RSS
Index alfabetic
Aceasta pagina este disponibila în 9 limbi
Limbi noi disponibile:  CS - HU - PL - RO

We are migrating the content of this website during the first semester of 2014 into the new EUR-Lex web-portal. We apologise if some content is out of date before the migration. We will publish all updates and corrections in the new version of the portal.

Do you have any questions? Contact us.


Securitatea aprovizionării cu energie a UE şi cooperarea internaţională

Uniunea Europeană (UE) importă peste 60 % din gazele naturale şi peste 80 % din petrol. Având în vedere această situaţie, UE trebuie să dispună de instrumente adecvate care să-i permită, pe de o parte, să realizeze piaţa sa internă de energie şi, pe de altă parte, să îşi apere interesele în faţa ţărilor terţe.

ACT

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 7 septembrie 2011 privind securitatea aprovizionării cu energie şi cooperarea internaţională, intitulată „Politica energetică a UE: angajarea în relaţii cu parteneri din afara frontierelor noastre“ [COM(2011) 539 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Această comunicare defineşte o strategie de cooperare în afara frontierelor Uniunii Europene (UE) pentru a asigura aprovizionarea sa cu energie şi a promova obiectivele sale din domeniul energetic. Strategia se bazează pe patru obiective principale:

  • dezvoltarea dimensiunii externe a pieţei interne a energiei din UE;
  • consolidarea parteneriatelor pentru o energie garantată, durabilă şi competitivă;
  • facilitarea accesului la energie sustenabilă în ţările în curs de dezvoltare;
  • o mai bună promovare a politicilor UE dincolo de frontierele sale.

Obiectivul 1: dezvoltarea pieţei interne a energiei din UE

Statele membre preferă adeseori să negocieze acorduri bilaterale în domeniul aprovizionării cu energie. De aceea, Comisia Europeană doreşte să instituie un mecanism pentru schimbul de informaţii privind acordurile interguvernamentale între statele membre şi ţările terţe, pentru a îmbunătăţi coordonarea pe piaţa internă a energiei. Acorduri puteau fi totodată încheiate la nivelul UE cu ţările terţe.

Este primordial ca UE să îşi diversifice sursele de energie pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Prin urmare, UE intenţionează să pună în aplicare măsuri subsecvente pentru:

  • a asigura continuitatea construirii de infrastructuri definite în strategia „Priorităţi în domeniul infrastructurii energetice ante şi post 2020”;
  • a acorda prioritate aprovizionării provenite din coridorul sudic;
  • a asigura aportul continuu de petrol şi gaze din Est datorită cooperării cu Rusia şi Ucraina, sprijinind în acelaşi timp modernizarea reţelei ucrainene de transport;
  • a dezvolta proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile cu ţările din sudul Mediteranei.

Comisia estimează că este necesară instituirea unor tipuri de cooperări diferenţiate adaptate fiecărui partener. Astfel, Comisia intenţionează să pună în aplicare mai multe proiecte, dintre care cele mai importante vizează:

  • finalizarea negocierilor cu Elveţia în vederea integrării depline a pieţelor electricităţii;
  • stimularea cooperării cu statele care doresc să adere la UE;
  • conceperea unui parteneriat euro-mediteranean care să favorizeze electricitatea şi energiile din surse regenerabile până în 2020.

Rusia reprezintă un partener de prim rang în materie de securitate energetică pentru UE. Comisia doreşte prin urmare să dezvolte relaţii privilegiate cu această ţară, accelerând punerea în aplicare a parteneriatului UE-Rusia şi elaborând o foaie de parcurs în domeniul energiei pentru anul 2050. Trebuie încheiat un acord între UE, Rusia şi Bielorusia privind normele tehnice de gestionare a reţelelor electrice în regiunea Mării Baltice.

Obiectivul 2: consolidarea parteneriatelor pentru o energie sigură, durabilă şi competitivă

În afara Rusiei, UE trebuie, pe de o parte, să îşi consolideze parteneriatele cu furnizorii de hidrocarburi, cum sunt Norvegia, Algeria, Arabia Saudită sau Libia şi, pe de altă parte, să angajeze noi dialoguri cu ţările în curs de dezvoltare. Este crucial să se pună accentul pe buna guvernanţă energetică.

În cadrul cooperărilor sale, UE nu trebuie să piardă din vedere obiectivul vizând reducerea emisiilor de carbon pe plan mondial. Prin urmare, UE îşi propune să invite ţările industrializate şi în curs de dezvoltare să colaboreze în vedere creării unor pieţe mondiale ale energiei transparente şi previzibile, a promovării eficienţei energetice şi a energiilor cu emisii reduse de carbon şi să lucreze împreună la proiecte de cercetare şi inovare în acest domeniu.

UE consideră că este imperativ să se accelereze lucrările privind un mediu juridic complet în ceea ce priveşte relaţiile sale cu furnizorii şi ţările de tranzit. În acest scop, UE susţine în mod activ Carta energiei, în special lucrările privind mandatele sale fundamentale în materie de comerţ, de tranzit şi de investiţii.

Comisia doreşte, de asemenea, să promoveze normele de siguranţă şi securitate nucleară la nivel mondial. În acest sens, Comisia intenţionează să extindă domeniul de aplicare a acordurilor Euratom şi preconizează norme internaţionale de siguranţă nucleară cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, în special la nivelul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) (EN). Comisia intenţionează, de asemenea, să ridice problema siguranţei exploatărilor off-shore, inclusiv cu producătorii de hidrocarburi, în cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

Obiectivul 3: facilitarea accesului la energie sustenabilă în ţările în curs de dezvoltare

În politica sa de dezvoltare, Comisia şi-a stabilit drept obiectiv să facă sursele de energie (în special electricitatea) accesibile în regiunile cel mai puţin dezvoltate, respectând în acelaşi timp constrângerile de mediu. Pentru a atinge aceste obiective, Comisia doreşte să integreze chestiunile energetice în toate instrumentele politicii de dezvoltare a UE şi să faciliteze accesul ţărilor cel mai puţin dezvoltate la finanţarea luptei împotriva schimbărilor climatice.

Obiectivul 4: o mai bună promovare a politicilor UE dincolo de frontierele sale

Comisia a definit patru tipuri de parteneriate energetice:

  • parteneriatele de integrare a pieţei;
  • principalii furnizori şi ţările de tranzit;
  • principalii actori mondiali;
  • ţările în curs de dezvoltare.

Pentru fiecare dintre aceşti parteneri, Comisia propune utilizarea instrumentelor adecvate din rândul instrumentelor juridice şi politice existente, de exemplu Tratatul de instituire a Comunităţii Energiei, dialogurile strategice în materie de energie sau alte instrumente.

Comisia doreşte, de asemenea, să îmbunătăţească coordonarea între statele membre, pentru o mai bună coordonare pe plan extern. În acest scop, Comisia intenţionează să înfiinţeze un grup strategic pentru cooperarea internaţională în materie de energie.

Pentru a optimiza monitorizarea proiectelor sale, Comisia va pune în aplicare un proiect de baze de date în materie de energie, derulat în ţările partenere şi finanţat de UE, statele membre ale UE, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) (DE) (EN) (FR).

Ultima actualizare: 29.11.2011

Consultaţi şi

  • Direcţia Generală Energie – Securitatea aprovizionării şi cooperare internaţională (EN)
Aviz juridic | Despre site | Căutare | Contact | Începutul paginii