RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici

Uniunea stabileşte plafoanele naţionale de emisii de poluanţi cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a îmbunătăţi protecţia mediului înconjurător şi a sănătăţii omului împotriva efectelor nocive produse de acestea.

ACT

Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici [A se vedea actul/actele de modificare].

SINTEZĂ

Această directivă se înscrie în cadrul Comunicării din 1997 privind strategia de combatere a acidifierii, al cărei obiectiv era stabilirea, pentru prima dată, a plafoanelor naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi.

Domeniu de aplicare

Această directivă reglementează emisiile de pe teritoriul statelor membre şi din zonele lor economice exclusive provenind din patru surse de poluanţi care rezultă ca urmare a activităţilor umane:

  • emisii de dioxid de sulf (SO2);
  • emisii de oxizi de azot (NOx);
  • emisii de compuşi organici volatili (COV), şi
  • emisii de amoniac (NH3).

Aceşti poluanţi sunt responsabili de fenomenele de acidifiere, eutrofizare şi formarea ozonului troposferic (denumit şi „ozon rău” prezent la altitudine joasă, spre deosebire de ozonul stratosferic), indiferent de care sunt sursele de poluare.

Plafoanele naţionale de emisie

Această directivă prevede introducerea unor plafoane naţionale de emisie, cel târziu până la sfârşitul lui 2010, pentru cei patru poluanţi definiţi în rubrica precedentă. Aceste plafoane sunt indicate în anexa I la directivă.

Obiective intermediare de mediu

Plafoanele de emisie sunt stabilite pentru a atinge, în sens larg, obiectivele intermediare prevăzute mai jos:

  • zonele care prezintă niveluri critice de depozite de poluanţi acizi trebuie reduse cu cel puţin 50 % faţă de situaţia din 1990.
  • concentraţiile de ozon la nivelul solului care depăşesc nivelul critic pentru sănătatea omului trebuie reduse cu două treimi comparativ cu situaţia din 1990. De asemenea, se stabileşte o limită absolută. Depăşirile valorilor orientative stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii trebuie să se limiteze la cel mult 20 de zile pe an;
  • concentraţiile de ozon la nivelul solului care depăşesc nivelul critic pentru culturi şi vegetaţia semi-naturală trebuie reduse cu o treime faţă de situaţia din 1990. De asemenea, se stabileşte o limită absolută.

Programe naţionale

Statele membre trebuie să elaboreze programe pentru reducerea progresivă a emisiilor naţionale anuale de poluanţi până la 1 octombrie 2002. Programele se revizuiesc şi se actualizează, dacă este necesar, în 2006. Acestea sunt puse la dispoziţia publicului şi a organizaţiilor corespunzătoare şi transmise Comisiei.

Inventare ale emisiilor

În plus, statele membre trebuie să pregătească şi să actualizeze anual inventare ale emisiilor şi estimări ale emisiilor naţionale pentru SO2, NOx, COV şi NH3. Aceste inventare şi estimări sunt comunicate anual, cel târziu până la 31 decembrie, Comisiei şi Agenţiei Europene de Mediu.

Rapoarte

Comisia trebuie să înainteze rapoarte (în 2004, 2008 şi 2012) Parlamentului European şi Consiliului privind progresele realizate în punerea în aplicare a plafoanelor, a obiectivelor intermediare de mediu şi a obiectivelor pe termen lung prevăzute de această directivă. Aceste rapoarte trebuie să cuprindă o evaluare economică a rentabilităţii, a costurilor şi a avantajelor, a efectului asupra competitivităţii şi a impactului socio-economic al aplicării plafoanelor naţionale de emisie, pentru fiecare stat membru.

Comisia înaintează un raport Consiliului şi Parlamentului cu privire la contribuţia emisiilor din traficul maritim internaţional şi de la aeronave la acidifiere, eutrofizare şi formarea ozonului de la nivelul solului pe teritoriul Comunităţii. Ea precizează şi măsurile care ar putea fi luate pentru a reduce emisiile din aceste sectoare.

Cooperarea cu ţări terţe

Statele membre şi Comisia cooperează cu ţări terţe şi cu organizaţiile internaţionale relevante pentru a face schimb de informaţii şi a progresa în activităţile de cercetare care vizează reducerea emisiilor de SO2, NOx, COV şi NH3.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Directiva 2001/81/CE

27.11.2001

27.11.2002

JO L 309 din 27.11.2001

Act(e) de modificareIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial
Regulamentul (CE) nr. 219/2009

20.4.2009

-

JO L 87 din 31.3.2009

ACTE CONEXE

Decizia 2003/507/CE a Consiliului din 13 iunie 2003 privind aprobarea aderării Comunităţii Europene la Protocolul la Convenţia din 1979 privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi pentru a reduce gradul de acidifiere, eutrofizare şi nivelul de ozon troposferic.
Acest protocol referitor la reducerea acidifierii, a eutrofizării şi a nivelului de ozon troposferic are ca obiectiv reducerea emisiilor de sulf, de NOX, de NH3 şi de COV provocate de activităţi umane şi care pot dăuna sănătăţii şi mediului înconjurător din cauza acidifierii, a eutrofizării sau a formării ozonului troposferic, ca urmare a transporturilor transfrontaliere pe distanţe lungi. Protocolul a intrat în vigoare la 17 mai 2005.

Ultima actualizare: 03.09.2010
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii