţii publice care posedă informaţia în cauză. Instituţia care primeşte cererea poate, de asemenea, să o transfere direct autorităţii competente.

În cazul unei ameninţări iminente la adresa sănătăţii oamenilor sau pentru mediu, instituţiile sau organismele Uniunii colaborează cu autorităţile publice şi le ajută să pună imediat la dispoziţia publicului orice informaţie pe care o deţin şi care ar putea duce la evitarea sau la diminuarea daunelor cauzate de ameninţarea respectivă.

Cel puţin o dată la patru ani trebuie publicat un raport privind starea mediului la nivel european. Raportul trebuie să conţină informaţii privind calitatea mediului, precum şi constrângerile legate de acesta.

Participarea la elaborarea planurilor şi programelor de mediu

Instituţiile şi organismele Uniunii oferă publicului posibilitatea să participe la elaborarea planurilor şi programelor de mediu. Rezultatele participării publicului sunt luate în considerare în mod adecvat la luarea deciziilor.

Accesul la justiţie în domeniul mediului

Entităţile calificate (asociaţii, grupări şi organizaţii recunoscute de un stat membru, având ca obiectiv protejarea mediului) care pot să îşi exercite dreptul de a intenta o acţiune în justiţie şi estimează că un act sau o omisiune administrativă a unei instituţii sau organism al Uniunii sunt contrare dreptului din domeniul mediului pot introduce o cerere de reexaminare internă acestei instituţii sau acestui organism. Cererea trebuie introdusă în scris, în termen de şase săptămâni de la adoptarea actului. După douăsprezece săptămâni, cel târziu, instituţia sau organismul vizat publică o decizie scrisă motivată. Decizia descrie măsurile care trebuie adoptate pentru a se asigura îndeplinirea cerinţelor din legislaţia de mediu sau precizează faptul că cererea este respinsă.

În cazul în care entitatea care a înaintat cererea estimează că decizia instituţiei sau organismului Uniunii nu garantează respectarea legislaţiei în materie de mediu, aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Entitatea în cauză poate urma aceeaşi cale dacă instituţia nu comunică decizia în termenul prevăzut.

Entităţile calificate au dreptul de a introduce o acţiune în instanţă, fără a fi nevoite să demonstreze lezarea unui drept sau existenţa unui interes suficient, dacă acestea sunt recunoscute şi dacă obiectul acţiunii în cauză se încadrează în domeniul lor de activitate prevăzut în statut.

Context

Comunitatea Europeană a semnat Convenţia de la Aarhus la 25 iunie 1998 şi a ratificat-o la 17 februarie 2005. Toate statele membre, cu excepţia Irlandei, sunt şi ele părţi la convenţie.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Regulamentul (CE) nr. 1367/2006

28.9.2006

-

JO L 264 din 25.9.2006

Ultima actualizare: 20.10.2011
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii