RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 15 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Un aer mai curat pentru Europa

Această directivă revizuieşte legislaţia europeană referitoare la calitatea aerului înconjurător în scopul de a reduce poluarea la niveluri care să minimizeze efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului, precum şi de a îmbunătăţi informarea publicului cu privire la riscurile implicate.

ACT

Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa

SINTEZĂ

Directiva stabileşte măsuri care urmăresc:

  • definirea şi stabilirea obiectivelor privind calitatea aerului înconjurător *, menite să reducă efectele nocive asupra sănătăţii şi a mediului;
  • evaluarea calităţii aerului înconjurător în statele membre, pe baza unor metode şi criterii comune;
  • regruparea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător, îndeosebi pentru a monitoriza tendinţele pe termen lung;
  • asigurarea punerii la dispoziţia publicului a informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător;
  • menţinerea calităţii aerului acolo unde este corespunzătoare şi îmbunătăţirea acesteia în alte cazuri;
  • promovarea cooperării între statele membre în vederea reducerii poluării aerului.

Statele membre desemnează autorităţile şi organismele competente responsabile cu evaluarea calităţii aerului înconjurător, aprobarea sistemelor de măsurare, asigurarea acurateţei măsurătorilor, analiza metodelor de evaluare şi cooperarea cu celelalte state membre şi cu Comisia.

Evaluarea calităţii aerului

Directiva stabileşte un sistem de evaluare a calităţii aerului înconjurător în ceea ce priveşte dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile PM10 şi PM2,5, plumbul, benzenul şi monoxidul de carbon, precum şi ozonul.

Statele membre stabilesc zone (urbane, suburbane, rurale, fond rural) pe întreg teritoriul lor şi realizează evaluarea şi gestionarea calităţii aerului.

Directiva stabileşte praguri de evaluare pentru fiecare poluant, criteriile pentru metodele de evaluare (în special, instalarea unor puncte de prelevare), metodele de referinţă pentru măsurători, valorile-limită * pentru a asigura protecţia sănătăţii umane şi a mediului, obiectivul şi obligaţia de reducere a expunerii populaţiei la PM2,5, pragurile de informare * şi de alertă *, nivelurile critice * pentru protecţia vegetaţiei şi lista informaţiilor care trebuie să fie incluse în planurile de acţiune pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.

Fiecare stat membru înfiinţează cel puţin o staţie de măsurare şi poate conveni cu statele membre învecinate asupra înfiinţării uneia sau mai multor staţii de măsurare comune.

Gestionarea calităţii aerului şi planurile de acţiune

În situaţiile în care nivelurile de concentraţie a poluanţilor în aerul înconjurător sunt inferioare valorilor-limită stabilite de directivă, statele membre se asigură că nivelurile acestor poluanţi se menţin sub valorile-limită şi se străduiesc să păstreze o calitate a aerului înconjurător compatibilă cu dezvoltarea durabilă.

Atunci când nivelurile poluanţilor în aerul înconjurător depăşesc orice valoare-limită sau orice valoare-ţintă *, la care se adaugă marja de toleranţă, statele membre stabilesc planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului pentru zonele sau aglomerările respective, pentru a respecta valoarea-limită sau valoarea-ţintă prestabilită.

În eventualitatea depăşirii acelor valori-limită pentru care termenul de conformare a expirat deja, planurile privind calitatea aerului prevăd măsurile adecvate, astfel încât perioada de depăşire să fie cât mai scurtă cu putinţă şi pot include, în plus, măsuri specifice vizând protecţia grupurilor sensibile ale populaţiei. Pot fi avute în vedere măsuri similare celor prevăzute în planurile de acţiune pe termen scurt.

Atunci când există riscul ca nivelurile poluanţilor să depăşească pragurile de alertă indicate, statele membre întocmesc planuri de acţiune care conţin măsurile ce trebuie luate pe termen scurt pentru a reduce riscul sau durata unei asemenea depăşiri. Aceste planuri de acţiune pot, în special, să suspende anumite activităţi care contribuie la riscul de depăşire (circulaţia autovehiculelor, lucrările de construcţii, funcţionarea instalaţiilor industriale etc.). De asemenea, planurile de acţiune pot include măsuri specifice menite să protejeze grupurile sensibile ale populaţiei, îndeosebi copiii.

În situaţiile în care are loc o depăşire a pragurilor din cauza deplasării transfrontaliere a poluanţilor atmosferici, statele membre în cauză colaborează şi îşi coordonează acţiunile pentru a pune capăt acestei depăşiri.

Informarea publicului

Statele membre se asigură că publicul şi organizaţiile interesate sunt informate sistematic şi în mod adecvat cu privire la concentraţiile din aerul înconjurător ale poluanţilor care fac obiectul directivei. În cazul depăşirii pragurilor de alertă şi a eventualelor praguri de informare, statele membre pun la dispoziţia publicului:

  1. informaţii privind depăşirea sau depăşirile observate (punctul sau arealul de depăşire, tipul de prag depăşit, momentul şi durata depăşirii, cea mai mare concentraţie observată);
  2. prognoze pentru orele sau zilele următoare;
  3. informaţii privind grupurile de populaţie expuse, posibilele efecte asupra sănătăţii şi măsurile de precauţie recomandate;
  4. informaţii privind acţiunile de prevenire şi de reducere a emisiilor.

De asemenea, statele membre pun la dispoziţia publicului rapoarte anuale referitoare la toţi poluanţii care intră sub incidenţa directivei.

Sancţiuni

Statele membre stabilesc regimul sancţiunilor aplicabile în cazul încălcării dispoziţiilor de drept intern adoptate în temeiul directivei şi adoptă toate măsurile necesare pentru a se asigura că acestea sunt aplicate. Sancţiunile prevăzute trebuie să fie eficace, proporţionale şi disuasive.

Context

Această directivă abrogă şi înlocuieşte Directiva 96/62/CE (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV) privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător, Directiva 1999/30/CE (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV) privind valorile-limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător, Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din aerul înconjurător, Directiva 2002/3/CE privind ozonul din aerul înconjurător şi Decizia 97/101/CE (DA) (DE) (EL) (EN) (ES) (FR) (IT) (NL) (PT) (FI) (SV) de stabilire a unui schimb reciproc de informaţii şi date provenind de la reţele şi staţii individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător în statele membre.

Termeni-cheie ai actului
  • Aer înconjurător: aerul troposferic, cu excepţia locurilor de muncă astfel cum sunt definite de Directiva 89/654/CEE.
  • Valoare-limită: un nivel fixat pe baza cunoaşterii ştiinţifice, în scopul de a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg, care se doreşte a fi atins într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată atins.
  • Valoare-ţintă: un nivel fixat în scopul de a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau asupra mediului ca întreg, care se doreşte a fi atins, în cazul în care este posibil, într-o perioadă dată.
  • Prag de informare: un nivel dincolo de care o expunere de scurtă durată prezintă un risc pentru sănătatea unor categorii ale populaţiei cu o sensibilitate deosebită şi la atingerea căruia sunt necesare informaţii imediate şi adecvate.
  • Prag de alertă: un nivel dincolo de care există un risc pentru sănătatea populaţiei în general, la o expunere de scurtă durată şi la atingerea căruia statele membre trebuie să ia imediat măsuri.
  • Nivel critic: un nivel fixat pe baza cunoaşterii ştiinţifice, dincolo de care pot se pot produce efecte adverse pentru anumiţi receptori, cum ar fi copacii, alte plante sau ecosisteme naturale, dar nu pentru oameni.

REFERINŢE

ActIntrarea în vigoareTermen de transpunere în legislaţia statelor membreJurnalul Oficial

Directiva 2008/50/CE [adoptare COD/2005/0183]

11.6.2008

10.6.2010

JO L 152 din 11.6.2008

Ultima actualizare: 07.08.2008

Consultaţi şi

  • Pentru mai multe informaţii despre politica europeană privind calitatea aerului, a se consulta site-ul DG Mediu (EN) consacrat acestui subiect.
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii